Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)
1969-07-22 / nr. 7108
A . ? 4 A Mil XXV, Nr. 7108 MARII 22 IULIE 1969 4 PRRIM 30 BAM Proletari din toate țárile, unifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Popescu, au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, hotărîrea maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestări a unităţii întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut, numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila" — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale Industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază cînd de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glimbocata, al comunei nargotice a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş, se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Este de-ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeşana", o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 desemănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru, care au vizitat ieri judeţul Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P. C. R. — P. C. R.", „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşescu, Ceauşescu" — scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întimpinaţi de Gheorghe Năstase, primsecretar al Comitettului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întîmpină astăzi pe oaspeţii lor". El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, in dezvoltarea social-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locuitorilor judeţului un cald salut în numele C. C. al P. C. R.,al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzduhul limpede al dimineţii se aud vocilecelor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme „Dacia", recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspeţii în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişind simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpefilează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultuosul proces al industrializării. O a doua parte a expoziţiei, oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni- Podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei işi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, prim-vicepreşedinte al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul cooperativei. Preşedintele ei, Gheorghe Neacşu, informează pe secretarul general al partidului despre succesele obţinute de cooperatori, despre planurile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înfiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5.300.000 lei S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii şi pomiculturii, întreaga producţie, subliniază preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor şi la extinderea suprafeţelor irigate. Se remarcă şi se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere alcooperativei, arătind că o chezăşie a bunului mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în comun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni-Podgoria sunt felicitaţi pentru frumoasele rezultate obţinute, pentru hărnicia lor şi le urează noi succese. La ieşirea din sediu asistăm la o nouă şi o emoţionantă manifestaţie. încă o dată, braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi tovarăşi", „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu" — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Văleni se află Staţiunea experimentală hortiviticolă din Ştefăneşti. Şi aici, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comunei au ieşit cu mic, cui mare să salute trecerea conducătorilor de partid. Coloana se opreşte. Oaspeţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momentul solemn al culesului viitor, panorama Piteştiului industrial. In depărtare străluceşte flacăra veşnică de la Combinatul petrochimic. Se vizitează podgoria. Directorul staţiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au obţinut aici 7.000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii staţiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de irigare şi recomandă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tuturor posibilităţilor existente pentru valorificarea superioară a producţiei de struguri. In continuare se face o vizită la Complexul de vinificatie. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile complexului de la rampa de recepţie, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sunt conduşi apoi prin toate aceste obiective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează îndelung, exprimîndu-şi ataşamentul faţă de politica Partidului nostru Comunist, adeziunea fierbinte faţă de ţelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Soare pe plaiuri — soare în priviri o expresie eiocrema a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteştilor Oraşul de pe malurile Argeşului trăieşte o zi de sărbătoare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi, copii s-au pregătit să-i întîmpine pe oaspeţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători sunt salutaţi la sosire de Alexandru Popescu, prim-secretar al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în numele celor peste 100.000 de locuitori ai oraşului, ie urează un călduros „bine aţ venit". Se aud uralele ce- lor ce se află de faţă, se scan- | (continuare in pag. a 2-a) \ In pagina a 4-a ) Declaraţia Guvernului revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud . Tentativă de lovitură de stat în Sudan Proiectul de Directive în dezbatere Un drum cît mai scurt ciclului cercetare, proiectare, aplicare Cercetarea ştiinţifică de la Fabrica de antibiotice Iaşi, ca urmare a unei fericite continuităţi între fazele finale ale procesului de creaţie ştiinţifică şi a cunoaşterii profunde, de către personalul celor două laboratoare, a realităţilor fabricii, a obţinut unele succese pe linia operativităţii în finalizarea cercetării şi în realizarea unei eficienţe economice sporite. Referitor la acest ultim aspect, dar legat de primul, putem exemplifica prin cifra de 180 milioane iei, ce reprezintă valoarea economiilor antecalculate ale temelor cercetate în 1968. In lumina prevederilor și reco-, mandărilor proiectului de Directive, pentru cel de-al X-lea Congres, considerăm că realizările de pînă acum pot fi depășite. Că rezultatele de pînă acum nu au fost mai bune, se datoreşte desigur şi unor deficienţe din activitatea noastră, dar există şi alte piedici in calea ridicării cercetării pe un plan superior şi credem oportun a le semnala şi a face unele propuneri pentru înlăturarea lor. O primă cerinţă, după cum se arată în proiectul de Directive este „perfecţionarea cadrului organizatoric, astfel incit să se asigure o legătură organică între activitatea cercetătorilor ştiinţifici cu cea a proiectanţilor tehnologici şi conlucrarea lor strinsă pe tot parcursul lucrărilor, pînă la punerea în funcțiune a obiectivelor economice". Actuala organizare a cercetării în fabrica ieșeană este, după părerea noastră, necorespunzătoare, dacă vom ţine seama de cîteva aspecte. Este cunoscut că suntem singura întreprindere din ţară cu acest profil, întreprindere căreia i se prevede în anii următori o importantă dezvoltare. în aceste condiţii nu se mai justifică, credem, situaţia actuală cînd fabrica e la Iaşi, iar cercetătorii ce abordează diferitele probleme legate de tehnologie, diversificarea sortimentelor fabricii etc., sunt la Bucureşti. Faptul are repercusiuni negative. Cercetătorii nu au posibilitatea să cunoască suficient fabrica, problemele concrete care se ridică, posibilităţile de rezolvare, iar colaborarea noastră cu ei este dificilă, dată fiind distanţa ce ne separă. Ca urmare, unele probleme ale fabricii rămîn nerezolvate, unele soluţii propuse nu corespund pe deplin posibilităţilor fabricii, iar operativitatea aplicării rezultatelor cercetării are de suferit. Pentru orice nelămurire sau neclaritate, trebuie să dăm telefoane sau să ne deplasăm la Bucureşti. Nu mai vorbim de faptul că uneori există paralelisme intre temele abordate de noi şi cele abordate de cercetătorii Institutului de cercetare medicofarmaceutic şi deci o irosire a forţelor. Pe de altă parte actuala organizare a cercetării ştiinţifice din fabrică, cu activitatea reglementată prin legislaţia referitoare la procesul de producţie, nu este suficient de stimulativă pentru creşterea calitativă a corpului de cercetători, problema promovării în cercetare a cadrelor valoroase, cu vechime, fiind nerezolvabilă în cadrul ei. Cadrele valoroase acceptă funcţii de conducere şi posturi în institute de cercetare şi învăţămîrnt superior, întrucît în prezent retribuţia maximă în laboratorul uzinal se limitează la cea de inginer (chimist, biolog etc.) principal, identică cu cea din producţie, iar absolvenţii cu aptitudini de cercetare nu se simt atraşi de laboratoarele uzinale. Deci, retribuţia muncii de cercetare după criterii ale activităţii de producţie este inechitabilă şi nestimulatoare. Soluţia propusă de noi constă in înfiinţarea unui Institut de biolog G ALUPEI şefa serviciului cercetări pentru pregătirea materialului de sinteză chimist A. SAUCIUC şeful serviciului cercetări tehnologice Fabrica de antibiotice Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Uzina de fibre sintetice O producţie suplimentară de 96 milioane de lei Continuând maule succese realizate prin eforturile conjugate ale constructorilor, tehnologilor şi proiectanţilor, pe linia scurtării considerabile a termenului de punere în funcţiune a primelor capacităţi de producţie, colectivul celei mai tinere unităţi industriale ieşene, Uzina de fibre sintetice, a reuşit să obţină, în primul semestru al anului, importante realizări în întrecerea socialistă în intimpinarea Congresului al X- lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. Sporul înregistrat, ele, la intrarea uzinei in circuitul economic şi pînă la sfirşitul lunii iunie, este de 96 milioane lei la producţia globală şi de 40,4 milioane lei la producţia marii vindută şi încasată. Preocuparea conducerii intreprinderii de a afirma pe piaţa mondială „tetemul“ — denumirea fibrelor poliesterice româneşti — este concretizată, intre altele, în suplimentarea livrărilor la export cu 20,7 milioane Iei. P. IRIMIA fruntaşă Muncitorii atelierului de confecţii metalice din cadrul Uzinei metalurgice şi-au îndeplinit cu succes sarcinile ce le-au revenit pe primul semestru al acestui an, dind peste prevederile planului 17 tone confecţii metalice. Atelierul fiind înfiinţat numai cu 6 luni în urmă, acest prim bilanţ semestrial este de bun augur. S-au evidenţiat în mod deosebit brigada condusă de către Gheorghe Lefter şi echipa de vopsitori condusă de Ioan Petrea. V. BARB corespondent ■ Oameni de pe Pămînt au făcut primul pas pe Lună! ■ „Vulturul" s-a desprins de pe solul satelitului natural al Pămîntului ■ După o şedere de peste 21 de ore pe suprafaţa Lunii, emisarii Pâmîntului se îndreaptă spre planeta - mamă Imagine a unui moment emoţionant, primii oameni păşind pe Lună, sub privirile sutelor de milioane de telespectatori. Foto: G. Paul