Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-10 / nr. 7406

Cuvîntarea tovarășului FLACĂRA IAȘULUI PACIN­A 2 * NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara CC. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 (urmare din pag.­i)­liile populare, comitetele jude­ţene şi organizaţiile de partid să acţioneze cu toată hotărî­­rea în vederea transpunerii în viaţă a prevederilor legii, pen­tru ridicarea nivelului activi­tăţii de conducere, organizare şi planificare a agriculturii, pentru creşterea iniţiativei u­­nităţilor agricole, a fiecărui lu­crător şi cooperator. Este ştiut că partidul şi sta­tul au luat în ultimul timp un şir de măsuri pentru creşterea cointeresării oamenilor muncii de la sate ; cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creşterea pre­ţurilor la o serie de produse agricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocu­parea de a asigura, şi din punct de vedere al cointere­sării oamenilor muncii, înfăp­tuirea programului de dezvol­tare a acestei importante ra­muri a economiei naţionale. Trebuie să îmbinăm insă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu e­­xecutarea lucrărilor în cele mai bune condiţiuni. Numai aşa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agricul­turii. Legea pe care o va dez­bate Marea Adunare Naţiona­lă este chemată să servească şi ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile a­­mintite, vom obţine o îmbu­nătăţire simţitoare a activită­ţii noastre în agricultură. A­­ceasta va trebui să se reflecte în creşterea mai rapidă a pro­ducţiei agricole şi a venituri­lor ţărănimii, în sporirea con­tribuţiei agriculturii la creşte­rea avuţiei naţionale, la edi­ficarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in pa­tria noastră. In ce priveşte proiectul de lege privind gospodărirea mij­loacelor materiale şi băneşti şi organizarea controlului fi­nanciar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul şi răspunderea conducerilor de Întreprinderi şi organizaţii so­cialiste la folosirea cu rezul­tate s rit mai bune a mijloa­celor materiale şi băneşti în­credinţate de statul nostru so­cialist. Viaţa a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a contro­lului asupra folosirii acestor mijloace şi o Îndrumare uni­tară a controlului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale şi bă­neşti, creşterii eficienţei fie­cărui leu cheltuit, are o im­portanţă capitală pentru des­făşurarea cu succes a construc­ţiei socialiste. De aceea, con­ducerile întreprinderilor, m­i­­nisterele, toţi cei cărora sta­tul, poporul le încredinţează sarcini de gestionare şi admi­nistrare a bunurilor materiale şi băneşti trebuie să simtă, o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gospo­dărirea lor cu rezultate opti­me. Este adevărat, tovarăşi, a­­vem rezultate bune în această privinţă , mai sunt insă şi mul­te lipsuri. Dacă ar exista o preocupare mai susţinută, per­manentă, pentru buna gospo­dărire din partea tuturor ce­lor care au un anumit rol in conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune ; în­suşi programul de dezvoltare a socialismului ar progresa in­tr-un ritm mai intens, s-ar pu­tea asigura creşterea şi mai susţinută a veniturilor oameni­lor muncii. Iată de ce trebuie să gîndim, să reflectăm serios asupra importanţei bunei gos­podăriri, a cheltuirii cu maxi­mum de eficienţă a mijloace­lor pe care statul, poporul le pun la dispoziţie în vederea activităţii economice; iată de ce trebuie să acordăm o aten­ţie deosebită pregătirii oame­nilor pe care îi punem să gos­podărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare şi un control mai efectiv. Desigur, — ca şi in alte do­menii — mimai măsura de Îm­bunătăţire a controlului nu re­zolvă singură problema. Va tre­bui — şi măsurile pe care le avem în vedere urmăresc a­­cest lucru — să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — şi se lucrează in acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiţi In funcţii de con­ducere economică decft oameni care dispun de temeinice cu­noştinţe, nu numai tehnice, c­i şi economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a conduce cu rezultate bu­ne activitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latura — desigur, im­portantă, dar totuşi numai o latură — a procesului de Îm­bunătăţire a administrării şi gospodăririi mijloacelor mate­riale şi băneşti ; controlul fi­nanciar nu reprezintă decit o parte a urmăririi şi evidenţei activităţii economice, ţinînd seama de deficienţele pe care le mai avem în acest domeniu, este necesar ca Mi­nisterul Finanţelor, celelalte ministere, conducerile organi­zaţiilor socialiste să acţione­ze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de răspun­dere in folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca orga­nele şi organizaţiile de partid să exercite un control mai sus­ţinut, să îndrume şi să or­ganizeze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mij­loacelor materiale şi băneşti, să atragă masele largi popu­lare, oamenii muncii la reali­zarea controlului, la îmbună­tăţirea activităţii la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că a­­devăraţii stăpîni ai tuturor mijloacelor de producţie, ai tu­turor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, tre­buie să organizăm în aşa fel activitatea incit toţi cei ce muncesc să simtă răspunderea şi să participe efectiv la bu­na gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi bă­neşti. Numai in felul acesta vom putea obţine rezultate su­perioare, la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor sporite de ca­re dispune astăzi economia noastră naţională. Numai ast­fel activitatea noastră econo­mică se va încheia cu rezul­tate tot mai bune, vom putea obţine atît o dezvoltare in ritm susţinut a industriei şi agriculturii, cit şi creşterea in­tr-o măsură mai mare a nive­lului de trai a Întregului popor. Tovarăşi, Informarea prezentată cu pri­vire la inundaţiile din primă­vară v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor aces­tei calamităţi fără precedent care s-a abătut peste ţara noastră, cit şi, mai cu seamă, asupra vastei activităţi depuse pentru limitarea sau preveni­rea efectelor catastrofei, asu­pra muncii uriaşe a sute şi sute de mii de oameni care, zi şi noapte, nu şi-au precu­peţit eforturile în lupta cu fu­ria apelor. Trebuie să spunem că dacă inundaţiile nu au pro­vocat daune şi mai mari, a­­ceasta se datoreşte măsurilor ferme, hotărite, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetăţenii patriei noastre. Aţi ascultat aici pe primii secretari din judeţele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundaţii­lor. Dar ceea ce au arătat aici tovarăşii nu redă decit intr-o mică măsură — şi este şi greu de altfel de redat în cuvinte— amploarea şi gravitatea inun­daţiilor din mai şi iunie. Am vizitat in perioada aceea a­­proape toate judeţele calami­tate. Dacă nu aş fi fost la faţa locului, nu aş fi înţeles poate pe tovarăşii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănţuite. Intr-adevăr, tovarăşi, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reuşit să se redea la dimensiunile ei reale această calamitate. Trebuie să spunem că inundaţiile au fost de o gravitate cu totul deose­bită şi că, în fapt, s-a făcut tot ceea ce se putea face de către comitetele judeţene, organizaţiile noastre de partid, de către toţi oamenii muncii— pentru a opri furia apelor, pen­tru a diminua şi limita pagubele. S-a lucrat în unele locuri — Îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni Întregi In con­­diţiuni extrem de grele pentru a preînttmpina noi revărsări. La Porţile de Fier, în două rinduri, au fost situaţii excep­ţional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi şi noapte pentru a înlătura pericolul care ameninţa grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci şi zeci de mii de oameni au lu­crat la înălţarea digurilor, la astuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecinţe greu de reparat: inundarea Luncii Dunării, a bălţilor de pe Du­năre care ar fi afectat sute şi sute de mii de hectare, nenu­mărate localităţi. Iată de ce doresc, în mod deosebit, ca şi în cadrul ple­narei să aduc mulţumiri tu­turor celor care în acele zile şi săptămîni au depus o mun­că cu adevărat eroică. Merită să subliniez că in aceste grele împrejurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea şi unitatea întregului nostru popor in jurul partidului. Felul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns chemării partidului şi guvernului pentru ajutorarea zonelor calamitate, dovedeşte, de asemenea, o înaltă conştiin­ţă socialistă, încrederea ne­strămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deosebit atitudinea clasei mun­citoare care, şi de data aceas­ta, s-a aflat in primele rîn­­duri, indeplinindu-şi în mod strălucit rolul său de clasă conducătoare a societăţii so­cialiste. De asemenea, trebuie să evidenţiez atitudinea ţără­nimii noastre, aliata de nădej­de a clasei muncitoare, care de atâtea ori în istorie a în­ţeles să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la învinge­rea marilor greutăţi prin care a trecut poporul român. Aşa cum am mai spus şi în alte ocazii, intelectualitatea nu a rămas mai prejos ; ea a răs­puns cu Însufleţire chemării partidului, contribuind — ală­turi de clasa muncitoare, de ţărănime — la refacerea şi asigurarea cursului normal al vieţii economice şi sociale. Iată de ce partidul şi statul nostru au apreciat şi aprecia­ză rolul important pe care îl are intelectualitatea în socie­tatea noastră — intelectuali­tate care s-a identificat în întregime cu cauza construc­ţiei socialiste. Viaţa a de­monstrat încă o dată că u­­nirea muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forţă uriaşă, capabilă să învingă orice greutăţi, să asigure în­făptuirea cu succes a sarci­nilor construcţiei socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez şi în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forţelor armate, înalta răspundere şi devota­mentul cu care ei şi-au în­deplinit datoria faţă de patrie în aceste grele Împre­jurări. De asemenea, doresc să evidenţiez aportul Însemnat al gărzilor patriotice, al mi­nunatului nostru tineret, al u­­nităţilor de pregătire militară ale acestuia. Faţă de amploarea fără pre­cedent a inundaţiilor din a­­cest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri in viitor. In primul rând sunt necesare lu­crări suplimentare, faţă de ceea ce ne gindisem iniţial, pentru regularizarea cursuri­lor unor ape, pentru constru­irea de baraje şi diguri. Aşa cum s-a arătat in ple­nară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pe­ricolul inundaţiilor. Va trebui, de aceea, să revedem progra­mul de hidroamelioraţii, fi­nind seama de măsurile noi ce se impun a fi luate ime­diat. In momentul de faţă se lucrează la întocmirea studi­ilor necesare; va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru realizarea vo­lumului de lucrări care se im­pun în această direcţie. încă din acest an este necesar să fie refăcute şi consolidate di­gurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pen­tru protejarea localităţilor şi Întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comi­tet judeţean, a fiecărui co­mitet orăşenesc să treacă de îndată — cu sprijinul specia­liştilor — la realizarea aces­tor măsuri pentru ca în even­tualitatea unei situaţii ase­mănătoare să evităm pierderi­le suferite în acest an. Exem­plul unui şir de oraşe şi în­treprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri — nu prea mari — putem diminua in măsură însemnată pierderi­le provocate de Inundaţii. De aceea, organele şi organiza­ţiile de partid trebuie să ia măsuri hotărite pentru a rea­liza încă din vara acestui an lucrări de protejare a locali­tăţilor şi obiectivelor econo­mice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activi­tatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l în­zestrăm mai bine, dar să ve­dem in acelaşi timp mai În­deaproape cum işi desfăşoară activitatea, pentru că n-au fost puţine cazurile cind pre­vederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de aseme­nea, să punem la punct sis­temul de informare şi avertiza­re, pentru că şi aici au apă­rut unele deficienţe care au făcut ca in timpul inundaţiilor o serie de localităţi să fie luate prin surprindere. De a­­semenea, va trebui să se îm­bunătăţească colaborarea cu ţările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri co­mune, inclusiv în domeniul in­formării şi avertizării, pentru ca un comun să evităm pe vi­itor asemenea catastrofe. Unitatea şi hotărârea cu care poporul român a răspuns che­mării partidului in aceste mo­mente grele demonstrează în­că o dată ce forţă uriaşă re­prezintă un popor liber şi stă­­pin pe destinele sale, care făureşte orînduirea socialistă, care munceşte pentru dezvol­tarea multilaterală a patriei, pentru victoria socialismului şi comunismului. Tovarăşi, La ordinea zilei avem şi pregătirea celei de-a 50-a ani­versări a partidului. Această aniversare va trebui să pri­­lejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfăşurate de partidul nostru in slujba cla­sei muncitoare, a poporului, a activităţii sale pentru îndepli­nirea rolului de forţă condu­cătoare în societatea socia­listă. In condiţiile grele ale inun­daţiilor, organele şi organiza­ţiile partidului nostru s-au do­vedit la înălţimea rolului şi răspunderii pe care le au faţă de popor. Comuniştii, organi­zaţiile şi organele de partid au stat in primele rinduri ale luptei cu furia apelor, nu au precupeţit nimic pentru asigu­rarea reluării cursului normal al intregii vieţi sociale. In a­­ceste împrejurări s-a dovedit, încă o dată, cit de strinsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, cu cită Încredere urmează poporul nostru partidul comu­nist, cu ce avânt înfăptuieşte el politica sa marxist-leninistă care corespunde pe deplin in­tereselor şi năzuinţelor Întregii naţiuni. Iată de ce aniversarea parti­dului va fi o sărbătoare a în­tregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de Îmbu­nătăţire a activităţii organiza­torice şi politice generale a partidului, a muncii tuturor or­ganelor şi organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist. In­­timpinarea celei de-a 10-a a­­niversări trebuie să marchez­e afirmarea şi mai puternică a rolului conducător al partidu­lui în toate sectoarele de ac­tivitate. Organele de partid tre­buie să îmbunătăţească condu­cerea activităţii din întreprin­deri, din instituţii, să desfă­şoare o intensă muncă poli­tică pentru Înfăptuirea cu suc­ces a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea Ioc in primul an al noului cincinal. De aceea ea va tre­bui să fie strins legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, adîncirea democraţiei socialiste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acelaşi timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfăşoare sub semnul inten­sificării activităţii internaţio­nale a partidului şi statului nostru, pentru dezvoltarea co­laborării şi unităţii ţării noas­tre cu statele socialiste, cu partidele comuniste şi munci­toreşti, pentru sporirea contri­buţiei României la extinderea cooperării internaţionale, a co­laborării cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socia­lă, la înfăptuirea securităţii şi păcii în Europa şi în în­treaga lume. Partidul şi poporul nostru sînt profund conştiente că în­făptuirea cu succes a sarci­nilor construcţiei socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internaţională România Îşi aduce contribuţia la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimpe­­rialist, la lupta popoarelor pentru pace şi progres social. Desigur, tovarăşi, punem in activitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea pro­blemelor construirii socialis­mului din ţara noastră. De altfel nici nu se poate altfel in cazul unui partid de gu­­vernămint; el trebuie să do­vedească că ştie să rezolve problemele practice ale con­strucţiei socialiste, să aplice învăţătura marxist-leninistă în situaţia concretă din ţara in care işi desfăşoară activitatea. Aceasta nu este nici pe de­parte o politică de izolare sau naţionalistă — cum în­cearcă cste o dată unii să spu­nă despre partidul şi ţara noastră. Dimpotrivă, a Înfăptui ţelurile socialismului Înseam­nă a te preocupa — acolo unde trăieşti, unde munceşti, unde istoria ţi-a Încredinţat sarcina de a conduce societa­tea — de soluţionarea în con­diţiuni cit mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orlnduiri. In acelaşi timp, tovarăşi, noi înţelegem că este necesar — şi acţionăm in acest spirit — să studiem şi experienţa altor partide, a altor ţări socialiste şi ceea ce co­respunde condiţiilor noas­tre nu ne sfiim să aplicăm. Considerăm drept o necesitate ca între ţările socialiste, in­­tre partidele comuniste de gu­­vernămint să existe schimb de păreri, de informaţii, ca ele să-şi studieze reciproc expe­rienţa în construcţia socialis­mului şi comunismului. Totoda­tă, socotim necesar să extin­dem colaborarea şi întrajuto­rarea atît cu ţările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cit şi cu toate celelalte ţări socialiste, in scopul dezvoltării şi înfloririi fiecărei naţiuni so­cialiste şi, totodată, al întă­ririi întregului sistem socialist mondial. După cum aţi văzut din in­formările prezentate plenarei, partidul şi guvernul ţării noas­tre au desfăşurat in ultimele luni o largă activitate inter­naţională. întreagă această ac­tivitate a fost realizată in spi­ritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de a ac­ţiona cu fermitate şi consec­venţă pentru dezvoltarea co­laborării şi unităţii tuturor ţă­rilor socialiste, pentru depă­şirea divergenţelor existente— condiţie indispensabilă in afir­marea forţei şi influenţei so­cialismului în lume. Partidul Comunist Român a participat la aniversarea cen­tenarului naşterii lui Lenin, iar in cursul lunii mai, o delega­ţie a partidului nostru a făcut o vizită in U.R.S.S., avind con­vorbiri cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornii, M. A. Suslov şi alţi conducători ai partidului şi statului sovietic. In cadrul dis­cuţiilor de la Moscova dintre delegaţia partidului nostru şi delegaţia P.C.U.S., au fost a­­bordate o serie de probleme privind relaţiile dintre parti­dele şi statele noastre, cit şi un cerc larg de probleme ale situaţiei internaţionale. Aş dori să menţionez că discuţiile s-au desfăşurat intr-o atmosferă de lucru şi In urma lor am ajuns la concluzia comună de a ac­ţiona pentru dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor dintre parti­dele şi ţările noastre pe baza principiilor marxist-leniniste, ale Internaţionalismului prole­tar, egalităţii în drepturi, res­pectului reciproc şi neameste­cului In treburile Interne. De asemenea, apreciem po­zitiv discuţiile purtate ulte­rior, la Moscova, Intre dele­gaţia guvernului român con­dusă de tovarăşul Ion Gheor­­ghe Maurer şi delegaţia gu­vernului U­niunii Sovietice condusă de tovarăşul A. N. Kosighin. Zilele acestea, după cum cu­noaşteţi, a avut loc vizita în România a unei delega­ţii de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, con­dusă de tovarăşul Ko­sighin, cu care prilej a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii So­vietice, discuţiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au des­făşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie tovărăşească, au permis desfăşurarea unui rodnic schimb de păreri, au contribuit la mai buna cu­noaştere, la adîncirea Înţele­gerii reciproce. Noul Tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucu­reşti, care reglementează re­laţiile dintre România şi U­­niunea Sovietică pe o peri­oadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvol­tarea în continuare a colabo­rării, prieteniei şi alianţei dintre partidele şi ţările noas­tre. El promovează principiile raporturilor de tip nou dintre ţările socialiste, bazate pe marxism-leninism, pe Interna­ţionalism proletar, pe egalita­te In drepturi şi neamestec In treburile interne, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionala, pe Întrajutorare şi avantaj reciproc. Fără Îndoia­lă că acest tratat va aduce o contribuţie de preţ la cauza colaborării şi unităţii ţărilor socialiste, a progresului şi păcii in lume. Partidul şi poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu po­poarele Uniunii Sovietice, considerind că aceasta cores­punde atît intereselor ţărilor şi partidelor noastre, ctt $1 Intereselor generale ale so­cialismului şi păcii Am avut, de asemenea, in ultima vreme o serie de con­vorbiri cu conducători şi de­legaţii ale unor partide comu­niste şi muncitoreşti şi miş­cări de eliberare naţională: cu Santiago Carillo, secretarul general al P.C. din Spania, cu Georges Marchais, secretar ge­neral adjunct al P.C. Francez, Alvaro Cunhal, secretar gene­ral al P.C. Portughez, Enrico Berlinguer, secretar general adjunct al P.C. Italian, cu A­­zis Mohamed, secretar gene­ral al Partidului Comunist din Irak, cu Ruben Dario Sousa, secretar general al Partidului Poporului din Panama, cu o delegaţie a Partidului Comu­nist din Mexic, cu delegaţia Partidului Comunist Domini­can, a Partidului de stingă (comuniştii) din Suedia, cu preşedintele mişcării de elibe­rare din Africa de sud-vest şi cu alte delegaţii. De asemenea, au avut loc numeroase schimburi între de­legaţii de activişti ai partidu­lui nostru şi al partidelor co­muniste din ţările socialiste şi din unele ţări capitaliste. Cu prilejul unor congrese la care au participat şi delegaţii ale partidului nostru, au fost pur­tate convorbiri cu un mare număr de partide. In acest cadru aş dori să mă refer şi la vizita făcută de tovarăşul Emil Bodnaraş, in fruntea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat, in Repu­blica Democrată Populară Co­reeană şi in Republica Popu­lară Chineză. Cu acest prilej au avut loc convorbiri im­portante, cu rezultate bune. Noi dăm o deosebită aprecie­re rezultatelor vizitei in Re­publica Democrată Populară Coreeană — in special dis­cuţiilor purtate cu tovarăşul Kim Ir Sen. Această vizită şi discuţiile au evidenţiat dorin­ţa comună de a dezvolta re­laţiile dintre partidele şi popoarele noastre, de a con­tribui la întărirea unităţii mişcării comuniste internaţio­nale. De asemenea, apreciem în mod deosebit vizita delegaţiei noastre de partid şi de stat în Republica Populară Chineză, în special discuţiile avute cu tovarăşii Mao Tzedun, Lin Biao, Cin En-lat, Kan-sen şi alţi conducători al Partidului Comunist Chinez şi al statului chinez. Cu acest prilej s-a eviden­ţiat dezvoltarea relaţiilor fruc­tuoase dintre partidele şi ţă­rile noastre, dorinţa comună de a acţiona şi in viitor In această direcţie — ceea ce co­respunde attt intereselor parti­delor şi ţărilor noastre, cit şi cauzei generale a socialismu­lui şi păci în lume, întreaga noastră activitate o­­glindeşte preocuparea perma­nentă a partidului de a contri­bui la depăşirea greutăţilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti, la dezvoltarea şi întărirea solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, la întărirea unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti, a tu­turor forţelor antiimperialiste. Desigur, tovarăşi, noi suntem conştienţi de faptul că întări­rea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti se poate rea­liza numai pe o bază nouă, in care să fie asigurate pe de­plin autonomia şi independen­ţa fiecărui partid comunist, dreptul de a-şi elabora — co­respunzător condiţiunilor con­crete din ţara in care-şi des­făşoară activitatea — linia sa politică generală. Suntem­, de a­­semenea, conştienţi de faptul că dezvoltarea mişcării comu­niste, a ideilor comunismului presupune o largă dezbatere liberă, analiza şi interpretarea ştiinţifică a schimbărilor sur­venite in lume şi — pe aceas­tă temelie — dezvoltarea cre­atoare a învăţăturii marxist­­leniniste în concordanţă cu noile condiţii economico-socia­­le . In acest sens acţionează şi va acţiona şi in continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internaţio­nală desfăşurată de P.C.R. şi de guvernul nostru corespun­de pe deplin intereselor con­strucţiei socialiste in România, dezvoltării relaţiilor partidului şi statului nostru cu ţările so­cialiste şi cu partidele comu­niste şi muncitoreşti, precum şi cauzei coeziunii ţărilor so­cialiste, cauzei unităţii mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti Internaţionale, a Întăririi for­ţelor antiimperialiste. In această perioadă au avut, de asemenea, loc, un şir de intilniri şi vizite pe linie de stat. In acest cadru se înscrie vizita preşedintelui Turciei în România, vizita pe care am e­­fectuat-o in cursul lunii iunie in Franţa, vizita preşedintelui Zambiei şi vizita Şahinşahului Iranului in România, precum şi recenta vizită a tovarăşului Maurer in Republica Fede­rală a Germaniei. Noi apreciem că aceste vizite, convorbirile pe care le-am avut au evi­denţiat încă o dată posibilita­tea dezvoltării colaborării din­tre state in spiritul principiilor coexistenţei paşnice. România acţionează consecvent pentru intensificarea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială, pentru in­staurarea în viaţa­­internaţio­nală a unor relaţii bazate pe principiile Independenţei şi su­veranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neames­tecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Considerăm că o importanţă hotărttoare pentru dezvoltarea unor relaţii normale intre sta­te are respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, fără amestec din a tară, lichidarea oricăror prac­tici şi tendinţe de dominaţie şi dictat, abolirea forţei ca mijloc de soluţionare a pro­blemelor internaţionale litigioa­se. Desigur, tovarăşi, dacă acti­vitatea Internaţională a Româ­niei se bucură de ecou în multe state, aceasta se dato­reşte faptului că politica sa ex­ternă corespunde situaţiei in­ternaţionale de astăzi, că prin­cipiile pentru care militează ţara noastră pe arena inter­naţională sunt principii care se impun tot mai mult ca sin­gurele ce pot asigura o cola­borare rodnică, paşnică,­intre toate popoarele lumii. Viaţa demonstrează continuu că problemele Internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor, fie ele mari sau mici , că ţările mici şi mijlocii, desfă­­şurând o politică consecventă de colaborare şi de pace, pot aduce, împreună cu marile pu­teri, o contribuţie fructuoasă la soluţionarea problemelor in­ternaţionale. De altfel, în lumea de astăzi nu se mai pot rezolva proble­mele prin nesocotirea intere­selor nici unui popor. Eveni­mentele din Indochina demon­strează cu toată claritatea că atunci cind un popor — chiar mic­­ — este hotărît să-şi a­­pere independenţa şi suvera­nitatea naţională, să nu admi­tă dominaţia imperialistă, el poate face aceasta cu succes, bucurîndu-se de sprijinul una­nim al popoarelor lumii. In activitatea noastră inter­naţională am acordat şi acor­dăm o atenţie deosebita pro­blemelor securităţii pe conti­nentul european. Intilnirile şi discuţiile pe care le-am avut cu conducători de partide şi de state, cu oameni politici şi reprezentanţi ai opiniei publice, ne-au întărit şi mai mult convingerea că sunt crea­te condiţii pentru a se trece la pregătirea şi organizarea u­­nei conferinţe a ţărilor euro­pene, care să netezească dru­mul spre înfăptuirea securităţii, spre soluţionarea treptată a problemelor acumulate pe con­tinent. De altfel memorandu­mul miniştrilor afacerilor ex­terne ai ţărilor socialiste, care s-au întilnit recent la Buda­pesta, a găsit o rezonanţă fan­vorabilfi In rindul tuturor popoarelor, el creează noi premise pentru trecerea in pregătirea şi organizarea con­ferinţei europene. Partidul şi poporul nostru şl-au manifestat şl Îşi mani­festă îngrijorarea in legături cu persistenţa In lume a U­­nor focare de tensiune şi În­cordare. Am acţionat şi ac­ţionăm pentru a sprijini lupta poporului vietnamez şi a po­poarelor din Indochina, pen­tru a contribui la încetarea războiului din această pe­ninsulă! trupele S.U.A. trebuia să se retragă, popoarele din această parte a lumii trebuia lăsate să-şi rezolve singura problemele, fără nici un a a­mestec din afară ! De asemenea, acţionăm pen­tru soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat pa baza rezoluţiei Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967, pen­tru retragerea trupelor israe­­liene din teritoriile arabe o­­cupate, pentru asigurarea secu­rităţii şi Integrităţii tuturor statelor şi Instaurarea păcii in această parte a lumii. Şi In viitor, partidul şi gu­vernul ţării noastre vor ac­ţiona In spiritul Directivelor Congresului al X-lea al parti­dului, pentru dezvoltarea co­laborării cu toate ţările socia­liste, pentru unitatea tuturor forţelor antiimperialiste, pen­tru dezvoltarea largă a rela­ţiilor cu toate ţările şi po­poarele lumii, pentru pace şi securitate în lume. Tovarăşi, în faţa partidului şi poporu­lui nostru stau sarcini de­ mare importanţă şi răspunde­re. Plenara noastră este che­mată să adopte hotărlri de mare Însemnătate pentru ac­tivitatea de viitor. Avem de­plina convingere că întregul partid şi Întregul popor vor acţiona în strinsă unitate în jurul Comitetului Central, pentru îndeplinirea tuturor o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea, pentru dez­voltarea in continuare a în­tregii noastre societăţi şi ri­dicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oa­menilor muncii din patria noastră. Cred că sunteţi de acord să adresăm tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, tutu­ror oamenilor muncit­orări de noi şi noi succese in activi­tatea consacrată dezvoltării e­­conomiei, ştiinţei şi culturii, înfloririi Întregii ţări, făuririi socialismului şi comunismului in patria noastră. (Aplaude puternice, prelungite). . . Una din subsecţiile de fermentaţie din cadrul Fabricii de antibiotice — Iaşi. Foto: OV. SPIRTU — coresp.

Next