Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-13 / nr. 7255

4 mi mi. Nr. 7255 IANUARIE 1970 4 PAGINI 30 BANI MARII 13 Organizarea temeinică a producţiei— premisă a îndeplinirii sarcinilor pe 1970 Nu se poate trece cu vederea efortul deosebit depus de­­muncitorii Trustului, de construcţii Iaşi în anul 1963 pentru predarea celor 2.303 apartamente planificate,­­ a elegantului hotel „Unirea", a cinematogr­afului de la Copou şi a altor 56 de obiective din oraşul şi judeţul Iaşi. Planul de producţie al Trustului pe­ anul 1969, din punct de vedere valoric, a fost realizat, şi depăşit. Nu acelaşi lucru putem afirma despre predările fizice. Am ştiut să ne organizăm bine la lucrările de locuinţe şi să asigurăm predările, dar nu ne-am axat suficient atenţia asupra tuturor obiectivelor din plan, fapt care a deter­minat­­ nepred­area unui număr de 14 obiective, printre care amintim : Spitalul de pediatrie, balastiera Gherăeşti, două­­grădiniţe de copii şi altele. Desigur că nici acest aspect nu poate fi trecut cu vederea, mai ales în pre­zent, cînd avem preţioasele indicaţii ale Plenarei C.C. al P.C.R. din, decembrie 1969, de a se pune accent deose­bit pe producţia fizică. Comitetul de direcţie urmează să ia măsuri de urgentare a lucrărilor la aceste­ obiecte şi să asigure punerea în funcţiune ,în primele luni ale anului 1950. ■ ■■ Anati'/nic! activitatea noastră economică d­in 1969, re­cunoaştem că nu am folosit toate rezervele de cate­dia- PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢ» punem, în direcţia sporirii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Pe şantierele noastre au exis­tat, numeroase lipsuri pe care încă nu am reuşit să le înlăturăm în totalitate. Fondul de timp nu a fost folosit decit în proporţie de 92,66 la sută, unii muncitori sunt încă certaţi cu disciplina şi risipesc materialele. Spiritul de răspundere faţă de avutul obştesc nu a atins încă nivelul impus. S-au manifestat multe lipsuri în folosirea utilajelor grele, precum şi a celor de mică mecanizare, au fost cazuri de lucruri de­ slabă calitate, pentru care s-au cheltuit cca. 700 mii lei pentru remedieri. Toate aceste aspecte constituie în prezent probleme stringente de rezolvat, atît în cadrul comitetului de direcţie, cît şi al organelor şi organizaţiilor noastre de partid. Este necesar să amintim şi de unele greutăți pe care le-am întîmpinat. Se știe ca asigurarea executantului cu documentație tehnică din timp este hotărîtoare în ac­ţiunea de pregătire a producției, în aprovizionarea cu materiale, programarea folosirii utilajelor și forţelor de muncă. Cu toate acestea, în mod curent, constructorul este în posesia documentaţiei abia în momentul cînd­­ trebuie să se atace lucrarea. Din această cauză, punctele de lucru se organizează la repezeală, neştiinţific, de multe­ ori în detrimentul altor lucrări unde organizarea procesului de producţie într-o oarecare măsură este pusă la punct. Cele 2,2 milioane Iei dobînzi, pe care trustul le-a suportat în 1969, provin în cea mai mare parte din cauza stocurilor de materiale de instalaţii, aprovizionate fără a avea la bază documentaţia tehnică, situaţie care a grevat negativ preţul, de cost. De asemenea, soluţiile constructive adoptate de pro­iectanţi la lucrările pe care le-am­ executat în anul 1969, au fost cu totul nefavorabile constructorului. Soluţiile de blocuri din zidărie au reprezentat 48,5 la sută din volumul total de locuinţe, faţă de 13 la sută cît repre­zentau în anul 1968, fapt ce a generat un vîrf mare de producţie la meseria de zidari. Toate aceste aspecte, precum şi lipsurile noastre de Ing. Mircea DUMITRAŞCU directorul Trustului de construcţii Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi, al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR AL FRANŢEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, luni la amiază, la Pre-­ deal, pe ministrul economiei, şi finanţelor al Franţei, Va­lery Giscard d'Estaing, pre­şedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte­­ gu­vernamentale româno-france­­­ze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti.­­ La primire au luat­ parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Br-n­m’c, preşe­dintele del­egefiei române la sesiunea" ‘'""misiei mix'? gu­­v­ernamentale româno-france­­ze, şi Constantin Flrtan, am­basadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estai­ng a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,­­ me­sajul de­ salut cordial al pre­şedintelui Franţei,­­Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi do­rinţa ca relaţiile dintre Ro­mânia şi Franţa să se dezvol­te şi în viitor în spiritul bu­nelor legături ce există între cele două ţări. , Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, unul­­pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să tran­smită din partea sa preşedinte­lui Georges Pompidou salu­tări călduroase, urări de pros­peritate, pace şi progres pen­tru poporul­­ francez şi hotă­rârea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Fran­ţa în interesul celor două po­poare, al înţelegerii interna­ţionale, al păcii şi securităţii în Europa ,şi în lumea întrea­gă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de­ colaborare, coop' nerare economică, ştiinţifică şi tehnică,, schimburile comer­ciale dintre România şi Fran­ţa înregistrează o evoluţie as­cendentă în interesul colabo­rării şi avantajului reciproc, al cooperării, internaţionale şi păcii­ între popoare, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, au avut loc lucrările plenarei lărgite a Consiliului Uniunii judeţene a cooperati­velor agrico­le de producţie La plenară au participat şi preşedinţi ai cooperativelor a­gricole, inginerii şefi şi cei­lalţi specialişti din agricul­tura cooperatistă a judeţului contabili şefi ai C.A.P.-urilor. Au fost prezenţi, de asemenea, ca invitaţi, instructorii Com­i­tetului judeţean , de partid, se­cretarii comitetelor comunale de partid, directorii intreprin­derilor de mecanizare a agri­culturii, specialişti de la sta­ţiunile experimentale, repre­zentanţi ai unor unităţi care au relaţii cu cooperativele a­­gricole. La plenară a luat parte to­varăşul Miu Dobrescu, mem­­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean. A participat, de asemenea, tovarăşul Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean, de partid. In cadrul primului punct al ordinii de zi au fost adoptate unele măsuri organizatorice. Plenara a aprobat eliberarea tov. ing. Mihai Tiron din fun­cţia de membru al Consiliului şi preşedinte al Uniunii jude­ţene a cooperativelor agricole de producţie. Ca preşedinte al Uniunii judeţene a cooperati­velor agricole a fost ales to­varăşul Victor Clima. Totodată, plenara a ales ca vicepreşedinte al Uniunii ju­deţene a cooperativelor agri­cole pe tovarăşul C. Şalaru, preşedintele cooperativei agri­cole din Bivolari. A fost, de asemenea, com­pletat biroul executiv al Uniu­nii judeţene a C.A.P., precum şi comitetul Filialei casei de pensii. La cel de al doilea punct al ordinii de zi, tov. Victor Clima, preşedintele Uniunii ju­deţene a cooperativelor agri­cole, a prezentat o expunere privind sarcinile care revin U­­niunii judeţene şi unităţilor a­­gricole cooperatiste, pentru a­­plicarea hotărîrii adoptate de plenara Consiliului U­niunii Naţionale a Cooperativelor A­­grico­le de Producţie, din 22­-23 decembrie 1969. La discuţiile pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul: Gh. Bucă, preşedin­tele cooperativei agricole din Deleni, C. Şalaru, vicepreşe­dinte al U.J.C.A.P., preşedin­tele cooperativei agricole din Bivolari, I. Ureche, instructor al U.J.C.A.P., C. Dumitrescu, preşedintele cooperativei agri­cole din Schitu-Duca, Voicu Naum, ing. şef al cooperati­vei agricole din Bălţaţi, V. Ne­­mesniciuc, preşedintele coope­rativei agricole din Şipote. Vorbitorii au apreciat im­portanţa deosebită a măsurilor elaborate de plenara Consi­liului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 22—23 decembrie 1969, cu privire la perfecţio­narea organizării, normării şi retribuirii muncii. Sublini­ind că noile măsuri au fost primite cu vie satisfacţie de întreaga ţărănime cooperatis­tă, vorbitorii s-au angajat să le aplice cu pricepere în prac­tică, să depună toate eforturi­le pentru a pune mai deplin în valoare posibilităţile de creştere a producţiei, în scopul ridicării activităţii economice a cooperativelor agricole pe o treaptă superioară. în construcţie la Staţiunea hortiviticolă ieşeană Un combinat pentru producerea sucului de struguri Cine a participat în dimi­neaţa duminicii trecute la de­gustarea sucului natural de struguri, organizată de Staţi­unea experimentală hortiviti­colă la magazinul „Unic", s-a întrebat, pe bună dreptate, cînd va apare noul produs în re­ţeaua comercială. Iată cîteva amănunte prin care răspun­dem acestei întrebări. Deocam­dată, cele cîteva mii de sticle cu suc care au ajuns în maga­zine nu constituie decit un „a­­peritiv", menit să prezinte pro­dusul și să „deschidă" pofta consumatorilor. Nici nu se pu­tea, de altfel, face mai mult, căci această cantitate a fost produsă experimental în labo­ratoarele staţiunii. Dar nu peste multă vreme cerinţele clienţilor nu vor mai rămîne nesatisfăcute. După cum ne in­formează tov. ing. Sandu-Ville Gorun, directorul Staţiunii hor­­tiviticole, cu o lună în urmă a şi început construcţia unui combinat pentru producerea sucului natural de struguri. Primul de acest gen din ţară, combinatul va intra din plin în funcţiune în anul viitor şi va a­­vea o capacitate anuală de 150 de vagoane de suc. Vom avea de ales, după gust, între patru - cinci sortimente de sucuri: dulci sau seci, gazei­­ficate sau nu etc. Cît pri­veşte calitatea, merită să re­ţinem că strugurii din pod­goriile ce înconjoară laşul o­­feră, posibilitatea obţinerii u­­nui produs ce poate concura cu cele mai bune sucuri din lume. Din nou la şcoală In şcolile tăcute, până mai ieri, clopoţelul a sunat d­in nou şi o dată cu che­marea sa a pătruns pretu­tindeni freamătul nestăvilit al tinereţii, ciduchid cu sine ai moşiera de muncă rodni­că, susţinută incă din prima zi a noului trimestru. O da­tă mărturisite impresiile dintr-o vacanţă plăcută, re­confortantă, plină de bucu­rii, cu forţe proaspete, re­înnoite, s-a trecut la activi­tatea de predare şi însuşi­re a cunoştinţelor. Cadre didactice şi elevi s-au re­­întîlnit şi prin activitatea lor şi-au exprimat şi-şi ma­nifestă în continuare hotă­­rirea de a desprinde con­cluziile primei etape a anu­lui şcolar şi de a-şi spori eforturile pentru a dobîndi­­rect unor rezultate din ce în ce mai bune, pe măsura condiţiilir optime create prin g­inia partidului şi sta­tului nostru Călăuzitoare şi luminoase, la baza efortu­rilor învăţătorilor şi profe­sorilor stau recentele docu­mente privind modernizarea învăţămîntului în pas cu cerinţele actuale ale socie­tăţii româneşti şi ale dez­voltării ştiinţei şi tehnicii mondiale, după cum şi mă­surile adoptate de Congre­sul al X-lea al P.C.R., care acordă şcolii un rol de sea­mă în progresul ştiinţei, e­­cor­omiei şi culturii. Avind la înde­mină toate acestea,­ şi animate de pa­siune şi abnegaţie pentru nobila activitate de dascăl, ilustrată de citîtea persona­lităţi prestigioase ale şco­lii româneşti, există certi­tudinea că pretutindeni ca­drele didactice nu-şi vor precupeţi­­ eforturile pentru a-şi îndeplini în mod exem­plar înalta misiune ce le revine. La m­odul lor, ele­vii, prin frecventarea cu regularitate a şcolii, prin disciplină şi interes faţă de învăţătură, pot dovedi re­­ceptivitatea lor la nou şi dorinţa de a deveni cadre de nădejde ale patriei so­cialiste. Le dorim succes deplin în noul trimestru ! Iaşi, fragment industrial, Polo-: G. PAUL In pagina a 4-a :­­ NIGERIA mmmmmmmmmmmmmmm Șeful statului major ■ n al armatei biafreze a ■ ordonat depunerea ■ armelor . Evenimentele din Haiti Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12 — Trimişii speciali Agerpres, N. Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, a sosit luni dimineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedin­telui Vecei Executive Fede­rale, Mitra Ribici­i. Premierul rom­ain este înso­ţit în vizita pe care o între­prinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdu­gan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţi­fice, Nicolae Ecobescu, ad­junct, al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare şi cooperare economică şi teh­nică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­­strucţiilor de maşini, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi ex­perţi. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu dra­pelele de stat, ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi de Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socia­liste Voivodina, Duşan Gligo­­rievici, membru al Vecei Exe­cutive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secreta­rului de­­ stat pentru­­afacerile externe, Branko Rosiei, preşe­dintele Skupstinei oraşului Belgrad, Aleksandar­­ Bakoce­­vici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Şti­inţifice, Hasan Sin­ak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenu­lui cu care au călătorit înal­ţii oaspeţi români. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenţi membri ai Am­basadei române şi ai Agen­ţiei economice, ziarişti iugos­lavi şi străini. In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghe Mau­rer, însoţit de Emil Drăgănes­cu, Gheorghe Buzdugan, Ni­­colae Ecobescu şi ambasado­rul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vecei Executive Federale, Mi­tia Ribici­i, la sediul guver­nului iugoslav. l­a convorbirea cordială ca­re a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorie­­vici, S. Marusici, Anton Vra­tusa și ambasadorul Iso Nje­­govan. Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici ‘Preşedintele Vocii Executi­ve­­Federale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază,, un dejun în onoarea .p.ţgâeţimLegii Con­siliului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer. Din partea română, la dejun au participat Emil Drăgănes­cu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabo­rare economică, Gheorghe Buz­dugan, Nicolae Ecobescu, Gri­­gore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şandru. Din partea iugoslavă au par­ticipat Gustav Vlahov, vice­preşedinte al Skupstinei Fede­rale, Mika Spiliak, preşedinte­le Vecei Popoarelor a Skupşti­­nei Federale, S. Maruşici, pre­şedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialis­te Voivodina, Duşan Gligorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, preşedintele por­ţii iugoslave în Comisia mix­tă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Miran Me­diale, Miriana Kristinici şi­ Fra­­njo Nadj, membri ai Vecei E­­xecutive Federale, Dolje Vo­­gelnik, preşedintele Consiliu­lui Federal pentru Coordona­rea Activităţii Ştiinţifice, şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, pre­mierii celor două ţări au rostit­ t posturi. ★ Seara, oaspeţii români au­ fost invitaţi să vizioneze fil­mul „Bătălia de pe Neretva", o recentă producţie a studiou­rilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. Editura „Junimea“ la început de drum Şi-a început activitatea o nouă instituţie ieşeană de cultură: Editura „Junimea". Din dorinţa de a cu­noaşte preocupările actuale şi proiectele Editurii, ne-am adresat redactorului şef, scriitorul Mircea Radu Iaco­­ban, care ne-a oferit răspunsul de mai jos : familie a valorilor tradiţionale ieşene, caracterizată prin exi­genţă şi elevaţie spirituală, cît şi, la modul cel mai propriu, ti­nereţea reală a casei de presă care a trimis abia de curînd primele cărţi, spre întîlnirea cu cititorii. Această „dublă sem­nificaţie” a avut şi... duble implicaţii în alcătuirea planu­lui editorial pe 1970. Presti­gioasele valori ale scrisului ie­şean (devenite, în timp, nume de rezonanţă în literatura na­ţională şi universală) au ocupat un firesc şi bine meritat loc de frunte în şirul titlurilor pro­puse spre editare. Cît despre tinereţea Editurii noastre ca a­­tare, am putea spune că ea se manifestă nu numaidecît prin inexperienţă, repetate căutări ş.a.m.d., cît — mai ales ! — printr-un permanent (cel puţin deocamdată) conflict cu . .. factorul timp. Este vorba de răgazul pe care l-am avut la dispoziţie pentru alcătuirea şi definitivarea planului editorial, răgaz cam de zece ori, mai mic decit se acordă în mod obiş­nuit. Fiind o instituţie nouă, a trebuit să ne încadrăm, „din mers" intr-un complicat angre­naj care se numeşte producţia de carte şi care nu îngăduie espectative şi reveniri. Motiv pentru care considerăm că a­­mi­ definitoriu pentru, intenţiile şi profilul Editurii „Junimea” va fi, de fapt, 1971. In 1970 am prefera să propunem publicu­lui cititor relativ puţine titluri, selectate cu exigenţă maximă. Ni s-a părut de-a dreptul o datorie ca, printre primele cărţi Un mai vechi deziderat ie­şean - reînnodarea firului ac­tivităţii editoriale — s-a împli­nit o dată cu înfiinţarea Editurii „Junimea”. Denumirea inspirat acordată noii instituţii edito­riale ni se pare a avea dublă semnificaţie, ea sugerînd atît descendenţa dintr-o anume încredinţare tiparului, să inclu­dem opera lui Garabet Ibrăi­­leanu, „Spiritul critic in cultura românească". După cum a de­finit-o autorul în ediţia din 1909, această carte cuprinde „citeva consideraţii asupra evoluţiei spiritului critic in cultura româ­nească, de la primele lui ma­nifestări pînă la formarea defi­nitivă a statului român mo­dern". Ediţia noastră va fi în­soţită de o prefaţă şi de apa­ratul critic necesar. Menţionez apoi antologia intitulată „Mihai Eminescu despre artă şi cul­­tură”, care va înmănunchia re­cenziile şi cronicile dramatice semnate de Eminescu la „Timpul” şi „Curierul de Iaşi", precum şi notele rămase nepu­blicate. Cu interes credem că va fi întîmpinat şi volumul­ inedit al Magdei Isanos (proză). O lucrare amplă (circa 35 de coli editoriale), bogat ilustrată, va fi „Istoria literaturii române între cele două războaie mon­~ (continuare în pag. a 2-a)

Next