Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)
1970-07-10 / nr. 7406
Cuvîntarea tovarășului FLACĂRA IAȘULUI PACINA 2 * NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara CC. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 (urmare din pag.i)liile populare, comitetele judeţene şi organizaţiile de partid să acţioneze cu toată hotărîrea în vederea transpunerii în viaţă a prevederilor legii, pentru ridicarea nivelului activităţii de conducere, organizare şi planificare a agriculturii, pentru creşterea iniţiativei unităţilor agricole, a fiecărui lucrător şi cooperator. Este ştiut că partidul şi statul au luat în ultimul timp un şir de măsuri pentru creşterea cointeresării oamenilor muncii de la sate ; cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creşterea preţurilor la o serie de produse agricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocuparea de a asigura, şi din punct de vedere al cointeresării oamenilor muncii, înfăptuirea programului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naţionale. Trebuie să îmbinăm insă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condiţiuni. Numai aşa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Naţională este chemată să servească şi ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obţine o îmbunătăţire simţitoare a activităţii noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte în creşterea mai rapidă a producţiei agricole şi a veniturilor ţărănimii, în sporirea contribuţiei agriculturii la creşterea avuţiei naţionale, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. In ce priveşte proiectul de lege privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti şi organizarea controlului financiar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul şi răspunderea conducerilor de Întreprinderi şi organizaţii socialiste la folosirea cu rezultate s rit mai bune a mijloacelor materiale şi băneşti încredinţate de statul nostru socialist. Viaţa a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra folosirii acestor mijloace şi o Îndrumare unitară a controlului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale şi băneşti, creşterii eficienţei fiecărui leu cheltuit, are o importanţă capitală pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste. De aceea, conducerile întreprinderilor, ministerele, toţi cei cărora statul, poporul le încredinţează sarcini de gestionare şi administrare a bunurilor materiale şi băneşti trebuie să simtă, o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gospodărirea lor cu rezultate optime. Este adevărat, tovarăşi, avem rezultate bune în această privinţă , mai sunt insă şi multe lipsuri. Dacă ar exista o preocupare mai susţinută, permanentă, pentru buna gospodărire din partea tuturor celor care au un anumit rol in conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune ; însuşi programul de dezvoltare a socialismului ar progresa intr-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creşterea şi mai susţinută a veniturilor oamenilor muncii. Iată de ce trebuie să gîndim, să reflectăm serios asupra importanţei bunei gospodăriri, a cheltuirii cu maximum de eficienţă a mijloacelor pe care statul, poporul le pun la dispoziţie în vederea activităţii economice; iată de ce trebuie să acordăm o atenţie deosebită pregătirii oamenilor pe care îi punem să gospodărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare şi un control mai efectiv. Desigur, — ca şi in alte domenii — mimai măsura de Îmbunătăţire a controlului nu rezolvă singură problema. Va trebui — şi măsurile pe care le avem în vedere urmăresc acest lucru — să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — şi se lucrează in acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiţi In funcţii de conducere economică decft oameni care dispun de temeinice cunoştinţe, nu numai tehnice, ci şi economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune activitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latura — desigur, importantă, dar totuşi numai o latură — a procesului de Îmbunătăţire a administrării şi gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti ; controlul financiar nu reprezintă decit o parte a urmăririi şi evidenţei activităţii economice, ţinînd seama de deficienţele pe care le mai avem în acest domeniu, este necesar ca Ministerul Finanţelor, celelalte ministere, conducerile organizaţiilor socialiste să acţioneze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de răspundere in folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca organele şi organizaţiile de partid să exercite un control mai susţinut, să îndrume şi să organizeze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la realizarea controlului, la îmbunătăţirea activităţii la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că adevăraţii stăpîni ai tuturor mijloacelor de producţie, ai tuturor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, trebuie să organizăm în aşa fel activitatea incit toţi cei ce muncesc să simtă răspunderea şi să participe efectiv la buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti. Numai in felul acesta vom putea obţine rezultate superioare, la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor sporite de care dispune astăzi economia noastră naţională. Numai astfel activitatea noastră economică se va încheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obţine atît o dezvoltare in ritm susţinut a industriei şi agriculturii, cit şi creşterea intr-o măsură mai mare a nivelului de trai a Întregului popor. Tovarăşi, Informarea prezentată cu privire la inundaţiile din primăvară v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor acestei calamităţi fără precedent care s-a abătut peste ţara noastră, cit şi, mai cu seamă, asupra vastei activităţi depuse pentru limitarea sau prevenirea efectelor catastrofei, asupra muncii uriaşe a sute şi sute de mii de oameni care, zi şi noapte, nu şi-au precupeţit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundaţiile nu au provocat daune şi mai mari, aceasta se datoreşte măsurilor ferme, hotărite, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetăţenii patriei noastre. Aţi ascultat aici pe primii secretari din judeţele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundaţiilor. Dar ceea ce au arătat aici tovarăşii nu redă decit intr-o mică măsură — şi este şi greu de altfel de redat în cuvinte— amploarea şi gravitatea inundaţiilor din mai şi iunie. Am vizitat in perioada aceea aproape toate judeţele calamitate. Dacă nu aş fi fost la faţa locului, nu aş fi înţeles poate pe tovarăşii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănţuite. Intr-adevăr, tovarăşi, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reuşit să se redea la dimensiunile ei reale această calamitate. Trebuie să spunem că inundaţiile au fost de o gravitate cu totul deosebită şi că, în fapt, s-a făcut tot ceea ce se putea face de către comitetele judeţene, organizaţiile noastre de partid, de către toţi oamenii muncii— pentru a opri furia apelor, pentru a diminua şi limita pagubele. S-a lucrat în unele locuri — Îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni Întregi In condiţiuni extrem de grele pentru a preînttmpina noi revărsări. La Porţile de Fier, în două rinduri, au fost situaţii excepţional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi şi noapte pentru a înlătura pericolul care ameninţa grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci şi zeci de mii de oameni au lucrat la înălţarea digurilor, la astuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecinţe greu de reparat: inundarea Luncii Dunării, a bălţilor de pe Dunăre care ar fi afectat sute şi sute de mii de hectare, nenumărate localităţi. Iată de ce doresc, în mod deosebit, ca şi în cadrul plenarei să aduc mulţumiri tuturor celor care în acele zile şi săptămîni au depus o muncă cu adevărat eroică. Merită să subliniez că in aceste grele împrejurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea şi unitatea întregului nostru popor in jurul partidului. Felul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns chemării partidului şi guvernului pentru ajutorarea zonelor calamitate, dovedeşte, de asemenea, o înaltă conştiinţă socialistă, încrederea nestrămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deosebit atitudinea clasei muncitoare care, şi de data aceasta, s-a aflat in primele rînduri, indeplinindu-şi în mod strălucit rolul său de clasă conducătoare a societăţii socialiste. De asemenea, trebuie să evidenţiez atitudinea ţărănimii noastre, aliata de nădejde a clasei muncitoare, care de atâtea ori în istorie a înţeles să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la învingerea marilor greutăţi prin care a trecut poporul român. Aşa cum am mai spus şi în alte ocazii, intelectualitatea nu a rămas mai prejos ; ea a răspuns cu Însufleţire chemării partidului, contribuind — alături de clasa muncitoare, de ţărănime — la refacerea şi asigurarea cursului normal al vieţii economice şi sociale. Iată de ce partidul şi statul nostru au apreciat şi apreciază rolul important pe care îl are intelectualitatea în societatea noastră — intelectualitate care s-a identificat în întregime cu cauza construcţiei socialiste. Viaţa a demonstrat încă o dată că unirea muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forţă uriaşă, capabilă să învingă orice greutăţi, să asigure înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez şi în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forţelor armate, înalta răspundere şi devotamentul cu care ei şi-au îndeplinit datoria faţă de patrie în aceste grele Împrejurări. De asemenea, doresc să evidenţiez aportul Însemnat al gărzilor patriotice, al minunatului nostru tineret, al unităţilor de pregătire militară ale acestuia. Faţă de amploarea fără precedent a inundaţiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri in viitor. In primul rând sunt necesare lucrări suplimentare, faţă de ceea ce ne gindisem iniţial, pentru regularizarea cursurilor unor ape, pentru construirea de baraje şi diguri. Aşa cum s-a arătat in plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundaţiilor. Va trebui, de aceea, să revedem programul de hidroamelioraţii, finind seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat. In momentul de faţă se lucrează la întocmirea studiilor necesare; va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru realizarea volumului de lucrări care se impun în această direcţie. încă din acest an este necesar să fie refăcute şi consolidate digurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pentru protejarea localităţilor şi Întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comitet judeţean, a fiecărui comitet orăşenesc să treacă de îndată — cu sprijinul specialiştilor — la realizarea acestor măsuri pentru ca în eventualitatea unei situaţii asemănătoare să evităm pierderile suferite în acest an. Exemplul unui şir de oraşe şi întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri — nu prea mari — putem diminua in măsură însemnată pierderile provocate de Inundaţii. De aceea, organele şi organizaţiile de partid trebuie să ia măsuri hotărite pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de protejare a localităţilor şi obiectivelor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai bine, dar să vedem in acelaşi timp mai Îndeaproape cum işi desfăşoară activitatea, pentru că n-au fost puţine cazurile cind prevederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare şi avertizare, pentru că şi aici au apărut unele deficienţe care au făcut ca in timpul inundaţiilor o serie de localităţi să fie luate prin surprindere. De asemenea, va trebui să se îmbunătăţească colaborarea cu ţările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri comune, inclusiv în domeniul informării şi avertizării, pentru ca un comun să evităm pe viitor asemenea catastrofe. Unitatea şi hotărârea cu care poporul român a răspuns chemării partidului in aceste momente grele demonstrează încă o dată ce forţă uriaşă reprezintă un popor liber şi stăpin pe destinele sale, care făureşte orînduirea socialistă, care munceşte pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru victoria socialismului şi comunismului. Tovarăşi, La ordinea zilei avem şi pregătirea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfăşurate de partidul nostru in slujba clasei muncitoare, a poporului, a activităţii sale pentru îndeplinirea rolului de forţă conducătoare în societatea socialistă. In condiţiile grele ale inundaţiilor, organele şi organizaţiile partidului nostru s-au dovedit la înălţimea rolului şi răspunderii pe care le au faţă de popor. Comuniştii, organizaţiile şi organele de partid au stat in primele rinduri ale luptei cu furia apelor, nu au precupeţit nimic pentru asigurarea reluării cursului normal al intregii vieţi sociale. In aceste împrejurări s-a dovedit, încă o dată, cit de strinsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, cu cită Încredere urmează poporul nostru partidul comunist, cu ce avânt înfăptuieşte el politica sa marxist-leninistă care corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor Întregii naţiuni. Iată de ce aniversarea partidului va fi o sărbătoare a întregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de Îmbunătăţire a activităţii organizatorice şi politice generale a partidului, a muncii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist. Intimpinarea celei de-a 10-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea şi mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Organele de partid trebuie să îmbunătăţească conducerea activităţii din întreprinderi, din instituţii, să desfăşoare o intensă muncă politică pentru Înfăptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea Ioc in primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strins legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, adîncirea democraţiei socialiste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acelaşi timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfăşoare sub semnul intensificării activităţii internaţionale a partidului şi statului nostru, pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii ţării noastre cu statele socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru sporirea contribuţiei României la extinderea cooperării internaţionale, a colaborării cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, la înfăptuirea securităţii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Partidul şi poporul nostru sînt profund conştiente că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internaţională România Îşi aduce contribuţia la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist, la lupta popoarelor pentru pace şi progres social. Desigur, tovarăşi, punem in activitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea problemelor construirii socialismului din ţara noastră. De altfel nici nu se poate altfel in cazul unui partid de guvernămint; el trebuie să dovedească că ştie să rezolve problemele practice ale construcţiei socialiste, să aplice învăţătura marxist-leninistă în situaţia concretă din ţara in care işi desfăşoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau naţionalistă — cum încearcă cste o dată unii să spună despre partidul şi ţara noastră. Dimpotrivă, a Înfăptui ţelurile socialismului Înseamnă a te preocupa — acolo unde trăieşti, unde munceşti, unde istoria ţi-a Încredinţat sarcina de a conduce societatea — de soluţionarea în condiţiuni cit mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orlnduiri. In acelaşi timp, tovarăşi, noi înţelegem că este necesar — şi acţionăm in acest spirit — să studiem şi experienţa altor partide, a altor ţări socialiste şi ceea ce corespunde condiţiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm. Considerăm drept o necesitate ca între ţările socialiste, intre partidele comuniste de guvernămint să existe schimb de păreri, de informaţii, ca ele să-şi studieze reciproc experienţa în construcţia socialismului şi comunismului. Totodată, socotim necesar să extindem colaborarea şi întrajutorarea atît cu ţările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cit şi cu toate celelalte ţări socialiste, in scopul dezvoltării şi înfloririi fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mondial. După cum aţi văzut din informările prezentate plenarei, partidul şi guvernul ţării noastre au desfăşurat in ultimele luni o largă activitate internaţională. întreagă această activitate a fost realizată in spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de a acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii tuturor ţărilor socialiste, pentru depăşirea divergenţelor existente— condiţie indispensabilă in afirmarea forţei şi influenţei socialismului în lume. Partidul Comunist Român a participat la aniversarea centenarului naşterii lui Lenin, iar in cursul lunii mai, o delegaţie a partidului nostru a făcut o vizită in U.R.S.S., avind convorbiri cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornii, M. A. Suslov şi alţi conducători ai partidului şi statului sovietic. In cadrul discuţiilor de la Moscova dintre delegaţia partidului nostru şi delegaţia P.C.U.S., au fost abordate o serie de probleme privind relaţiile dintre partidele şi statele noastre, cit şi un cerc larg de probleme ale situaţiei internaţionale. Aş dori să menţionez că discuţiile s-au desfăşurat intr-o atmosferă de lucru şi In urma lor am ajuns la concluzia comună de a acţiona pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre pe baza principiilor marxist-leniniste, ale Internaţionalismului proletar, egalităţii în drepturi, respectului reciproc şi neamestecului In treburile Interne. De asemenea, apreciem pozitiv discuţiile purtate ulterior, la Moscova, Intre delegaţia guvernului român condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi delegaţia guvernului Uniunii Sovietice condusă de tovarăşul A. N. Kosighin. Zilele acestea, după cum cunoaşteţi, a avut loc vizita în România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul Kosighin, cu care prilej a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuţiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie tovărăşească, au permis desfăşurarea unui rodnic schimb de păreri, au contribuit la mai buna cunoaştere, la adîncirea Înţelegerii reciproce. Noul Tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucureşti, care reglementează relaţiile dintre România şi Uniunea Sovietică pe o perioadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvoltarea în continuare a colaborării, prieteniei şi alianţei dintre partidele şi ţările noastre. El promovează principiile raporturilor de tip nou dintre ţările socialiste, bazate pe marxism-leninism, pe Internaţionalism proletar, pe egalitate In drepturi şi neamestec In treburile interne, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionala, pe Întrajutorare şi avantaj reciproc. Fără Îndoială că acest tratat va aduce o contribuţie de preţ la cauza colaborării şi unităţii ţărilor socialiste, a progresului şi păcii in lume. Partidul şi poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu popoarele Uniunii Sovietice, considerind că aceasta corespunde atît intereselor ţărilor şi partidelor noastre, ctt $1 Intereselor generale ale socialismului şi păcii Am avut, de asemenea, in ultima vreme o serie de convorbiri cu conducători şi delegaţii ale unor partide comuniste şi muncitoreşti şi mişcări de eliberare naţională: cu Santiago Carillo, secretarul general al P.C. din Spania, cu Georges Marchais, secretar general adjunct al P.C. Francez, Alvaro Cunhal, secretar general al P.C. Portughez, Enrico Berlinguer, secretar general adjunct al P.C. Italian, cu Azis Mohamed, secretar general al Partidului Comunist din Irak, cu Ruben Dario Sousa, secretar general al Partidului Poporului din Panama, cu o delegaţie a Partidului Comunist din Mexic, cu delegaţia Partidului Comunist Dominican, a Partidului de stingă (comuniştii) din Suedia, cu preşedintele mişcării de eliberare din Africa de sud-vest şi cu alte delegaţii. De asemenea, au avut loc numeroase schimburi între delegaţii de activişti ai partidului nostru şi al partidelor comuniste din ţările socialiste şi din unele ţări capitaliste. Cu prilejul unor congrese la care au participat şi delegaţii ale partidului nostru, au fost purtate convorbiri cu un mare număr de partide. In acest cadru aş dori să mă refer şi la vizita făcută de tovarăşul Emil Bodnaraş, in fruntea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat, in Republica Democrată Populară Coreeană şi in Republica Populară Chineză. Cu acest prilej au avut loc convorbiri importante, cu rezultate bune. Noi dăm o deosebită apreciere rezultatelor vizitei in Republica Democrată Populară Coreeană — in special discuţiilor purtate cu tovarăşul Kim Ir Sen. Această vizită şi discuţiile au evidenţiat dorinţa comună de a dezvolta relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre, de a contribui la întărirea unităţii mişcării comuniste internaţionale. De asemenea, apreciem în mod deosebit vizita delegaţiei noastre de partid şi de stat în Republica Populară Chineză, în special discuţiile avute cu tovarăşii Mao Tzedun, Lin Biao, Cin En-lat, Kan-sen şi alţi conducători al Partidului Comunist Chinez şi al statului chinez. Cu acest prilej s-a evidenţiat dezvoltarea relaţiilor fructuoase dintre partidele şi ţările noastre, dorinţa comună de a acţiona şi in viitor In această direcţie — ceea ce corespunde attt intereselor partidelor şi ţărilor noastre, cit şi cauzei generale a socialismului şi păci în lume, întreaga noastră activitate oglindeşte preocuparea permanentă a partidului de a contribui la depăşirea greutăţilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti, la dezvoltarea şi întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, la întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Desigur, tovarăşi, noi suntem conştienţi de faptul că întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti se poate realiza numai pe o bază nouă, in care să fie asigurate pe deplin autonomia şi independenţa fiecărui partid comunist, dreptul de a-şi elabora — corespunzător condiţiunilor concrete din ţara in care-şi desfăşoară activitatea — linia sa politică generală. Suntem, de asemenea, conştienţi de faptul că dezvoltarea mişcării comuniste, a ideilor comunismului presupune o largă dezbatere liberă, analiza şi interpretarea ştiinţifică a schimbărilor survenite in lume şi — pe această temelie — dezvoltarea creatoare a învăţăturii marxistleniniste în concordanţă cu noile condiţii economico-sociale . In acest sens acţionează şi va acţiona şi in continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internaţională desfăşurată de P.C.R. şi de guvernul nostru corespunde pe deplin intereselor construcţiei socialiste in România, dezvoltării relaţiilor partidului şi statului nostru cu ţările socialiste şi cu partidele comuniste şi muncitoreşti, precum şi cauzei coeziunii ţărilor socialiste, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti Internaţionale, a Întăririi forţelor antiimperialiste. In această perioadă au avut, de asemenea, loc, un şir de intilniri şi vizite pe linie de stat. In acest cadru se înscrie vizita preşedintelui Turciei în România, vizita pe care am efectuat-o in cursul lunii iunie in Franţa, vizita preşedintelui Zambiei şi vizita Şahinşahului Iranului in România, precum şi recenta vizită a tovarăşului Maurer in Republica Federală a Germaniei. Noi apreciem că aceste vizite, convorbirile pe care le-am avut au evidenţiat încă o dată posibilitatea dezvoltării colaborării dintre state in spiritul principiilor coexistenţei paşnice. România acţionează consecvent pentru intensificarea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială, pentru instaurarea în viaţainternaţională a unor relaţii bazate pe principiile Independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Considerăm că o importanţă hotărttoare pentru dezvoltarea unor relaţii normale intre state are respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, fără amestec din a tară, lichidarea oricăror practici şi tendinţe de dominaţie şi dictat, abolirea forţei ca mijloc de soluţionare a problemelor internaţionale litigioase. Desigur, tovarăşi, dacă activitatea Internaţională a României se bucură de ecou în multe state, aceasta se datoreşte faptului că politica sa externă corespunde situaţiei internaţionale de astăzi, că principiile pentru care militează ţara noastră pe arena internaţională sunt principii care se impun tot mai mult ca singurele ce pot asigura o colaborare rodnică, paşnică,intre toate popoarele lumii. Viaţa demonstrează continuu că problemele Internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor, fie ele mari sau mici , că ţările mici şi mijlocii, desfăşurând o politică consecventă de colaborare şi de pace, pot aduce, împreună cu marile puteri, o contribuţie fructuoasă la soluţionarea problemelor internaţionale. De altfel, în lumea de astăzi nu se mai pot rezolva problemele prin nesocotirea intereselor nici unui popor. Evenimentele din Indochina demonstrează cu toată claritatea că atunci cind un popor — chiar mic — este hotărît să-şi apere independenţa şi suveranitatea naţională, să nu admită dominaţia imperialistă, el poate face aceasta cu succes, bucurîndu-se de sprijinul unanim al popoarelor lumii. In activitatea noastră internaţională am acordat şi acordăm o atenţie deosebita problemelor securităţii pe continentul european. Intilnirile şi discuţiile pe care le-am avut cu conducători de partide şi de state, cu oameni politici şi reprezentanţi ai opiniei publice, ne-au întărit şi mai mult convingerea că sunt create condiţii pentru a se trece la pregătirea şi organizarea unei conferinţe a ţărilor europene, care să netezească drumul spre înfăptuirea securităţii, spre soluţionarea treptată a problemelor acumulate pe continent. De altfel memorandumul miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor socialiste, care s-au întilnit recent la Budapesta, a găsit o rezonanţă fanvorabilfi In rindul tuturor popoarelor, el creează noi premise pentru trecerea in pregătirea şi organizarea conferinţei europene. Partidul şi poporul nostru şl-au manifestat şl Îşi manifestă îngrijorarea in legături cu persistenţa In lume a Unor focare de tensiune şi Încordare. Am acţionat şi acţionăm pentru a sprijini lupta poporului vietnamez şi a popoarelor din Indochina, pentru a contribui la încetarea războiului din această peninsulă! trupele S.U.A. trebuia să se retragă, popoarele din această parte a lumii trebuia lăsate să-şi rezolve singura problemele, fără nici un a amestec din afară ! De asemenea, acţionăm pentru soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat pa baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, pentru asigurarea securităţii şi Integrităţii tuturor statelor şi Instaurarea păcii in această parte a lumii. Şi In viitor, partidul şi guvernul ţării noastre vor acţiona In spiritul Directivelor Congresului al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea colaborării cu toate ţările socialiste, pentru unitatea tuturor forţelor antiimperialiste, pentru dezvoltarea largă a relaţiilor cu toate ţările şi popoarele lumii, pentru pace şi securitate în lume. Tovarăşi, în faţa partidului şi poporului nostru stau sarcini de mare importanţă şi răspundere. Plenara noastră este chemată să adopte hotărlri de mare Însemnătate pentru activitatea de viitor. Avem deplina convingere că întregul partid şi Întregul popor vor acţiona în strinsă unitate în jurul Comitetului Central, pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea, pentru dezvoltarea in continuare a întregii noastre societăţi şi ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii din patria noastră. Cred că sunteţi de acord să adresăm tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncitorări de noi şi noi succese in activitatea consacrată dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, înfloririi Întregii ţări, făuririi socialismului şi comunismului in patria noastră. (Aplaude puternice, prelungite). . . Una din subsecţiile de fermentaţie din cadrul Fabricii de antibiotice — Iaşi. Foto: OV. SPIRTU — coresp.