Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-07 / nr. 7430
PLACARĂIANULUI PAGINA 2 • * I t. Paşcani 1601- una mm Studenţii cercului de sociologie de la Facultatea de istorie-filozofie din Iaşi au avut ocazia, pentru a treia oară, de a încheia anul universitar printr-o acţiune de cercetare sociologică de teren. Cercetarea a avut ca obiectiv oraşul Paşcani şi s-a desfăşurat între 1—28 iulie In perioada de practică In producţie prevăzută In planul de Invăţămlnt. Au luat parte stridenţi de Ia filozofie din anul al IV-lea şi din anul I sociologie. Tema abordata — „Structura, distribuţia şi mişcarea forţei de muncă In zona Paşcani" — are o importanţă deosebită In condiţiile ritmului înalt de industrializare şi urbanizare, in condiţiile progresului rapid al Întregii noastre economii. Producţia modernă, creşterea masivă a dotării tehnice a muncii şi mai ales extinderea automatizării determină In mod logic restructurări in distribuţia forţei de muncă pe sectoare şi ramuri de producţie, determină o mobilitate a forţei de muncă de toate categoriile. Implicaţiile acestei accentuate mobilităţi sociale sunt profunde şi se manifestă în toate planurile: economic, social-politic şi spiritual. De aceea, tema noastră, care vizează o problemă esenţială, cu consecinţe multiple, trebuia să fie cuprinsă intr-o perspectivă monografică. Oraşul Paşcani şi zona sa preorăşenească formează o unitate de viaţă economică şi socială. Toate instituţiile şi serviciile au fost solicitate cu date care să releve unitatea structurală a zonei: consiliul popular, statistica, şcoala, procuratura, miliţia, judecătoria, policlinica, întreprinderile economice productive, Întreprinderile de deservire a populaţiei ete. Aceasta a fost şi prima etapă a cercetării noastre. Etapa a doua, cea mai importantă, a constituit-o analiza aprofundată a forţei de muncă la cele două cooperative agricole de producţie din Vatra şi Lunca, şi la Uzina mecanică Paşcani. In această etapă am administrat un formular de anchetă in rindul unui eşantion reprezentativ de cooperatori din toate cele cinci sate — suburbii ale oraşului. De asemenea, am întocmit o evidenţă a resurselor de forţă de muncă din uzină pe următorii indici : sex, vârstă, calificare, locul de domiciliu şi timpul de deplasare la locul de muncă. Ne-am oprit mai mult asupra navetiştilor, folosind tehnica fotografierii timpului extrauzinal, asociată cu un chestionar referitor la modul de viaţă. In momentul de faţă datele cercetării sunt In curs de prelucrare. In general putem aprecia că am cules informaţii preţioase, care, Închegate intr-un raport, vor putea fi folosite de către organele de decizie. Oraşul Paşcani şi zona sa preorăşenească formează un câmp de cercetare deosebit de complex. Fiind unul din vechile tiguri ale Moldovei, dezvoltat altădată, doar sub raport comercial, oraşul Paşcani a devenit la sfirşitul secolului trecut, prin construirea Atelierelor de reparaţii, un centru muncitoresc. Din punctul de vedere al clasificării obişnuite el este socotit un oraş industrial de servicii. Situat intr-o zonă preponderent agricolă, la distanţe relativ mari (60 —80 km.) de centre urbane puternice, Paşcanii constituie un puternic punct de atracţie pentru forţa de muncă devenită excedentară in agricultură. Zona sa preorăşenească, formată din şapte comune, nu este încă organizată pentru o producţie adecvată culturii intensive. De aceea, 65 la sută din apţii de muncă din această zonă sunt agricultori. Pe de altă parte, avlnd in componenţa sa cinci sate — suburbii — aproape jumătate din populaţia activă a Paşcanilor mai lucrează încă In agricultură. Totodată am Intllnit In zona Paşcani un fenomen nedorit, acela al Încrucişării forţei de muncă. Paşcanii alimentează cu forţă de muncă alte centre şi primeşte forţă de muncă din localităţi uneori destul de Îndepărtate. La aceeaşi concluzie ne-a dus şi analiza situaţiei absolvenţilor de la Şcoala profesională a Uzinei mecanice, care primeşte in cea mai mare parte elevi din oraş şi din suburbii. Din peste 500 de absolvenţi ai şcolii, din ultimii cinci ani, s-au încadrat la uzină doar 300. In acelaşi timp, uzina a primit absolvenţi de la şcoli similare din Iaşi, Bucureşti, Roman, Birlad etc. In actuala etapă de dezvoltare a ţării noastre, oraşul Paşcani se bucură de o atenţie sporită. Se prevede ca in 1980 populaţia oraşului să sporească la 30.000 locuitori faţă de circa 12.000 clţi sunt In prezent. Corespunzător acestei creşteri a populaţiei se va dezvolta frontul de locuit şi frontul de lucru. Distribuţia populaţiei va arăta astfel: grupa A — 34 la sută, grupa B — 20 la sută şi grupa C — 46 la sută. Cercetarea noastră Încearcă să fie un instrument la indemnia autorităţilor locale, să le ofere premise şi taloane ştiinţifice in operaţiunile constructive din viitorii ani. Făcind un prim bilanţ al rezultatelor deja obţinute, putem afirma cu convingere că acest gen de acţiuni de vară, care reinnoadă firul tradiţiilor Înaintate ale şcolii superioare româneşti, îşi au utilitate practică şi teoretică de prim ordin. Ele constituie un excelent prilej de admneire şi completare a cunoştinţelor doblndite de studenţi la cursuri şi seminarii sau In şedinţele cercului de sociologie, fiind In acelaşi timp un teren fertil de aplicare la teren a metodelor Învăţate. Ele corespund liniei trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care in Raportul C.C. la Congresul al X-lea al P.C.R. arăta necesitatea unei „strînse legături între şcoală şi viaţă, între şcoală şi nevoile practicii1'. Practica sociologică de vară oferă viitorilor specialişti din sociologie posibilitatea luării de contacte directe şi nemijlocite cu realităţile noastre sociale, mijlocul cel mai potrivit de a interveni activ in rezolvarea unor probleme deosebit de dificile, care cer dăruire, competenţă şi latent. Lector univ. Gh. BOURCEANT. Cu adresă: Către edilii municipiului Iaşi Aţi demolat un imobil în Şoseaua Naţională nr. 180. Foştii locatari s-au mutat in rasă nouă. Foarte bine. Dar... Se vede clar din imaginea alăturată că molozul rămas strică estetica zonei respective. Dar dacă cele din imagine ar fi doar împotriva simţului estetic n-ar fi Încă nimic. Mai grav e că locatarilor vecini situaţia nu Ie convine nici sub raportul... simţului olfactiv (ca să fim mai clari amintim, cu toată jena, că intre ruinele fostului imobil se află bazinul, incă nevidanjat, al unui W.C.). Şi pentru că tot vorbim de simţuri: cine are urechi să audă (şi să acţioneze). t. 4 Rod bogat la C.A.P. Schitu-Duca Foto: V. BUCUR Cum se iroseşte puţinul timp optim rămas pentru semănatul culturilor succesive (urmate din pag. 1) pentru realizarea planului de 300 de hectare culturi duble. Din păcate, niciodată însă n-am beneficiat de aportul lor complet, unul din tractoare fiind defect chiar de la Începutul campaniei, iar altele defectindu-se aproape zilnic. Azi, de exemplu (5 august), numai 3 tractoare sunt in funcţiune. Cind vom termina insăroinţările in astfel de condiţiuni ! Un alt caz intilnit. In care eficienţa parcului mecanizat I.M.A. este redusă la jumătatea posibilităţilor teoretice, este cel Intllnit la C. A. P. Cozia. Aici, am stat de vorbă cu inginerul Corneihi Cernea . — Din planul de 70 de hectare Insămlnţări culturi duble aţi realizat numai 5 hectare. Care este cauza ? — l-am Întrebat noi. — Cooperativa noastră — ne-a explicat specialistul — are 4 tractoare: 2 la combine, unul la balotieră, iar celălalt acţionează o batoză. Cu ce să facem arăturile şi insămlnţările ? — Practic, o parte din zi combinele şi balotiera nu pot lucra din cauze obiective (disde-dimineaţă pe rouă, noaptea din cauza întunericului, după ploaie etc.) In acest timp, tractoarele respective ar fi putut efectua în bune condiţii multe hectare de arături şi insăminţări . Teoretic, da, practic Insă nu. Căci din cele 4 tractoare, ne lucrează In medie numai două. Azi, cel de la baletieră este defect şi aceeaşi soartă o are şi unul de la cele două combine. Conducerea I.M.A. Răducăneni le-a retras pentru reparaţii în atelierele sale, iar noi am rămas cu recolta de pe 65 hectare cu grîu de treierat şi peste 30 de hectare paie împrăştiate pe cimp, care trebuie neapărat balotate. Cînd şi cu ce se pot ara şi însăminţa miriştile în bune condiţiuni dacă nu dispunem de" forţe mecanizate suficiente ? Dacă la Răducăneni şi Cozia vina întîrzierii arăturilor şi însămînţărilor o au în bună măsură şi mecanizatorii, nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre situaţia întîlnită la cooperativa agricolă Osoi. Aici, Gheorghe Ioniţă, şeful secţiei I.M.A. Răduineni, dispune de tractoare suficiente şi pentru arat, dar la însămânţarea culturilor duble nu mai acţionează în prezent, căci, potrivit spuselor lui, mecanizatorii şi-au realizat integral sarcina de plan la această lucrare. Este vorba de 25 de hectare. Eram informaţi în prealabil că această cooperativă are un plan de insăminţat 50 de hectare şi nu 25 după cine susţine şeful secţiei de mecanizare. Ce-o fi cu restul ? L-am întrebat în această privinţă şi pe tovarăşul Mihai Savin, preşedintele cooperativei, care nici el nu ştia nimic. L-am aşteptat pe inginerul şef Eugen Nemeş să ne lămurească, dar aşteptarea a fost inutilă: era trecut de 7 dimineaţa şi dânsul încă nu venise la unitate. Ne-am propus deci să ne informăm mai bine la Direcţia agricolă, urmînd să le comunicăm tovarăşilor de la C.A.P. Osoi cifra exactă. Acum sîntem în măsură să-i informăm : planul pentru insămînţări culturi succesive este de 50 de hectare şi nu de 25 hectare. In ce priveşte celelalte două cooperative, considerăm că organele judeţene de resort vor lua măsuri eficace pentru impulsionarea insăuiîntărilor în mirişti, activizînd secţiile de mecanizare respective. ECOURI„Omul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine“ Publicarea paginii cu titlul „Oul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine", ca urmare a dezbaterii, la masa rotundă, organizată de ziarul „Flacăra Iașului", în colaborare cu Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, a stîrnit un deosebit interes. Dintre numeroasele ecouri primite la redacţie, în ultimul timp, inserăm doar cîteva în care se reliefează preocupările şi măsurile practice iniţiate în vederea combaterii zgomotului. Urmărim cu atenţie rezolvarea acestui imperativ După ce reliefează oportunitatea „mesei rotunde“, organizată de ziarul nostru, scrisoarea primită de la Institutul de proiectări judeţene Iaşi arată : Subliniem că preocupările proiectanţilor ieșeni în această direcţie nu sunt de dată recentă. Pe bază de contract cu Institutul politehnic Iaşi, Facultatea de construcţii, s-a elaborat studiul „Nivelul de zgomot din oraşul Iaşi şi măsuri de îmbunătăţire a confortului acustic al construcţiilor de locuinţe". Intrucît proiectarea judicioasă din punct de vedere acustic presupune soluţii corespunzătoare atît la conceperea ansamblurilor, cit şi la stabilirea celor mai mici detalii, concluziile şi recomandările din acest studiu au fost luate in considerare la sistematizarea noilor ansambluri. Astfel, la amplasarea cartierelor noi de locuit s-a avut în vedere direcţia vînturilor dominante, ca să nu bată dinspre direcţia surselor de zgomot industrial, amplasarea clădirilor pe cit posibil in zona umbrei sonore, prevederea ecranelor de protecţie realizate prin perdele de vegetaţie ş.a. In etapa imediat următoare, revine ca sarcină activităţii de proiectare adoptarea unor măsuri eficiente în cadrul fondurilor alocate, cit şi prin prevederea unor sporuri suplimentare încă de la faza studiilor tehnico-economice ce se elaborează pentru clădirile de locuit şi construcţiile social-culturale, sporuri care să fie experimentate prin măsurile de protecţie a clădirilor contra zgomotului. Pornind de la recunoaşterea actualităţii problemei puse în discuţie la masa rotundă, a cărei rezolvare serveşte interesele tuturor cetăţenilor oraşului nostru, proiectanţii urmăresc cu atenţie rezolvările în această direcţie obţinute pe plan mondial, străduindu-se totodată să răspundă prin proiectare cerinţelor de igienă şi confort acustic al construcţiilor. In acelaşi timp problema capătă rezolvare şi prin sistematizarea oraşului, acţiune de amplasare ce se realizează treptat, pe baza unor studii judicioase şi aprofundate. Ing. dr. C. MIHÄILESCU directorul Institutului de proiectări judeţean Iaşi Măsuri operative In urma analizării articolului apărut in ziarul „Flacăra Iaşului" din 27 iunie a.c., intitulat „Omul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine", „ne însuşim criticile aduse în legătură cu faptul că finele mijloace de transport din dotaţia întreprinderii noastre sunt generatoare de zgomote peste limitele admise. Pentru atenuarea zgomotelor produse de autovehiculele care circulă in interiorul oraşului, cit şi in interiorul garajelor, s-au luat următoarele măsuri: s-au verificat instalaţiile de evacuare a gazelor, confecţionlndu-se tobe de eşapament cu amortizoare de zgomot; au fost verificate instalaţiile electrice şi instalaţiile de alimentare ale autovehiculelor pentru a se evita zgomotele produse prin detonaţii; s-a dispus ca repararea claxoanelor să se facă numai in interiorul halelor de reparaţii şi numai in cursul zilei; au fost reglate sistemele de frînare a autovehiculelor pentru a atenua zgomotele produse cu ocazia frînărilor. De asemenea, a fost oprită anunţarea pauzei de prinz prin semnalul sonor al sirenei autobazelor. Pentru viitor, ne propunem ca în jurul autobazelor să plantăm pomi care să acţioneze ca absorbanţi de zgomote. De asemenea, Întocmim un studiu cu tema „Mijloacele de transport, surse de zgomot din cele mai dăunătoare" care va fi prelucrat in toate autobazele întreprinderii noastre. In cazul cînd se vor ivi si alte surse de zgomot vom lua operativ măsurile cuvenite". M. PINTILIE directorul întreprinderii de transport auto Vom asigura un sistem stradal corespunzător Cele semnalate în articolul întitulat „Omul trebuie protejat de nocivitatea zgomotelor citadine“ sunt întrutotul juste. I. G. M. Iaşi poate contribui din plin la soluţionarea problemelor semnalate în articol prin asigurarea unui sistem stradal cît mai corespunzător. Astfel, s-au luat măsuri pentru refacerea sistemului stradal din cadrul orașului, pe baza unor studii, a hotărîrii recentei sesiuni a Consiliului popular municipal, care a discutat această problemă, intocmindu-se un grafic de execuţie cu termene concrete pentru fiecare lucrare. Conducerea I.G.M. veghează în permanenţă la respectarea cu stricteţe a graficului de execuţie a tuturor lucrărilor de reparaţie şi întreţinere de străzi, aducîndu-şi astfel aportul la combaterea zgomotelor. Ing. c. DUMITRIU directorul întreprinderii de gospodărie municipală Operativitatea măsurilor dorite de cetăţeni se află la o apreciabilă distanţă (urmare d în pag. 1) special. Dac trebuie înlăturată tendinţa nejusticată de camuflare a propriilor deficienţe sub paravanul unor "cauze obiective" şi, totodată, trebuie să se acţioneze cu fermitate în vederea respectării contractelor, să se ia toate măsurile pentru o mai operativă desfacere a produselor (extinderea aprovizionării directe de la CAP, a unităţilor de desfacere, fără rulaj de depozit), să se dea dovadă de mobilitate şi iniţiativă în gospodărirea şi repartizarea fondului de marfă, în fixarea şi reaşezarea preţurilor. In acest sens este necesar ca toate C.A.P.-urile să-şi sporească eforturile pentru respectarea obligaţiilor asumate prin contracte, să urmărească cu mai multă eficienţă îndeplinirea acestora. Se impune totodată şi din partea I.L.F.-ului luarea unor măsuri hotârite împotriva tuturor acelor care dovedesc lipsă de răspundere faţă de rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe. In raidul-anchetă întreprins cu cîteva zile in urmă prin unităţile şi depozitele I.L.F., am constatat că în general sunt preocupări din partea lucrătorilor din acest sector de a asigura aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe în condiţiuni corespunzătoare. Dar în acelaşi timp am întîlnit şi o serie de aspecte negative care generează piedici artificiale în drumul operativ al legumelor spre consumatori. Astfel la unitatea nr. 23, din imediata apropiere a gării Nicotină, la ora 7 dimineaţa vînzătorul Ştefan Sîrbu oferea consumatorilor piersici şi mere de calitate îndoielnică (peste 20 la sută stricate) in timp ce în magazia unităţii se găseau piersici proaspete şi de calitate foarte bună. — De ce nu le puneţi în vînzare pe cele din magazie ? — Abia le-am primit, tovarășe, ne-a răspuns supărat vînzătorul, cu toate că piersicile fuseseră primite cu o zi In urmă. O situaţie similară am Intîlnit şi la unitatea nr. 24 (Complex Galata), unde fasolea păstăi pusă în vlnzare era vestejită şi stricată. Deprecierea calitativă a legumelor se mai datorează şi ambalajelor de proastă calitate, a lăzilor stricate (unitatea nr. 18 şi depozitul din str. Zugravi) şi insuficientei atenţii ce se acordă în manipularea şi transportul acestora. La alte unităţi ale comerţului cu legume ne-am întîlnit cu deficienţe şi mai grave. De exemplu, sîmbătă dimineaţa la ora 8, la unitatea nr. 18 (Complex „Ţesătura"), vînzătoarea Paraschiva Lespezeanu vindea la toneta din faţa unităţii roşii la 2,55 lei kg., cu toate că preţul fusese diminuat încă de la deschidere la 2,35 lei kg. Este o gravă abatere din partea responsabilei unităţii (Elena Herman), care nici nu era prezentă. In raidul nostru am constatat că şi la capitolul solicitudine sunt încă multe deficienţe care trebuie grabnic înlăturate. Astfel, vînzători ca : Pachiţa Gheorghiu (unitatea 24) , Maria Romeghea (unitatea 39) , Elena Ciubotaru şi Dafina Rusu (unitatea 18) sunt indisciplinate şi nepoliticoase cu clienţii, nu au spiritul comercial suficient de dezvoltat. La unitatea nr. 23, şeful unităţii, Ştefan Sîrbu, pe lingă faptul că se adresează urît clienţilor şi nu este politicos, ascunde şi condica de sugestii şi sesizări pentru a evita consemnările clienţilor în ea. In vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei cu legume se cere stabilirea cît mai obiectivă a cantităţilor de aprovizionat prin comenzi de către şefii unităţilor de desfacere şi respectarea acestora (pe cît posibil) de către depozite. Cu ocazia anchetei întreprinse am depistat serioase carenţe şi în activitatea de aprovizionare a unităţilor cu legume. De exemplu, unitatea nr. 39 nu primise de două zile nici un ardei gras şi nici o vînătă, iar din cele 1.200 kg. de roşii, solicitate prin comandă, i-au fost repartizate doar 200 kg. de calitatea a ll-a. O situaţie şi mai gravă am întîlnit la unitatea nr. 1 (Piaţa Halei) unde lipseau ouăle, în timp ce în depozitul gestionat de tovarăşul Constantin Paraschivescu 18.000 bucăţi aşteptau să fie repartizate. Tot în acest depozit se veştejea şi o importantă cantitate de pepeni verzi, in timp ce unităţile 39, 18 aşteptau în zadar onorarea comenzilor cu produse din acest sortiment. Această situaţie, ne relata tovarăşul Constantin Paraschivescu, şeful depozitului, se datorează faptului că depozitul nu are program de funcţionare şi duminica. Oare este posibil ca neglijenţa, lipsa de răspundere a unor persoane să priveze populaţia tocmai duminica de unele produse atît de solicitate ? Nu cumva există undeva la depozite o rotiţă a sistemului preferenţial care funcţionează abuziv, lipsind cetăţenii unor cartiere de aceste produse ? Am întîlnit şi o situaţie inversă, cînd şeful unităţii nr. 1, .Ştefan Leonte, subapreciind cerinţele populaţiei la vinete, a evitat solicitarea acestui sortiment prin comandă, cu toate că în depozit existau. Deci iată cum planificarea empirică, făcută la repezeală, dăunează procesului de aprovizionare a populaţiei cu legume. Este imperios necesar ca activitatea de recepţie-repartizare şi stabilire a necesarului la depozite şi unităţi să fie bine coordonată şi îndeaproape controlată, contribuind astfel la înlăturarea unor anomalii existente încă în raporturile dintre depozite şi unităţi, dintre comandă şi livrare. Oprindu-ne deocamdată la aceste cîteva relatări, socotim că pentru înlăturarea deficienţelor existente mai sunt încă multe de făcut şi aşteptăm luarea unor noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea în continuare a aprovizionării populaţiei. JOCURI METEOROLOGICE ORIZONTAL: 1. In fiecare din ele manifestările meteorologice sunt deosebit de variate; 2. Apar după ploaie de pe dealuri — Aversă fără conţinut! ; 3. In meteorologie — Pene ! — Firul apei ; 4. „. . . în care plouă / De trei ori pe săptămlnă'' (Topîrceanu); 5. Termen cosmic — Bubuit în ceruri ! ; 6. In fapt! — Cadru pentru manifestările meteorologice ; 7. Aflate în averse! — Ca „picăturile” din grindină ; 8. Vehicul în Asia — Soarele i-a întrerupt zborul (mit.); 9. Apărut ca ciupercile după ploaie — Curcubeu (fig.); 10. Atmosferă londoneză — In cursuri! ; 11. Umbrela casei (fig)VERTICAL : 1. Presiunea aerului ; 2. Uneori aduce ploaie — Ploi... întrerupte ; 3. In meteorologie! — începe ploaia! — Din neamul sciţilor (fern.); 4. Ac — împărţit în anotimpuri — Depozit; 5. Atmosferă încărcată — Alfa şi omega ! ; 6. In munte ! — Pronume — Pas încurcat! ; 7. Ploaia ... în fond — Atmosfere fără conţinut! ; 8. O ploaie rapidă (dim. fig.]; 9. Nu plouă de multe ori! — Grindină pe sfirşite ! — Prăjiţi la soare ■ 10. Ciupercă a arborilor — Drumul spre înălţimi. Virgil GHEORGHIU In de 24 ore Radio lași Programul de seară (7 august): 17.00 Buletin de ştirii 17.05 Estrada zilei I 17.30 Pe teme economicei 17.45 Muzică corală de compozitori moldovenii 18.00 Itinerar cultural-artistic » 18.20 Cîntecul care mi-e drag — muzică populară la cerere» 19.00 Radiojurnal» 19.15 Mari interpreţi de operă» 19.30 Prezenţe româneşti pe meridianele globului» 19.45 Recital de muzică uşoară » Tom Jones » 20.00 Seară de muzică simfonică » 21.00 Buletin de ştiri » Atlas liric » 21.15 Partea a II-a a serii de muzică simfonică » 21.55 Muzică de operetă » 22.20 De la muzica uşoară — la Jazz.Programul de dimineaţă (8 august) : 6.00 Buletin de ştiri • 6.05 Matineu muzical» 6.30 Actualitatea In agricultură» 6.40 Cintece din toată ţara» 7JX Informaţii «1 muzică. Televiziune 16.00 Deschiderea emisiunii. Varlet feminin România — R.D.Gj Transmisiune directă de la Constanţa » 18.00 Turism-vacanţă ’70» 18.11) Desene animate » 18.20 Căminul I 19.15 Anunţuri — publicitate I 19.20 1001 de seră — emisiune pentru cei mici i 19.30 Telejurnalul de seară » 20.00 Film artistic .Prieteni fără grai*.. Uni film de aventuri, coproducţie româno-canadiană » 21.25 Mai aveţi o Întrebare ? » 22.25 O interpretă îndrăgită a cîntecului popular românesc î Marioara Tănase # 22.45 Telejurnalul de noapte» 23.03 închiderea emisiunii$ Cinematografe VICTORIA 1 .Petrecerea*, cine*mascop, orele : 9 » 11.05 » 14.45• 16.50» 18.55, 21. REPUBLICA : „Marele semn albastru“, orele: 9# 11.05, 15, 17, 19, 21 SI LA GRADINA „RIPA GALBENĂ*, ori 20.30. CINEMATOGRAFUL DE ARTA :COPOU*: „Cu mine nu, madame*, orele: 9» 11, 15, 17» 19, 21. ARTA: „Comisarul X si banda «Trei clini verzi»“, orele: 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21. GRĂDINA: „POMUL VERDE*: .Tigrul*, ora 20,30. TATARASI: .Adio, Gringo’, cinemascop, orele: 16, 18 , 20. NICOLINA : „Marile vacanțe", cinemascop, orele : 16 , 18, 20. C. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Pentru zilele de 23—24 august a.c., Agenţia Judeţeană de turism Iaşi oferă celor interesaţi următoarele excursii de 2 zile. Iaşi — Paşcani ·5 Tg. Neamţ-*1 Agapia — Văratec — P. Neamţ—* Bicaz — Cheile Bicazului «9 Lacul Roşu — Gheorghieni —1 Borsec — Poiana Teiului — Pipirig — Mănăstirea Neamţ — Hanui—Ancuţei — Mirceşti—Iaşi Costul biletului pentru o persoană este de 140 lei. Iaşi — Suceava — Voroneţui Vatra Dornei — Valea Bistriţei — Poiana Teiului — Pipirig — Mănăstirea Neamţ — Tg. Neamţ — Iaşi. Costul biletului pentru o persoană este de 121 lei. Iaşi — Ipoteşti — Suceava —* toate mănăstirile din Bucovină (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Arbore, Putna, Dragomirna) — Carapulung Fălticeni — Hanu—Ancuţei—Mirceşti — Iaşi, la preţul de 160 lei pentru o persoană. Iaşi — mănăstirile Neamţ* Secu, Agapia, Văratec Piatra Neamţ — Bicaz — Lacul Roşu — Bicaz — Poiană Teiului — Pipirig — Tg. Neamţ —* Iaşi, la preţul de 130 lei pentru o persoană. In costul excursiei se include transportul cu autobuzul, cazarea şi una masă. înscrierile se fac individual sau în grup la sediul Agenţiei pînă în ziua de 16 august. De la I. T. I. întreprinderea de transport Iaşi anunţă că începînd de azi august traseul autobuzului Piaţa Unirii — Socola (nr. 29) se prelungeşte pînă la Cetăţuia, între orele 5 şi 8. 14—16 şi 22—23, numai în zilele lucrătoare. Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin în cursul nopţii şi dimineţii. Local, în cursul după-amiezii, se vor semnala averse slabe de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului staţionară , minimele vor fi cuprinse între 15 şi 21 grade, iar maximei® între 28 şi 33 gradă.