Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-07 / nr. 7430

PLACARĂ­IANULUI PAGINA 2 • * I t. Paşcani 1601- una mm Studenţii cercului de so­ciologie de la Facultatea de istorie-filozofie din Iaşi au avut ocazia, pentru a treia oară, de a încheia anul u­­niversitar printr-o acţiune de cercetare sociologică de teren. Cercetarea a avut ca obiectiv oraşul Paşcani şi s-a desfăşurat între 1—28 iulie In perioada de prac­tică In producţie prevăzută In planul de Invăţămlnt. Au luat parte stridenţi de Ia fi­lozofie din anul al IV-lea şi din anul I sociologie. Tema abordata — „Structura, dis­tribuţia şi mişcarea forţei de muncă In zona Paşcani" — are o importanţă deose­bită In condiţiile ritmului înalt de industrializare şi urbanizare, in condiţiile progresului rapid al Între­gii noastre economii. Pro­ducţia modernă, creşterea masivă a dotării tehnice a muncii şi mai ales extinde­rea automatizării determină In mod logic restructurări in distribuţia forţei de mun­că pe sectoare şi ramuri de producţie, determină o mo­bilitate a forţei de muncă de toate categoriile. Implicaţiile acestei accen­tuate mobilităţi sociale sunt profunde şi se manifestă în toate planurile: economic, social-politic şi spiritual. De aceea, tema noastră, ca­re vizează o problemă esen­ţială, cu consecinţe multi­ple, trebuia să fie cuprinsă intr-o perspectivă monogra­fică. Oraşul Paşcani şi zo­na sa preorăşenească for­mează o unitate de viaţă economică şi socială. Toate instituţiile şi serviciile au fost solicitate cu date care să releve unitatea structu­rală a zonei: consiliul popular, statistica, şcoala, procuratura, miliţia, jude­cătoria, policlinica, între­prinderile economice pro­­ductive, Întreprinderile de deservire a populaţiei ete. Aceasta a fost şi prima eta­pă a cercetării noastre. E­­tapa a doua, cea mai im­portantă, a constituit-o a­­naliza aprofundată a forţei de muncă la cele două co­operative agricole de pro­ducţie din Vatra şi Lunca, şi la Uzina mecanică Paş­cani. In această etapă am administrat un formular de anchetă in rindul unui e­­şantion reprezentativ de cooperatori din toate cele cinci sate — suburbii ale o­­raşului. De asemenea, am întocmit o evidenţă a re­surselor de forţă de muncă din uzină pe următorii in­dici : sex, vârstă, calificare, locul de domiciliu şi timpul de deplasare la locul de muncă. Ne-am oprit mai mult asupra navetiştilor, fo­losind tehnica fotografierii timpului extrauzinal, aso­ciată cu un chestionar refe­ritor la modul de viaţă. In momentul de faţă da­tele cercetării sunt In curs de prelucrare. In general putem aprecia că am cules informaţii preţioase, care, Închegate intr-un raport, vor putea fi folosite de că­tre organele de decizie. Oraşul Paşcani şi zona sa preorăşenească formează un câmp de cercetare deosebit de complex. Fiind unul din vechile t­iguri ale Moldo­vei, dezvoltat altădată, doar sub raport comercial, oraşul Paşcani a devenit la sfirşitul secolului trecut, prin con­struirea Atelierelor de repa­raţii, un centru muncitoresc. Din punctul de vedere al clasificării obişnuite el este socotit un oraş industrial de servicii. Situat intr-o zo­nă preponderent agricolă, la distanţe relativ mari (60 —80 km.) de centre urbane puternice, Paşcanii consti­tuie un puternic punct de atracţie pentru forţa de muncă devenită excedenta­ră in agricultură. Zona sa preorăşenească, formată din şapte comune, nu este încă organizată pentru o produc­ţie adecvată culturii inten­sive. De aceea, 65 la sută din apţii de muncă din a­­ceastă zonă sunt agricul­tori. Pe de altă parte, avlnd in componenţa sa cinci sate —­ suburbii — aproape ju­mătate din populaţia activă a Paşcanilor mai lucrează încă In agricultură. Totodată am Intllnit In zona Paşcani un fenomen nedorit, acela al Încrucişă­rii forţei de muncă. Paşca­nii alimentează cu forţă de muncă alte centre şi primeş­te forţă de muncă din lo­calităţi uneori destul de În­depărtate. La aceeaşi con­cluzie ne-a dus şi analiza situaţiei absolvenţilor de la Şcoala profesională a Uzinei mecanice, care pri­meşte in cea mai mare par­te elevi din oraş şi din sub­urbii. Din peste 500 de ab­solvenţi ai şcolii, din ulti­mii cinci ani, s-au încadrat la uzină doar 300. In ace­laşi timp, uzina a primit ab­solvenţi de la şcoli simila­re din Iaşi, Bucureşti, Ro­man, Birlad etc. In actuala etapă de dez­voltare a ţării noastre, ora­şul Paşcani se bucură de o atenţie sporită. Se prevede ca in 1980 populaţia oraşu­lui să sporească la 30.000 locuitori faţă de circa 12.000 clţi sunt In prezent. Cores­punzător acestei creşteri a populaţiei se va dezvolta frontul de locuit şi frontul de lucru. Distribuţia popu­laţiei va arăta astfel: gru­pa A — 34 la sută, grupa B — 20 la sută şi grupa C — 46 la sută. Cercetarea noastră În­cearcă să fie un instrument la indemnia autorităţilor lo­cale, să le ofere premise şi taloane ştiinţifice in opera­ţiunile constructive din vi­itorii ani. Făcind un prim bilanţ al rezultatelor deja obţinute, putem afirma cu convingere că acest gen de acţiuni de vară, care reinnoadă firul tradiţiilor Înaintate ale şco­lii superioare româneşti, îşi au utilitate practică şi teo­retică de prim ordin. Ele constituie un excelent pri­lej de admnei­re şi completa­re a cunoştinţelor doblndite de studenţi la cursuri şi seminarii sau In şedinţele cercului de sociologie, fiind In acelaşi timp un teren fer­til de aplicare la teren a metodelor Învăţate. Ele co­respund liniei trasate de se­cretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care in Raportul C.C. la Congresul al X-lea al P.C.R. arăta necesitatea unei „strînse legături între şcoală şi viaţă, între şcoa­lă şi nevoile practicii1'. Practica sociologică de vară oferă viitorilor spe­cialişti din sociologie posi­bilitatea luării de contacte directe şi nemijlocite cu realităţile noastre sociale, mijlocul cel mai potrivit de a interveni activ in rezol­varea unor probleme deo­sebit de dificile, care cer dăruire, competenţă şi la­tent. Lector univ. Gh. BOURCEANT. Cu adresă: Către edilii municipiului Iaşi Aţi demolat un imobil în Şoseaua Naţională nr. 180. Foştii locatari s-au mutat in rasă nouă. Foarte bine. Dar... Se vede clar din imagi­nea alăturată că molozul ră­mas strică estetica zonei res­pective. Dar dacă cele din imagine ar fi doar împotriva simţului estetic n-ar fi Încă nimic. Mai grav e că loca­tarilor vecini situaţia nu Ie convine nici sub raportul... simţului olfactiv (ca să fim mai clari amintim, cu toa­tă jena, că intre ruinele fos­tului imobil se află bazinul, incă nevidanjat, al unui W.C.). Şi pentru că tot vor­bim de simţuri: cine are u­­rechi să audă (şi să acţio­neze). t­. 4 Rod bogat la C.A.P. Schitu-Duca Foto: V. BUCUR Cum se iroseşte puţinul timp optim rămas pentru semănatul culturilor succesive (urmate din pag. 1) pentru realizarea planului de 300 de hectare culturi duble. Din păcate, niciodată însă n-am beneficiat de aportul lor complet, unul din tractoare fiind defect chiar de la În­ceputul campaniei, iar altele defectindu-se aproape zilnic. Azi, de exemplu (5 august), numai 3 tractoare sunt in funcţiune. Cind vom termina insăroinţările in astfel de condiţiuni ! Un alt caz intilnit. In care eficienţa parcului mecanizat I.M.A. este redusă la jumă­tatea posibilităţilor teoretice, este cel Intllnit la C. A. P. Cozia. Aici, am stat de vor­bă cu inginerul Corneihi Cer­nea . — Din planul de 70 de hec­tare Insămlnţări culturi duble aţi realizat numai 5 hectare. Care este cauza ? — l-am În­trebat noi. — Cooperativa noastră — ne-a explicat­ specialistul — are 4 tractoare: 2 la combi­ne, unul la balotieră, iar ce­lălalt acţionează o batoză. Cu ce să facem arăturile şi in­­sămlnţările ? — Practic, o parte din zi combinele şi balotiera nu pot lucra din cauze obiective (dis­­de-dimineaţă pe rouă, noap­tea din cauza întunericului, după ploaie etc.) In acest timp, tractoarele respective ar fi putut efectua în bune con­diţii multe hectare de arături şi insăminţări . Teoretic, da, practic Insă nu. Căci din cele 4 tractoare, ne lucrează In medie numai două. Azi, cel de la baletieră este defect şi aceeaşi soartă o are şi unul de la cele două combine. Conducerea I.M.A. Răducăneni le-a retras pentru reparaţii în atelierele sale, iar noi am rămas cu recolta de pe 65 hectare cu grîu de treierat şi peste 30 de hectare paie împrăştiate pe cimp, care trebuie neapărat balotate. Cînd şi cu ce se pot ara şi în­­săminţa miriştile în bune con­­diţiuni dacă nu dispunem de" forţe mecanizate suficiente ? Dacă la Răducăneni şi Co­zia vina întîrzierii arăturilor şi însămînţărilor o au în bu­nă măsură şi mecanizatorii, nu acelaşi lucru se poate a­­firma şi despre situaţia întîl­­nită la cooperativa agricolă Osoi. Aici, Gheorghe Ioniţă, şeful secţiei I.M.A. Răd­ui­­­­neni, dispune de tractoare su­ficiente şi pentru arat, dar la însămânţarea culturilor duble nu mai acţionează în prezent, căci, potrivit spuselor lui, me­canizatorii şi-au realizat in­tegral sarcina de plan la a­­ceastă lucrare. Este vorba de 25 de hectare. Eram informaţi în prealabil că această coo­perativă are un plan de in­­săminţat 50 de hectare şi nu 25 după cine susţine şeful secţiei de mecanizare. Ce-o fi cu restul ? L-am întrebat în această privinţă şi pe to­varăşul Mihai Savin, preşe­dintele cooperativei, care nici el nu ştia nimic. L-am aştep­tat pe inginerul şef Eugen Nemeş să ne lămurească, dar aşteptarea a fost inutilă: era trecut de 7 dimineaţa şi dân­sul încă nu venise la unitate. Ne-am propus deci să ne in­formăm mai bine la Direcţia agricolă, urmînd să le comu­nicăm tovarăşilor de la C.A.P. Osoi cifra exactă. A­­cum sîntem în măsură să-i informăm : planul pentru in­­sămînţări culturi succesive este de 50 de hectare şi nu de 25 hectare. In ce priveşte celelalte două cooperative, considerăm că organele judeţene de re­sort vor lua măsuri eficace pentru impulsionarea insăuiîn­­tărilor în mirişti, activizînd secţiile de mecanizare res­pective. ECOURI„Omul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine“ Publicarea paginii cu ti­tlul „O­­ul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine", ca urmare a dez­baterii, la masa rotundă, or­ganizată de ziarul „Flacăra Iașului", în colaborare cu Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal, a stîrnit un deosebit inte­res. Dintre numeroasele eco­uri primite la redacţie, în ultimul timp, inserăm doar cîteva în care se reliefea­ză preocupările şi măsurile practice iniţiate în vederea combaterii zgomotului. Urmărim cu atenţie rezolvarea acestui imperativ După ce reliefează opor­tunitatea „mesei rotunde“, organizată de ziarul nostru, scrisoarea primită de la Institutul de proiectări ju­deţene Iaşi arată : Subliniem că preocupă­rile proiectanţilor ieșeni în această direcţie nu sunt de dată recentă. Pe bază de contract cu Institutul poli­tehnic Iaşi, Facultatea de construcţii, s-a elaborat stu­diul „Nivelul de zgomot din oraşul Iaşi şi măsuri de îmbunătăţire a confortu­­lui acustic al construcţiilor de locuinţe". Intrucît proiectarea judi­cioasă din punct de vedere acustic presupune soluţii corespunzătoare atît la con­ceperea ansamblurilor, cit şi la stabilirea celor mai mici detalii, concluziile şi recomandările din acest studiu au fost luate in con­siderare la sistematizarea noilor ansambluri. Astfel, la amplasarea cartierelor noi de locuit s-a avut în ve­dere direcţia vînturilor do­minante, ca să nu bată dinspre direcţia surselor de zgomot industrial, amplasa­rea clădirilor pe cit posibil in zona umbrei sonore, pre­vederea ecranelor de pro­tecţie realizate prin perdele de vegetaţie ş.a. In etapa imediat urmă­toare, revine ca sarcină ac­tivităţii de proiectare adop­tarea unor măsuri eficien­te în cadrul fondurilor a­­locate, cit şi prin prevede­rea unor sporuri suplimen­tare încă de la faza studii­lor tehnico-economice ce se elaborează pentru clă­dirile de locuit şi construc­ţiile social-culturale, spo­ruri care să fie experimen­tate prin măsurile de pro­tecţie a clădirilor contra zgomotului. Pornind de la recunoaş­terea actualităţii problemei puse în discuţie la masa rotundă, a cărei rezolvare serveşte interesele tuturor cetăţenilor oraşului nostru, proiectanţii urmăresc cu a­­tenţie rezolvările în aceas­tă direcţie obţinute pe plan mondial, străduindu-se tot­odată să răspundă prin pro­iectare cerinţelor de igienă şi confort acustic al con­strucţiilor. In acelaşi timp problema capătă rezolvare şi prin sistematizarea ora­şului, acţiune de amplasare ce se realizează treptat, pe baza unor studii judicioa­se şi aprofundate. Ing. dr. C. MIHÄILESCU directorul Institutului de proiectări judeţean Iaşi Măsuri operative In urma analizării arti­colului apărut in ziarul „Flacăra Iaşului" din 27 iunie a.c., intitulat „Omul trebuie protejat de nocivi­tatea zgomotelor citadine", „ne însuşim criticile aduse în legătură cu faptul că fi­nele mijloace de transport din dotaţia întreprinderii noastre sunt generatoare de zgomote peste limitele ad­mise. Pentru atenuarea zgomo­telor produse de autovehi­culele care circulă in inte­riorul oraşului, cit şi in interiorul garajelor, s-au luat următoarele măsuri: s-au verificat instalaţiile de evacuare a gazelor, confec­­ţionlndu-se tobe de eşapa­ment cu amortizoare de zgomot; au fost verificate instalaţiile electrice şi in­stalaţiile de alimentare ale autovehiculelor pentru a se evita zgomotele produse prin detonaţii; s-a dispus ca repararea claxoanelor să se facă numai in interiorul halelor de reparaţii şi nu­mai in cursul zilei; au fost reglate sistemele de frîna­­re a autovehiculelor pen­tru a atenua zgomotele pro­duse cu ocazia frînărilor. De asemenea, a fost oprită anunţarea pauzei de prinz prin semnalul sonor al si­renei autobazelor. Pentru viitor, ne propu­nem ca în jurul autobaze­lor să plantăm pomi care să acţioneze ca absorbanţi de zgomote. De asemenea, Întocmim un studiu cu te­ma „Mijloacele de trans­port, surse de zgomot din cele mai dăunătoare" care va fi prelucrat in toate au­tobazele întreprinderii noas­tre. In cazul cînd se vor ivi si alte surse de zgomot vom lua operativ măsurile cuvenite". M. PINTILIE directorul întreprinderii de transport auto Vom asigura un sistem stradal corespunzător Cele semnalate în artico­lul întitulat „Omul trebuie protejat de nocivitatea zgo­motelor citadine“ sunt în­­trutotul juste. I. G. M. Iaşi poate contribui din plin la soluţionarea problemelor semnalate în articol prin asigurarea unui sistem stra­dal cît mai corespunzător. Astfel, s-au luat măsuri pentru refacerea sistemului stradal din cadrul orașu­lui, pe baza unor studii, a hotărîrii recentei sesiuni a Consiliului popular mu­nicipal, care a discutat a­­ceastă problemă, intocmin­­du-se un grafic de execu­ţie cu termene concrete pentru fiecare lucrare. Conducerea I.G.M. ve­ghează în permanenţă la respectarea cu stricteţe a graficului de execuţie a tu­turor lucrărilor de repara­ţie şi întreţinere de străzi, aducîndu-şi astfel aportul la combaterea zgomotelor. Ing. c. DUMITRIU directorul întreprinderii de gospodărie municipală Operativitatea măsurilor dorite de cetăţeni se află la o apreciabilă distanţă (urmare d în pag. 1) special. Dac trebuie înlăturată tendinţa nejusticată de camu­flare a propriilor deficienţe sub paravanul unor "cauze obiecti­ve" şi, totodată, trebuie să se acţioneze cu fermitate în vede­rea respectării contractelor, să se ia toate măsurile pentru o mai operativă desfacere a pro­duselor (extinderea aprovizio­nării directe de la C­A­P, a u­­nităţilor de desfacere, fără ru­laj de depozit), să se dea do­vadă de mobilitate şi iniţiati­vă în gospodărirea şi repartiza­rea fondului de marfă, în fixa­rea şi reaşezarea preţurilor. In acest sens este necesar ca toate C.A.P.-urile să-şi sporeas­că eforturile pentru respectarea obligaţiilor asumate prin con­tracte, să urmărească cu mai multă eficienţă îndeplinirea a­­cestora. Se impune totodată şi din partea I.L.F.-ului luarea u­­nor măsuri hotârite împotriva tuturor acelor care dovedesc lipsă de răspundere faţă de rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe. In raidul-anchetă întreprins cu cîteva zile in urmă prin u­­nităţile şi depozitele I.L.F., am constatat că în general sunt preocupări din partea lucrăto­rilor din acest sector de a a­­sigura aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe în condiţi­­uni corespunzătoare. Dar în a­­celaşi timp am întîlnit şi o serie de aspecte negative care generează piedici artificiale în drumul operativ al legumelor spre consumatori. Astfel la u­­nitatea nr. 23, din imediata a­­propiere a gării Nicotină, la ora 7 dimineaţa vînzătorul Şte­fan Sîrbu oferea consumatori­lor piersici şi mere de calita­te îndoielnică (peste 20 la su­tă stricate) in timp ce în ma­gazia unităţii se găseau pier­sici proaspete şi de calitate foarte bună. — De ce nu le puneţi în vîn­­zare pe cele din magazie ? — Abia le-am primit, tova­rășe, ne-a răspuns supărat vîn­zătorul, cu toate că piersicile fuseseră primite cu o zi In ur­mă. O situaţie similară am In­­tîlnit şi la unitatea nr. 24 (Com­plex Galata), unde fasolea păs­tăi pusă în vlnzare era veste­jită şi stricată. Deprecierea ca­litativă a legumelor se mai da­torează şi ambalajelor de proas­tă calitate, a lăzilor stricate (unitatea nr. 18 şi depozitul din str. Zugravi) şi insuficientei a­­tenţii ce se acordă în manipu­larea şi transportul acestora. La alte unităţi ale comerţu­lui cu legume ne-am întîlnit cu deficienţe şi mai grave. De e­­xemplu, sîmbătă dimineaţa la ora 8, la unitatea nr. 18 (Com­plex „Ţesătura"), vînzătoarea Paraschiva Lespezeanu vindea la toneta din faţa unităţii ro­şii la 2,55 lei kg., cu toate că preţul fusese diminuat încă de la deschidere la 2,35 lei kg. Este o gravă abatere din par­tea responsabilei unităţii (Elena Herman), care nici nu era pre­zentă. In raidul nostru am constatat că şi la capitolul solicitudine sunt încă multe deficienţe ca­re trebuie grabnic înlăturate. Astfel, vînzători ca : Pachiţa Gheorghiu (unitatea 24) , Ma­ria Romeghea (unitatea 39) , Elena Ciubotaru şi Dafina Rusu (unitatea 18) sunt indisciplina­­te şi nepoliticoase cu clienţii, nu au spiritul comercial sufici­ent de dezvoltat. La unitatea nr. 23, şeful u­­nităţii, Ştefan Sîrbu, pe lingă faptul că se adresează urît cli­enţilor şi nu este politicos, as­cunde şi condica de sugestii şi sesizări pentru a evita consem­nările clienţilor în ea. In vederea satisfacerii cerin­ţelor populaţiei cu legume se cere stabilirea cît mai obiecti­vă a cantităţilor de aprovizio­nat prin comenzi de către şe­fii unităţilor de desfacere şi res­pectarea acestora (pe cît po­sibil) de către depozite. Cu ocazia anchetei întreprin­se am depistat serioase caren­ţe şi în activitatea de aprovi­zionare a unităţilor cu legume. De exemplu, unitatea nr. 39 nu primise de două zile nici un ardei gras şi nici o vînătă, iar din cele 1.200 kg. de roşii, solicitate prin comandă, i-au fost repartizate doar 200 kg. de calitatea a ll-a. O situaţie şi mai gravă am întîlnit la uni­tatea nr. 1 (Piaţa Halei) unde lipseau ouăle, în timp ce în depozitul gestionat de tovară­şul Constantin Paraschivescu 18.000 bucăţi aşteptau să fie repartizate. Tot în acest depo­zit se veştejea şi o importantă cantitate de pepeni verzi, in timp ce unităţile 39, 18 aştep­tau în zadar onorarea comen­zilor cu produse din acest sor­timent. Această situaţie, ne relata tovarăşul Constantin Paraschi­vescu, şeful depozitului, se da­torează faptului că depozitul nu are program de funcţionare şi duminica. Oare este posibil ca neglijenţa, lipsa de răspun­dere a unor persoane să pri­veze populaţia tocmai dumini­ca de unele produse atît de solicitate ? Nu cumva există undeva la depozite o rotiţă a sistemului preferenţial care funcţionează abuziv, lipsind cetăţenii unor cartiere de aces­te produse ? Am întîlnit şi o situaţie in­versă, cînd şeful unităţii nr. 1, .Ştefan Leonte, subapreciind ce­rinţele populaţiei la vinete, a evitat solicitarea acestui sorti­ment prin comandă, cu toate că în depozit existau. Deci ia­tă cum planificarea empirică, făcută la repezeală, dăunează procesului de aprovizionare a populaţiei cu legume. Este imperios necesar ca acti­vitatea de recepţie-repar­­tizare şi stabilire a necesa­rului la depozite şi unităţi să fie bine coordonată şi îndea­proape controlată, contribuind astfel la înlăturarea unor a­­nomalii existente încă în ra­porturile dintre depozite şi u­­nităţi, dintre comandă şi livrare. Oprindu-ne deocamdată la aceste cîteva relatări, socotim că pentru înlăturarea deficien­ţelor existente mai sunt încă multe de făcut şi aşteptăm lu­area unor noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea în continuare a aprovizionării populaţiei. JOCURI METEO­­ROLOGICE ORIZONTAL: 1. In fiecare din ele manifestările me­teorologice sunt deosebit de varia­te; 2. Apar după ploaie de pe dea­luri — Aversă fără conţinut! ; 3. In meteorologie — Pene ! — Firul apei ; 4. „. . . în care plouă / De trei ori pe săptămlnă'' (Topîrceanu); 5. Termen cosmic — Bubuit în ceruri ! ; 6. In fapt! — Cadru pentru manifestările meteoro­logice ; 7. Aflate în averse! — Ca „picăturile” din grindină ; 8. Vehicul în Asia — Soarele i-a întrerupt zborul (mit.); 9. Apărut ca ciupercile după ploaie — Curcubeu (fig.);­ 10. Atmosferă londoneză — In cursuri! ; 11. Umbrela casei (fig­)­VERTICAL : 1. Presiunea ae­rului ; 2. Uneori aduce ploaie — Ploi... întrerupte ; 3. In meteorologie! — începe ploa­ia! — Din neamul sciţilor (fern.);­ 4. Ac — împărţit în a­­notimpuri — Depozit; 5. At­mosferă încărcată — Alfa şi omega ! ; 6. In munte ! — Pro­nume — Pas încurcat! ; 7. Ploaia ... în fond — Atmosfere fără conţinut! ; 8. O ploaie rapidă (dim. fig.]; 9. Nu plouă de multe ori! — Grindină pe sfirşite ! — Prăjiţi la soare ■ 10. Ciupercă a arborilor — Dru­mul spre înălţimi. Virgil GHEORGHIU In de 24 ore Radio lași Programul de seară (7 august): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Es­trada zilei I 17.30 Pe teme eco­nomicei 17.45 Muzică corală de compozitori moldovenii 18.00 I­­tinerar cultural-artistic » 18.20 Cîntecul care mi-e drag — mu­zică populară la cerere» 19.00 Radiojurnal» 19.15 Mari inter­preţi de operă» 19.30 Prezenţe româneşti pe meridianele globu­lui» 19.45 Recital de muzică u­­şoară » Tom Jones » 20.00 Seară­ de muzică simfonică » 21.00 Bu­­letin de ştiri » Atlas liric » 21.15 Partea a II-a a serii de muzică simfonică » 21.55 Muzică de ope­retă » 22.20 De la muzica uşoa­ră — la Jazz.­Programul de dimineaţă (8 au­gust) : 6.00 Buletin de ştiri • 6.05 Matineu muzical» 6.30 Ac­tualitatea In agricultură» 6.40 Cintece din toată ţara» 7JX­ In­formaţii «1 muzică.­ Televiziune 16.00 Deschiderea emisiunii. Var­let feminin­­ România — R.D.Gj Transmisiune directă de la Con­stanţa » 18.00 Turism-vacanţă ’70» 18.11) Desene animate » 18.20 Că­minul I 19.15 Anunţuri — publi­citate I 19.20 1001 de seră — emi­siune pentru cei mici i 19.30 Te­lejurnalul de seară » 20.00 Film artistic­­ .Prieteni fără grai*.. Uni film de aventuri, coproducţie ro­­mâno-canadiană » 21.25 Mai aveţi o Întrebare ? » 22.25 O interpre­tă îndrăgită a cîntecului popu­l­­ar românesc î Marioara Tănase # 22.45 Telejurnalul de noapte» 23.0­3 închiderea emisiunii$ Cinematografe VICTORIA 1 .Petrecerea*, cine*­mascop, orele : 9 » 11.05 » 14.45• 16.50» 18.55, 21. REPUBLICA : „Ma­rele semn albastru“, orele: 9# 11.05, 15, 17, 19, 21 SI LA GRA­DINA „RIPA GALBENĂ*, ori 20.30. CINEMATOGRAFUL DE AR­TA :COPOU*: „Cu mine nu, madame*, orele: 9» 11, 15, 17» 19, 21. ARTA: „Comisarul X si banda «Trei clini verzi»“, orele:­ 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21. GRĂ­DINA: „POMUL VERDE*: .Tigrul*, ora 20,30. TATARASI: .Adio, Gringo’, cinemascop, orele: 16, 18 , 20. NICOLINA : „Marile va­canțe", cinemascop, orele : 16 , 18, 20. C. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Pentru zilele de 23—24 au­gust a.c., Agenţia Judeţeană de turism Iaşi oferă celor inte­resaţi următoarele excursii de 2 zile. Iaşi — Paşcani ·5 Tg. Neamţ-*1 Agapia — Văratec — P. Neamţ—* Bicaz — Cheile Bicazului «9 Lacul Roşu — Gheorghieni —1 Borsec — Poiana Teiului — Pi­pirig — Mănăstirea Neamţ —­ Hanui—Ancuţei — Mirceşti—Iaşi Costul biletului pentru o per­soană este de 140 lei. Iaşi — Suceava — Voroneţ­ui Vatra Dornei — Valea Bistriţ­­ei — Poiana Teiului — Pipirig — Mănăstirea Neamţ — Tg. Neamţ — Iaşi. Costul biletului pentru o persoană este de 12­1 lei. Iaşi — Ipoteşti — Suceava —* toate mănăstirile din Bucovină (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Su­­ceviţa, Putna, Arbore, Putna, Dragomirna) —­ Carapulung Fălticeni — Hanu—Ancuţei—Mir­­ceşti — Iaşi, la preţul de 160 lei pentru o persoană. Iaşi — mănăstirile Neamţ* Secu, Agapia, Văratec Pia­tra Neamţ — Bicaz — Lacul Roşu —­ Bicaz — Poiană Teiu­lui — Pipirig — Tg. Neamţ —* Iaşi, la preţul de 130 lei pentru o persoană. In costul excursiei se include transportul cu autobuzul, caza­rea şi una masă. înscrierile se fac individual sau în grup la sediul Agenţiei pînă în ziua de 16 august.­ De la I. T. I. întreprinderea de transport Iaşi anunţă că începînd de azi­­ august traseul autobuzului Pia­ţa Unirii — Socola (nr. 29) se­ prelungeşte pînă la Cetăţuia, în­tre orele 5 şi 8. 14—16 şi 22—23, numai în zilele lucrătoare. Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin în cursul nopţii şi dimi­neţii. Local, în cursul după-a­­miezii, se vor semnala averse slabe de ploaie, însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va su­fla slab din sectorul nord-vestic.­ Temperatura aerului staţionară , minimele vor fi cuprinse între 15 şi 21 grade, iar maximei® între 28 şi 33 gradă.

Next