Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-03 / nr. 7374
ARII nrt. Nr. 7874 HNRCDRI 8 ICNII 1970 « PAGINI« BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.D. şi al Consiliului popular judeţean JUDEŢUL IAASI-IN FRONT AL PRODUCŢIEI SI AL REFACERII Scurtarea duratei „Vom răspunde noilor măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei prin: CANIIATI SUPLIMENTARE DE PRODUSE ANIMALIERE LIVRATE STATULUI“ Din angajamentele cooperativelor agricole și ale tiranilor cooperatori lucrătorii din agricultura cooperatistă a judeţului nostru au primit cu viu interes Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind Îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Urmărind creşterea ponderii acestui sector In ansamblul agriculturii şi Îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, plenara Comitetului Central al partidului din martie a.c. a elaborat, In lumina Directivelor celui de al X-lea Congres al P.C.R., un program naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Au fost prevăzute astfel pentru acest deceniu importante obiective privind consolidarea bazei tehnico-materiale, concentrarea şi specializarea producţiei în unităţi de tip industrial, îmbunătăţirea bazei furajere, ameliorarea raselor de animale, înfăptuirea acestui program, care deschide largi perspective şi zootehniei judeţului nostru, necesită totodată şi măsuri de cointeresare a producătorilor, îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare şi celelalte măsuri cuprinse in recenta Hotărîre vor stimula şi mai mult unităţile cu profil zootehnic şi ţăranii cooperatori In sporirea efectivelor şi a productivităţii animalelor. Ieri, In unele cooperative agricole din judeţul nostru au avut loc adunări ale activelor de partid şi consiliilor de conducere cu participarea reprezentanţilor ţărănimii cooperatiste în care s-a dezbătut Hotărirea privind stimularea dezvoltării zootehniei, analizindu-se in acelaşi timp posibilităţile de creştere a producţiei animaliere. Avind in vedere că şi acest sector a fost afectat de calamităţile naturale, unităţile şi , membrii cooperatori s-au angajat să livreze importante cantităţi de produse peste prevederile iniţiale pentru a contribui la acoperirea deficitului cauzat de inundaţii. In telegramele adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal, ţăranii cooperatori, specialiştii, toţi factorii de răspundere din unităţi au asigurat conducerea partidului că vor munci cu şi mai multă însufleţire pentru traducerea exemplară in viaţă a sarcinilor ce Ie revin din Programul naţional de dezvoltare a zootehniei. Reproducem in numărul de azi al ziarului citeva din angajamentele asumate . Movileni Chemînd C.A.P.-urile judeţului nostru la întrecere pentru obţinerea unor producţii cit mai mari în toate sectoarele, cooperativa agricolă din Movileni se angaja, la începutul acestui an, să livreze peste plan, pe bază de contract, printre altele, 280 hl. de lapte şi 66 tone de carne. Cu prilejul dezbaterii recentelor măsuri elaborate de partid pentru stimularea dezvoltării zootehniei au fost descoperite noi rezerve de sporire a producţiei animaliere. Prin punerea lor in valoare cooperativa agricolă din Movileni se angajează acum să vîndă statului peste angajamentul iniţial incă 350 hl. de lapte şi 60 de tone de carne.In afară de acestea ţăranii cop Balfafi In adunarea care a avut loc la Balţaţi, membrii cooperativei agricole locale au ţinut să-şi exprime şi ei gratitudinea faţă de măsurile recentei Hotărîri a partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, prin angajamentul ferm de a-şi spori contribuţia lor la aprovizionarea populaţiei prin alte livrări suplimentare faţă de plan. Din analiza posibilităţilor existente şi a perspectivei de dezvoltare a ramurii zootehnice, cooperativa agricolă s-a angajat să livreze fondului de stat pe acest an, în plus faţă de contractele încheiate, 2.800 kg. carne bovine call (continuare in pag. a 2-a) Eli IE III iE II o mi mi nuniE ihi Am citit recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Este o hotărire bine gîndită şi venită in întâmpinarea îmbunătăţirii activităţii intr-un sector de mare importanţă pentru economia ţării noastre. Măsurile stabilite vor cointeresa producătorii agricoli, vor da posibilitatea acoperirii cheltuielilor de producţie şi asigurarea unei rentabilităţi corespunzătoare, îndeosebi in creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Aşa cum se arată in hotărîre, fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului, iar o anumită parte se va acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul la finele produse. Dacă avem in vedere majorarea salariilor după noul sistem, care s-a generalizat in toate sectoarele economiei naţionale, cit şi recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor pe salarii, noile preţuri cu amănuntul la unele produse afectează intr-o foarte mică măsură veniturile noastre. Eu am făcut un calcul simplu. Familia mea, formată din 4 persoane, consumă pe lună 16 kg, de carne şi 30 litri de lapte, ceea ce imi va afecta ciştigul cu aproape 32 de lei. Este o sumă intimă faţă de majorările noastre de salarii. Tocmai de aceea apreciez că recenta Hotărîre a partidului şi statului nostru va stimula activitatea crescătorilor de animale şi in consecinţă piaţa va fi mai bine aprovizionată. Ştefan CONEA culegător mecanic la întreprinderea poligrafică Iaşi (continuare in pag. a 3-a) ■ ■ Proletari din toate tarile, uni fi -vá! de emoţie - deviza principală a constructorilor Ing. Tudor PATELLI directorul întreprinderii nr. construcţii-mentor - Iaşi Calamităţile naturale care s-au abătut asupra unei mari părţi din teritoriul ţării noastre au avut efecte dintre cele mai dezastruoase asupra economiei naţionale. Constructorii ştiu, poate mai bine ca alţii, cit de mari sunt eforturile materiale, băneşti şi de energie umană pentru realizarea obiectivelor industriale, agrozootehnice, locuinţelor, edificiilor social-culturale. Tocmai de aceea, chiar din primele zile, colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din întreprinderea nr. 4 construcţii-montaj Iaşi a acţionat ca un tot unit şi s-a alăturat eforturilor întregului popor pentru a contribui la eliminarea într-un timp cit mai scurt a efectelor calamităţilor. Pentru ajutorarea sinistraţilor, pe lingă depunerile individuale în contul C.E.C.-2000, pe lingă numeroasele pachete cu îmbrăcăminte şi cazarmament donate de salariaţi, aceştia au oferit, din proprie iniţiativă, veniturile lor pe cite o zi pînă la sfîrşitul anului, sau chiar salariul pe o lună. Astfel, numai din salarii s-a colectat o contribuţie de peste 1.600.000 de lei. Tot în vederea eliminării efectelor distructive, colectivul nostru s-a declarat mobilizat sporindu-şi angajamentele iniţiale. După o matură chibzuinţă, s-a hotârît ca prin sporirea eforturilor, aplicarea unor soluţii tehnice şi tehnologice îmbunătăţite şi printr-o mai bună organizare a muncii să se suplimenteze angajamentul iniţial. Cu toţii ne-am mobilizat astfel pentru scurtarea termenelor de dare în funcţiune a capacităţilor de producţie planificate pe anul 1970 şi chiar pe 1971. La I.L.F. Hîrlău, hala de fabricaţie, cu termen la 30 noiembrie, se va preda cu 120 de zile mai devreme ; la Complexul avicol Uricani, cu termen în anul 1971, se vor preda în cursul acestui an 6 hale de găini ; la Uzina de fibre sintetice, cantina cu 2.000 de locuri, cu termen la 15 noiembrie a.c., se va preda mai devreme cu 75 de zile; la Ţesătoria de mătase „Victoria“, căminul de 115 locuri, cu termen la 30 iunie a.c., s-a şi predat la 30 mai, adică cu 30 de zile mai devreme. Reducerea consumurilor de materiale deficitare şi a consumurilor specifice este un alt obiectiv al angajamentului întreprinderii noastre, care se va materializa în : 33 tone metal, 395 tone ciment, 230.000 cărămizi, 34 m.c. material lemnos, 30 tone carburanţi ş.a. Valoric, aceste reduceri vor reprezenta peste 330.000 de lei. De asemenea, ne-am angajat să obţinem economii suplimentare din reducerea cheltuielilor materiale de producţie in valoare de 653.000 de lei prin schimbări de soluţii şi tehnologii de execuţie. Citeva exemple, referitoare atit la angajamentul iniţial cit şi la cel suplimentar, sunt edificatoare. Bunăoară, prin schimbarea unor soluţii tehnologice de execuţie la sistematizarea pe verticală de la Complexul avicol Uricani se vor reduce cheltuielile materiale de (continuare din pag. a 3-a) ■ ■ Combinatul textil Iaşi * 5 milioane de lei; producţie suplimentară în primele cinci luni ale anului . Alăturîndu-se celorlalte co- gective de muncă din judeţul ■ nostru, Combinatul textil din I Iaşi depune eforturi susţinute ■ pentru a contribui cit mai sub- ■ stanţial la recuperarea pagu- J belor pricinuite de inundaţii. In primele cinci luni ale anu- j lui fabricile combinatului au obţinut o producţie suplimen- g tară de 5 milioane de lei. Nu g mai în luna mai planul a fost g depăşit cu 2,4 milioane lei, de g păşire materializată, în princi- g pal, în 26 tone fire, 70.300 trig cotaje, 3.000 m.p. ţesături bum- g bac, 1.000 m.p. ţesături matagne şi 620.000 de lai confecţii. ig| PENTRU PRIMA DATA IN TARA ha Uzine de mecanică fină din Sinaia a fost asimilată pentru producţia industrială o pompă de injecţie rotativă, destinată echipării tractoarelor româneşti de 40 CP. Realizată pentru prima dată in ţară, Instalaţia atinge parametri tehnici şi funcţionali la nivelul produselor similare fabricate peste hotare. Spre deosebire de pompele de Injecţie liniare — produs de bază al uzinei prahovene — noul tip dispune de o putere mai mare, poate fi adaptat şi la motoare de mare turaţie, iar greutatea este cu 60 la sută mai mică Procesul de fabricaţie prezintă, de asemenea, avantaje economice, datorită faptului că cea mai mare parte din piese sunt tipizate. (Agerpres) iceai in pagina a 4-a ■ încordare in Argentina B Urmările catastrofalului cutremur din Peru B Comentariu extern După alegerile din Ceylon Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II, în culori, ale Televiziunii franceze. Staţia de răcire a apei prin injecţie de la Fabrica de antibiotice din Iaşi. ■ Complex avicol La Titu, judeţul Dâmboviţa, a început construcţia unui complex avicol. El va realiza, în final, 20 000 tone carne pe an. Noua unitate va cuprinde 147 de hale spaţioase, întinse pe 27 ha, şi va fi dotată cu linii automate care pot asigura o tehnologie cu circuit închis , pornind de la matcă şi până la ambalarea cărnii. Alături de celelalte unităţi de acest fel din ţară , aoul complex va contribui la sporirea producţiei de carne de pasăre, la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu acest produs. (Agerpres) La Iași O expoziţie de artă plastică în beneficiul sinistraţilor Ieri, în sala „Victoria“ din Iaşi a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură, sculptură şi grafică (cu vînzare) organizată de Filiala ieşeană a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Socialistă România. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de criticul Radu Negru care a subliniat faptul că gestul artiştilor ieşeni de a veni în sprijinul sinistraţilor din zonele calamitate, cărora le sunt destinate beneficiile expoziţiei, se înscrie pe linia unei frumoase tradiţii a oamenilor de artă din ţara noastră. Creatorii români au ştiut totdeauna să se situeze în primele rînduri ale acţiunilor obşteşti, dovedind astfel ataşamentul profund faţă de popor şi patria noastră. Participanţii s-au oprit apoi îndelung în faţa celor peste 70 de lucrări (versaje, portrete, compoziţii). ■■■■■*■»■■■■■■« La Trifeşti, lupta cu apele s-a încheiat A început o nouă etapăpentru producţii cît mai bogate Comuna Trifeşti a fost lovită printre primele de vitregiile apelor. Prutul a început să se apropie de cota de inundaţie în ziua de 15 mai. Timpul era măsurat cu severitate. Două sate. In întregime, Lunca Prutului şi Viadoraia, o parte a saltului Trifeşti, sectorul zootehnic al C.A.P. Trifeşti, precum şi grădina de legume erau expuse cel mai mult pericolului. Comuniştii au hotărît! În aceste zone trebuie dată bătălia cu furia apelor. Şi în timp ce, din satele amintite erau evacuate animalele, în dreptul grădinii de legume şi al grajdurilor cooperativei agricole au pornit a se înălţa digurile. Lucrau aici cu dîrzenie, cu încăpăţînare, eroic ţăranii cooperatori, intelectualii din sate, elevii din clasele mai mari: Haralambie Timuş, Mihai Marcu, Gheorghe Popescu, Mircea Ţuţuianu, Ştefan Petrişor, Dumitru Creţu, Hie Mardare, Dorin Lungu, Vasile Rotaru, Mihai Ivănucă, Gheorghe Anton, Ioan Zaharia, Valeriu Lungu. Li s-au alăturat mecanizatorii de la I.M.A. Vlădeni. Noaptea de 16 spre 17 mai a fost o noapte de neuitat. Viitura a izbit cu furie zidul care-i stătea în cale şi a inundat grădina de legume (40 de hectare). Intîi Vladomira, după aceea Lunca Prutului au fost înconjurate de apă şi izolate de restul comunei. S-a aflat apoi, după ce au sosit ostaşii cu bărci, că în acea ochi, locuitorii celor două sate, retraşi pe locurile mai înalte, urmărind cu nelinişte învolburările apelor. In schimb, digul ridicat în faţa sectorului zootehnic, acolo unde se aflau 284 de vaci, precum şi o magazie cu aproximativ două vagoane cu grâu, a rezistat. Trei zile au fost izolate Vladomira şi Lunca Prutului. Din apropierea şoselei Iaşi — Bivolari şi pînă la pilcurile de copaci care mărginesc de obicei albia statornică a Prutului nu se vedea decit o întindere de apă. In asemenea condiţii, singurul mijloc de comunicaţie îl constituiau bărcile militarilor Cu ajutorul, acestora, în perioada cît au fost izolaţi, locuitorii celor două sate, peste 400 de familii, erau aprovizionaţi cu alimente. ... Puhoaiele au trecut. Greu, foarte greu. Pînă să se retragă apele de pe cîmpii s-au scurs multe zile. Iar cînd comuna a pornit a face un bilanţ, stricăciunile au arătat tragicul deznodămînt al furiei viiturii. 30 de case au fost afectate de ape. Compromise total: 270 hectare cu grîu, 450 hectare cu porumb pentru boabe, 46 hectare cu fasole, 307 hectare cu floarea-soarelui, 35 hectare cu cartofi, 35 hectare cu ceapă, 12 hectare cu ardei gras şi gogoşari, 12 hectare cu roşii timpurii şi de vară, 665 hectare cu păşune şi fîneţe etc. Peste 22.000 de araci pentru vie, destinaţi susţinerii culturii de roşii, 585 rogojini de papură şi 197 rame pentru răsadniţe au fost luaţi de ape. Tot ce au pus şi-au îngrijit ţăranii cooperatori pe loturile în folosinţă, în total 116 hectare, a fost distrus de inundaţii. Nu este în firea românului să se căineze. Pierderile sunt mari. Apele au anulat in scurt timp truda omului de a smulge pămîntului recolte cit mai bogate. Dar ţăranii cooperatori din Tri- Radu COSTIN (continuare în pag. a 3-a) ■ Canale de scurgere pentru a grăbi evacuarea apei m Terenurile calamitate primesc sămînta viitoarei recolte ■ ■ ■m m m ■ ■