Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-13 / nr. 7255
4 mi mi. Nr. 7255 IANUARIE 1970 4 PAGINI 30 BANI MARII 13 Organizarea temeinică a producţiei— premisă a îndeplinirii sarcinilor pe 1970 Nu se poate trece cu vederea efortul deosebit depus demuncitorii Trustului, de construcţii Iaşi în anul 1963 pentru predarea celor 2.303 apartamente planificate, a elegantului hotel „Unirea", a cinematografului de la Copou şi a altor 56 de obiective din oraşul şi judeţul Iaşi. Planul de producţie al Trustului pe anul 1969, din punct de vedere valoric, a fost realizat, şi depăşit. Nu acelaşi lucru putem afirma despre predările fizice. Am ştiut să ne organizăm bine la lucrările de locuinţe şi să asigurăm predările, dar nu ne-am axat suficient atenţia asupra tuturor obiectivelor din plan, fapt care a determinat nepredarea unui număr de 14 obiective, printre care amintim : Spitalul de pediatrie, balastiera Gherăeşti, douăgrădiniţe de copii şi altele. Desigur că nici acest aspect nu poate fi trecut cu vederea, mai ales în prezent, cînd avem preţioasele indicaţii ale Plenarei C.C. al P.C.R. din, decembrie 1969, de a se pune accent deosebit pe producţia fizică. Comitetul de direcţie urmează să ia măsuri de urgentare a lucrărilor la aceste obiecte şi să asigure punerea în funcţiune ,în primele luni ale anului 1950. ■ ■■ Anati'/nic! activitatea noastră economică din 1969, recunoaştem că nu am folosit toate rezervele de catedia- PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢ» punem, în direcţia sporirii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Pe şantierele noastre au existat, numeroase lipsuri pe care încă nu am reuşit să le înlăturăm în totalitate. Fondul de timp nu a fost folosit decit în proporţie de 92,66 la sută, unii muncitori sunt încă certaţi cu disciplina şi risipesc materialele. Spiritul de răspundere faţă de avutul obştesc nu a atins încă nivelul impus. S-au manifestat multe lipsuri în folosirea utilajelor grele, precum şi a celor de mică mecanizare, au fost cazuri de lucruri de slabă calitate, pentru care s-au cheltuit cca. 700 mii lei pentru remedieri. Toate aceste aspecte constituie în prezent probleme stringente de rezolvat, atît în cadrul comitetului de direcţie, cît şi al organelor şi organizaţiilor noastre de partid. Este necesar să amintim şi de unele greutăți pe care le-am întîmpinat. Se știe ca asigurarea executantului cu documentație tehnică din timp este hotărîtoare în acţiunea de pregătire a producției, în aprovizionarea cu materiale, programarea folosirii utilajelor și forţelor de muncă. Cu toate acestea, în mod curent, constructorul este în posesia documentaţiei abia în momentul cînd trebuie să se atace lucrarea. Din această cauză, punctele de lucru se organizează la repezeală, neştiinţific, de multe ori în detrimentul altor lucrări unde organizarea procesului de producţie într-o oarecare măsură este pusă la punct. Cele 2,2 milioane Iei dobînzi, pe care trustul le-a suportat în 1969, provin în cea mai mare parte din cauza stocurilor de materiale de instalaţii, aprovizionate fără a avea la bază documentaţia tehnică, situaţie care a grevat negativ preţul, de cost. De asemenea, soluţiile constructive adoptate de proiectanţi la lucrările pe care le-am executat în anul 1969, au fost cu totul nefavorabile constructorului. Soluţiile de blocuri din zidărie au reprezentat 48,5 la sută din volumul total de locuinţe, faţă de 13 la sută cît reprezentau în anul 1968, fapt ce a generat un vîrf mare de producţie la meseria de zidari. Toate aceste aspecte, precum şi lipsurile noastre de Ing. Mircea DUMITRAŞCU directorul Trustului de construcţii Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi, al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR AL FRANŢEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, luni la amiază, la Pre- deal, pe ministrul economiei, şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d'Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Br-nm’c, preşedintele delegefiei române la sesiunea" ‘'""misiei mix'? guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei,Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. , Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, unulpentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărârea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa ,şi în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, coop' nerare economică, ştiinţifică şi tehnică,, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării, internaţionale şi păcii între popoare, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, au avut loc lucrările plenarei lărgite a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie La plenară au participat şi preşedinţi ai cooperativelor agricole, inginerii şefi şi ceilalţi specialişti din agricultura cooperatistă a judeţului contabili şefi ai C.A.P.-urilor. Au fost prezenţi, de asemenea, ca invitaţi, instructorii Comitetului judeţean , de partid, secretarii comitetelor comunale de partid, directorii intreprinderilor de mecanizare a agriculturii, specialişti de la staţiunile experimentale, reprezentanţi ai unor unităţi care au relaţii cu cooperativele agricole. La plenară a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. A participat, de asemenea, tovarăşul Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean, de partid. In cadrul primului punct al ordinii de zi au fost adoptate unele măsuri organizatorice. Plenara a aprobat eliberarea tov. ing. Mihai Tiron din funcţia de membru al Consiliului şi preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Ca preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole a fost ales tovarăşul Victor Clima. Totodată, plenara a ales ca vicepreşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole pe tovarăşul C. Şalaru, preşedintele cooperativei agricole din Bivolari. A fost, de asemenea, completat biroul executiv al Uniunii judeţene a C.A.P., precum şi comitetul Filialei casei de pensii. La cel de al doilea punct al ordinii de zi, tov. Victor Clima, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole, a prezentat o expunere privind sarcinile care revin Uniunii judeţene şi unităţilor agricole cooperatiste, pentru aplicarea hotărîrii adoptate de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, din 22-23 decembrie 1969. La discuţiile pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul: Gh. Bucă, preşedintele cooperativei agricole din Deleni, C. Şalaru, vicepreşedinte al U.J.C.A.P., preşedintele cooperativei agricole din Bivolari, I. Ureche, instructor al U.J.C.A.P., C. Dumitrescu, preşedintele cooperativei agricole din Schitu-Duca, Voicu Naum, ing. şef al cooperativei agricole din Bălţaţi, V. Nemesniciuc, preşedintele cooperativei agricole din Şipote. Vorbitorii au apreciat importanţa deosebită a măsurilor elaborate de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 22—23 decembrie 1969, cu privire la perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii. Subliniind că noile măsuri au fost primite cu vie satisfacţie de întreaga ţărănime cooperatistă, vorbitorii s-au angajat să le aplice cu pricepere în practică, să depună toate eforturile pentru a pune mai deplin în valoare posibilităţile de creştere a producţiei, în scopul ridicării activităţii economice a cooperativelor agricole pe o treaptă superioară. în construcţie la Staţiunea hortiviticolă ieşeană Un combinat pentru producerea sucului de struguri Cine a participat în dimineaţa duminicii trecute la degustarea sucului natural de struguri, organizată de Staţiunea experimentală hortiviticolă la magazinul „Unic", s-a întrebat, pe bună dreptate, cînd va apare noul produs în reţeaua comercială. Iată cîteva amănunte prin care răspundem acestei întrebări. Deocamdată, cele cîteva mii de sticle cu suc care au ajuns în magazine nu constituie decit un „aperitiv", menit să prezinte produsul și să „deschidă" pofta consumatorilor. Nici nu se putea, de altfel, face mai mult, căci această cantitate a fost produsă experimental în laboratoarele staţiunii. Dar nu peste multă vreme cerinţele clienţilor nu vor mai rămîne nesatisfăcute. După cum ne informează tov. ing. Sandu-Ville Gorun, directorul Staţiunii hortiviticole, cu o lună în urmă a şi început construcţia unui combinat pentru producerea sucului natural de struguri. Primul de acest gen din ţară, combinatul va intra din plin în funcţiune în anul viitor şi va avea o capacitate anuală de 150 de vagoane de suc. Vom avea de ales, după gust, între patru - cinci sortimente de sucuri: dulci sau seci, gazeificate sau nu etc. Cît priveşte calitatea, merită să reţinem că strugurii din podgoriile ce înconjoară laşul oferă, posibilitatea obţinerii unui produs ce poate concura cu cele mai bune sucuri din lume. Din nou la şcoală In şcolile tăcute, până mai ieri, clopoţelul a sunat din nou şi o dată cu chemarea sa a pătruns pretutindeni freamătul nestăvilit al tinereţii, ciduchid cu sine ai moşiera de muncă rodnică, susţinută incă din prima zi a noului trimestru. O dată mărturisite impresiile dintr-o vacanţă plăcută, reconfortantă, plină de bucurii, cu forţe proaspete, reînnoite, s-a trecut la activitatea de predare şi însuşire a cunoştinţelor. Cadre didactice şi elevi s-au reîntîlnit şi prin activitatea lor şi-au exprimat şi-şi manifestă în continuare hotărirea de a desprinde concluziile primei etape a anului şcolar şi de a-şi spori eforturile pentru a dobîndirect unor rezultate din ce în ce mai bune, pe măsura condiţiilir optime create prin ginia partidului şi statului nostru Călăuzitoare şi luminoase, la baza eforturilor învăţătorilor şi profesorilor stau recentele documente privind modernizarea învăţămîntului în pas cu cerinţele actuale ale societăţii româneşti şi ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii mondiale, după cum şi măsurile adoptate de Congresul al X-lea al P.C.R., care acordă şcolii un rol de seamă în progresul ştiinţei, ecoromiei şi culturii. Avind la îndemină toate acestea, şi animate de pasiune şi abnegaţie pentru nobila activitate de dascăl, ilustrată de citîtea personalităţi prestigioase ale şcolii româneşti, există certitudinea că pretutindeni cadrele didactice nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a-şi îndeplini în mod exemplar înalta misiune ce le revine. La modul lor, elevii, prin frecventarea cu regularitate a şcolii, prin disciplină şi interes faţă de învăţătură, pot dovedi receptivitatea lor la nou şi dorinţa de a deveni cadre de nădejde ale patriei socialiste. Le dorim succes deplin în noul trimestru ! Iaşi, fragment industrial, Polo-: G. PAUL In pagina a 4-a : NIGERIA mmmmmmmmmmmmmmm Șeful statului major ■ n al armatei biafreze a ■ ordonat depunerea ■ armelor . Evenimentele din Haiti Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12 — Trimişii speciali Agerpres, N. Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii. Premierul romain este însoţit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct, al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat, ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi de Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentruafacerile externe, Branko Rosiei, preşedintele Skupstinei oraşului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Hasan Sinak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţi români. Pe peron erau, de asemenea, prezenţi membri ai Ambasadei române şi ai Agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu şi ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicii, la sediul guvernului iugoslav. la convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorievici, S. Marusici, Anton Vratusa și ambasadorul Iso Njegovan. Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici ‘Preşedintele Vocii ExecutiveFederale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază,, un dejun în onoarea .p.ţgâeţimLegii Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română, la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreşedinte al Skupstinei Federale, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Popoarelor a Skupştinei Federale, S. Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele porţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Miran Mediale, Miriana Kristinici şi Franjo Nadj, membri ai Vecei Executive Federale, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, premierii celor două ţări au rostit t posturi. ★ Seara, oaspeţii români au fost invitaţi să vizioneze filmul „Bătălia de pe Neretva", o recentă producţie a studiourilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. Editura „Junimea“ la început de drum Şi-a început activitatea o nouă instituţie ieşeană de cultură: Editura „Junimea". Din dorinţa de a cunoaşte preocupările actuale şi proiectele Editurii, ne-am adresat redactorului şef, scriitorul Mircea Radu Iacoban, care ne-a oferit răspunsul de mai jos : familie a valorilor tradiţionale ieşene, caracterizată prin exigenţă şi elevaţie spirituală, cît şi, la modul cel mai propriu, tinereţea reală a casei de presă care a trimis abia de curînd primele cărţi, spre întîlnirea cu cititorii. Această „dublă semnificaţie” a avut şi... duble implicaţii în alcătuirea planului editorial pe 1970. Prestigioasele valori ale scrisului ieşean (devenite, în timp, nume de rezonanţă în literatura naţională şi universală) au ocupat un firesc şi bine meritat loc de frunte în şirul titlurilor propuse spre editare. Cît despre tinereţea Editurii noastre ca atare, am putea spune că ea se manifestă nu numaidecît prin inexperienţă, repetate căutări ş.a.m.d., cît — mai ales ! — printr-un permanent (cel puţin deocamdată) conflict cu . .. factorul timp. Este vorba de răgazul pe care l-am avut la dispoziţie pentru alcătuirea şi definitivarea planului editorial, răgaz cam de zece ori, mai mic decit se acordă în mod obişnuit. Fiind o instituţie nouă, a trebuit să ne încadrăm, „din mers" intr-un complicat angrenaj care se numeşte producţia de carte şi care nu îngăduie espectative şi reveniri. Motiv pentru care considerăm că ami definitoriu pentru, intenţiile şi profilul Editurii „Junimea” va fi, de fapt, 1971. In 1970 am prefera să propunem publicului cititor relativ puţine titluri, selectate cu exigenţă maximă. Ni s-a părut de-a dreptul o datorie ca, printre primele cărţi Un mai vechi deziderat ieşean - reînnodarea firului activităţii editoriale — s-a împlinit o dată cu înfiinţarea Editurii „Junimea”. Denumirea inspirat acordată noii instituţii editoriale ni se pare a avea dublă semnificaţie, ea sugerînd atît descendenţa dintr-o anume încredinţare tiparului, să includem opera lui Garabet Ibrăileanu, „Spiritul critic in cultura românească". După cum a definit-o autorul în ediţia din 1909, această carte cuprinde „citeva consideraţii asupra evoluţiei spiritului critic in cultura românească, de la primele lui manifestări pînă la formarea definitivă a statului român modern". Ediţia noastră va fi însoţită de o prefaţă şi de aparatul critic necesar. Menţionez apoi antologia intitulată „Mihai Eminescu despre artă şi cultură”, care va înmănunchia recenziile şi cronicile dramatice semnate de Eminescu la „Timpul” şi „Curierul de Iaşi", precum şi notele rămase nepublicate. Cu interes credem că va fi întîmpinat şi volumul inedit al Magdei Isanos (proză). O lucrare amplă (circa 35 de coli editoriale), bogat ilustrată, va fi „Istoria literaturii române între cele două războaie mon~ (continuare în pag. a 2-a)