Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)
1969-11-19 / nr. 7211
anul xx¥i. Nr. 7211 MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean UHU SEMMI NUMI MIM MUMIE Klares Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazecas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica,Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balaba, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvântul deputaţii Simion Dobrovici, primsecretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benko, primvicepreşedinte al Consiliului popular Judeţean Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvântul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In şedinţa de marţi dimineaţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii, Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. După încheierea şedinţei plenare, comisiile permanente: economico-financiară; pentru agricultură şi silvicultură ; pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură ; pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) -'V In pag. 2 —3 . Lege privind angajarea gestio narilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste ■ Lege privind executarea pedepselor Imagine din satul Oprișeni, comuna Jutora. 4In pagina a 4-a ■ SESIUNEA O. N. U. ■ W. Rocket despre poziţiile P. C. F. în unele probleme ale continentului european Schimb de experienţă pentru generalizarea unor inovaţii Din iniţiativa Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc la Uzina de reparaţii auto Iaşi un schimb de experienţă pentru generalizarea inovaţiilor : „Procedeu de recondiţionare a blocurilor motor şi chiuloaselor" şi „Dispozitiv de extras cămăşi de rulmenţi de pe axe". Prima inovaţie conduce la reducerea cheltuielilor de producţie, iar a doua la creşterea productivităţii muncii şi uşurarea eforturilor fizice ale muncitorilor. La schimbul de experienţă au participat cadre din serviciile tehnice şi de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, maiştri şi muncitori care execută reparaţii la motoarele auto de la întreprinderile care posedă parcuri auto, aşa cum ar fi : întreprinderea de transport Iaşi, Autobaza nr. 2 a I.T.A., Serviciul de mecanizare al agriculturii din Direcţia agricolă a Consiliului popular judeţean etc. In cadrul schimbului de experienţăa avut Tcc si o demonstraţie, practică de sudare a fisurilor ce apar la blocurile motor. ing. C. ZVORIŞTEANU In secţia etilare — convertere de la moderna Uzină de fibre sintetice din Iaşi. Foto: g. paul Manifestări culturaleducative ale elevilor In cadrul activităţilor educative extraşcolare, Liceul agricol Iaşi în colaborare cu organizaţia U.T.C. pe şcoală a organizat zilele trecute un concurs „Cine ştie, câştigă", dotat cu premii, pe tema „Să cunoaştem municipiul Iaşi", la care s-au întrecut elevi din anii I şi II. Manifestarea a prilejuit o dispută interesantă, cu însemnate virtuţi patriotic-educative, cele mai bune răspunsuri despre oraşul in care învaţă fiind date de către elevii Adela Dodiţă,Titi Răileanu, Georgeta Bulbaşa, Clara Timofte, Elena Cornea etc. FAPTELE-EXPRESIA CONSTIIMTES In locul unui dram de omenie, un car de intrigi Am ales cazul lui Petru Ilie Olăriţa din comuna Sireţel datorită faptului că el ilustrează cu ascuţime cum pot distruge liniştea unui cămin intrigile pornite de la cei foarte apropiaţi ca grad de rudenie. Pe urmele faptelor care constituie obiectul anchetei de față ne-a pus o discuție dintre trei femei (una dintre ele aveam să aflăm mai tîrziu că e cumnata lui Petru). De fapt, discuția pe care am înregistrat-o s-a rezumat doar la : „De ce nu ai grijă de cumnată-ta ?". „D-apoi de ce să am eu grijă ? Ce, ea n-are bărbat Ce voia să Însemne acest schimb de cuvinte ne-a lămurit Mihai Bucan, secretarul comitetului de partid din comuna Siretei. Petru Ilie Olărita a plecat in urmă cu citva timp să lucreze pe un şantier de constructii. In lipsa lui, a venit in sat un verişor să-şi vadă rudele. Intilnirea a fost cinstită cu clteva pahare de ţuică, după care verişorul, beat fiind, s-a culcat In casa Iul Petra Olăriţa. — A doua zi, ne-a spus Mihai Bucan, unii vecini vorbeau că Intre Maria şi verişorul Iul Petrea s-ar fi petrecut lucruri netăgăduite. A venit şi ziua cină Petrea s-a Întors de pe şantier. Casa lui a devenit o corabie bătută de furtună. Beat, şi-a bruscat copilul, şi-a bătut soţia şi a aruncat-o In drum, Maria, dimpreună cu tatăl ei, a alergat peste tot să-şi facă dreptate. Mulţi dintre consătenii şi rudele soţului o sfidau. Clnd trece Maria prin sat, unii oameni o privesc cu dispreţ, ba îi adresează şi cuvinte jignitoare. Am ascultat mai multe declaraţii de la cei ce cunosc cazul, precum şi de la eroii dramei. Vi le redăm pe scurt: „Vărul lui Petrea a venit la mine, la cazanul de ţuică. Mi-a cerut să-i dau să bea. Au mai venit aici şi alte rude de-ale lui. Intr-un tîrziu a venit şi Maria. Pentru alte treburi, el a plecat imediat. Ceilalţi s-au dus să bea mai departe acasă la mama lui Petrea. Ea stă în aceeaşi curte cu Maria" (Nicu Ungureanul. „Eu le-am mai adus ţuică. Au băut mult. Nepotul meu a ieşit apoi afară şi s-a dus în casă la Petrea. Maria nu era acasă. N-a trecut mult timp şi au plecat şi ceilalţi. Eu m-am culcat. La un moment dat, am auzit bătăi în uşă. Era Maria. N-am vrut să-i deschid. La insistenţele ei, am deschis’ (Mama lui Petrea). . „Când am venit acasă, l-am găsit pe verişorul bărbatului meu dormind pe marginea patului. M-am dus la soacrămea şi i-am spus că n-am unde dormi, că mi-i frică să dorm în casă cu el. Soacra mi-a spus că n-o interesează, că n-are ce-mi face. M-am dus atunci la Vasile, fratele bărbatului meu. I-am cerut ajutorul" (Maria Olăriţa). „Eu am venit acasă la Maria şi l-am găsit pe vărul meu dormind. L-am aşezat mai bine pe pat şi am plecat. Ce altceva era să fac ?“ (Vasile Olăriţa). „Cînd am văzut că nimeni nu mă ajută, mi-am luat copilul şi am dormit într-un şopron. A doua zi toţi mă priveau cu ură. Nu ştiam de ce“ (Maria Olăriţa). „Nu e vinovată. E o femeie cuminte. Mai bine Petrea şi-ar băga minţile in cap şi s-ar apuca de treabă. Ce putea să facă biata femeie ? Cum putea ea singură să scoată din casă un om beat ? Şi mai ales o rudă“ (Nevasta lui Vasile Olăriţa). Ce putem spune după ce-am stat de vorbă cu mulţi oameni şi le-am ascultat părerile ? “. O mamă, în loc să apere liniştea căminului copilului ei, a făcut contrariul. Ea însăşi a fost printre acei care au dus vorbe in sat, denaturînd în mod intenţionat faptele. Aceeaşi vină o are şi Vasile Olăriţa. La fel ca şi mama lui, el vede in soţie o slugă. (Redăm un dialog: „Nevasta, cînd vreau eu, trebuie să-mi joace şi pentru cinci bani. Ia întrebaţi-o dacă joacă. Joci bine, femeie „Joc. Cum să nu joc ? Că altfel ştiu eu ce mă aşteaptă". „Vedeţi cit e de supusă ? Asta fiindcă am ştiut s-o bat la timp"). Ce mentalitate înapoiată şi cită neseriozitate la un om ! Nu se găseşte nimeni care să Încerce să-l schimbe felul de a gindi ? 2. Petrea — un om care nu ştie ce vrea. Neserios, leneş, lipsit de responsabilitate socială şi familială. In nenumărate rînduri a promis reprezentanţilor organelor locale comunale că va pune capăt acestor acte reprobabile. Dar niciodată nu s-a ţinut de cuvînt. Deşi are 27 de ani şi e cu un munte de voinic, n-a prestat nici o zi-muncă in cooperativa agricolă. Umblă toată ziua hai-hui şi, dacă are bani, bea. Nu se poate totuşi, găsi o soluţie pentru a fi trezit la realitate ? Practic, Petrea încalcă legile care apără familia, demnitatea soţiei , şi ar trebui să fie tras la răspundere cu severitate. De ce soacra nu-şi sufere nora ? Petrea, cînd s-a căsătorit, n-a ţinut seama de părerea mamei şi a fraţilor, care se Împotriveau. O iubea mult pe Maria. Părinţii Măriei cunoşteau atmosfera din familia viitorului ginere şi n-au vrut s-o lase să se căsătorească cu Petrea. Tinerii, insă, se iubeau. Şi atunci, împotriva voinţei părinţilor, au fugit amîndoi de acasă şi s-au căsătorit. Mama lui Petrea nu poate uita nici acum acest lucru şi încearcă prin fel de fel de intrigi să strice familia copilului ei. Astfel a fost pusă la cale şi acuzaţia nedreaptă ce i s-a adus Măriei. Părerea oamenilor serioşi şi cinstiţi din sat este cu totul alta. Este timpul ca organele comunale, oamenii cu simţul răspunderii, vecinii cu mai multă autoritate în sat să intervină pentru a spulbera intrigile şi minciunile şi a reface căsnicia tinerei perechi. Andrei BRATU Creşte numărul unităţilor comerciale In acest an,în judeţul nostru a fost extins in mod simţitor spaţiul comercial. Angajamentul luat ca răspuns la chemarea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Galaţi de a se da în folosinţă 2.000 m.p. spaţiu comercial a fost depăşit, realizîndu-se 3.600 m.p. Prin folosirea creditelor de mică mecanizare, au fost înfiinţate şi modernizate alte 18 unităţi comerciale cu o suprafaţă de 882 m.p. şi 50 de locuri la mese în fostele vaduri comerciale. Aria de desfacere a mărfurilor prin comerţul de stat s-a extins, de asemenea, prin înfiinţarea unui număr de 25 de tonete, iar volumul deservirii la domiciliu a crescut cu 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La acestea se adaugă extinderea spaţiului comercial in cadrul cooperaţiei de consum, care a crescut cu 1.500 m.p. înfiinţîndu-se 27 de unităţi comerciale de alimentaţie publică. Fondului central al statului, cu mai multe produse agricole! Adevăraţii gospodari înţeleg ţi se mine avantajele ce li se oferă La fiecare din ariile existente în anumite puncte pe tarlalele cooperativei agricole din Ţibăneşti, unde se desfăca porumbul, erau prezenţi la lucru vreo 15—20 de ţărani cooperatori. „într-adevăr, asta-i situaţia, ne-a spus tov. Gh. Hucanu, preşedintele unităţii. Ne-a mai rămas foarte puţin porumb de desfăcut. In cel mult două zile încheiem lucrarea. Acum, atenţia o avem îndreptată spre terminarea grabnică a arăturilor pe cele circa 700 de hectare, cite ne-au mai rămas. Mecanizatorii dau dovadă de multă hărnicie. E drept că solul e tare și progresăm cam încet, dar continuăm din plin lucrul". Pe măsura preocupărilor pentru efectuarea lucrărilor de sezon, conducerea cooperativei agricole, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, a luat măsurile ce s-au impus astfel ca şi predarea produselor contractate să se facă la timp. „Chiar acum, ne-a spus preşedintele, în după-amiaza zilei de 15 noiembrie, cînd am vizitat unitatea, ducem la baza de recepţie ultimele tone de porumb din cele 463 de tone de porumbboabe cire ne-am angajat să predăm. In felul acesta ne-am respectat angajamentul şi am livrat întreaga cantitate planificată cu două zile mai devreme". Tov. Gh. Dumbravă, secretarul comitetului comunal de partid, a ţinut să ne informeze că, în această toamnă, C.A.P. Ţibăneşti a mai livrat statului peste 130 de tone de floarea-soarelui, 1.000 de tone de sfeclă de zahăr, 6 tone de ceapă, 7 tone de fasole, 36 de tone de varză, o însemnată cantitate de struguri şi fructe. „Peste prevederile iniţiale, au fost vîndute statului 83 de tone de gria şi 6 tone de varză , ne-a spus secretarul comitetului comunal de partid. Zilele acestea, unitatea va mai livra un prisos de circa 1.300 de kg. de fasole". Am făcut un scurt popas şi la cooperativa agricolă din Voineşti, încă de la intrarea în ograda unde se află sediul unităţii, se poate observa că la C.A.P. Voineşti lipseşte mina unui bun gospodar în manipularea unor bunuri. Intr-un colţ de ogradă observăm risipă de îngrăşăminte chimice, într-altul, lăzile care au folosit la forţarea viţelor de vie, depozitate claie peste grămadă (multe din ele fiind rupte de parcă n-ar fi costat bani). Vedem şi cîteva grămezi de cartofi în stare avansată de degradare. „De ce i - aţi lăsat, să ajungă astfel" — îl întrebăm pe tovarăşul ing. Teodor Comănescu. „Ne-au rămas şi n-am ştiut unde să-i repartizăm : la fondul ■ de furaje, la zile-muncă sau la vînzare". „Obligaţiile contractuale au fot onorate?" „Din 85 de tone de cartofi au fost predate doar 72 de tone”. „Atunci de ce n-aui vindut cartofii respectivi I.L.F.-ului?" „A venit tovarăşul Cîrjan de la I.L.F., dar i-a refuzat". Acesta a fost dialogul purtat cu tovarăşul Teodor Comănescu. Am aflat însă cînd a fost invitat I.L.F.-ul să ridice marfa, după ce cartofii s-au degradat. Surprinzător este faptul că grămezile respective se află în faţa sediului şi pe lingă ele au trecut zilnic şi preşedintele, şi inginerii, şi contabilii. Dar nimeni n-a întreprins nimic pentru valorificarea la timp a celor circa 5 tone de cartofi. La C.A.P. Voineşti, anevoios se desfăşoară şi acţiunea de transportare a porumbului la baza de recepţie. Din cele 500 de tone au fost livrate, după cum ne-a spus tot tovarăşul ing. Comănescu, doar 140 de tone. „Unitatea are contractată şi fasole?" întrebăm noi „Precis nu ştiu. Eu răspund de sectorul viti-pomicol". „Ne-aţi spus că ţineţi tocul inginerului coordonator, care e bolnav. Cum puteţi contribui la grăbirea predării produselor dacă nu cunoaşteţi ce anume cantităţi sunt contractate ?" „Dacă doriţi cifre exacte le-am putea afla de la con-t labilitate". Un răspuns care desigur nu satisface. Nu dorim să-l facem răspunzător de dezordinea din ograda C.A.P.-ului, de degradarea unor produse, de desfăşurarea lentă a predării produselor la baza de recepţie numai pe tovarăşul ing. T. Comănescu. Vinovate de această stare de lucruri sunt în egală măsură şi conducerea C.A.P.-ului şi organizaţia de partid precum şi organele comunale de partid şi de stat. Este oare normal ca un salariat al statului să nu cunoască obligaţiile unităţii în care munceşte, asumate prin contracte, faţă de stat ? Este oare normal ca un inginer care luptă pentru sporirea producţiei, să rămînă nepăsător faţă de soarta acesteia ? Pe bună dreptate ţăranii cooperatori se întreabă : „Din punga cui vor fi recuperate pierderile ?" Tot la această unitate se află o cantitate de circa 3 tone de fasole, în bună parte depreciată. „Vinovate sunt ploile abundente" — ni s-a spus. Numai că adevărul este altul. Vinovate nu sínt ploile, ci cei care nu s-au îngrijit ca fasolea să fie strînsă și treierată la vreme. Nici măcar în ultima vreme fasolea cea bună n-a fost aleasă şi valorificată. Cooperatorii din Voineşti aşteaptă de la cei care conduc unitatea să dovedească mai mult spirit gospodăresc. Gheorghe STEJARU Noi achiziţii la Muzeul etnografic al Moldovei De curînd, cu prilejul cursului de perfecţionare organizat de către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la Iaşi, pentru muzeografii etnografi, s-au efectuat şi unele deplasări pe teren. Astfel, pe lingă cercetările efectuate s-au făcut şi unele achiziţii de obiecte, Muzeul etnografic al Moldovei îmbogăţindu-şi colecţia cu un număr de circa 400 de exponate de pe întreg teritoriul Moldovei, unele din ele datînd de peste 100 de ani. Dintre noile achiziţii se remarcă uneltele de păstorit şi textilele de interior (ștergare, țesături de casă, covoare) etc.