Flacăra Iaşului, martie 1971 (Anul 27, nr. 7604-7629)
1971-03-02 / nr. 7604
i Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunările generale ale salariaţilor Productivitatea muncii — determinantă a realizării sarcinilor Colectivul de muncă al Uzinei mecanice „Nicolina“ Iaşi are de îndeplinit în 1971 sarcini mult sporite pe linia creşterii volumului producţiei, a eficienţei întregii activităţi din Întreprindere. E suficient să menţionăm prevederile de creştere a producţiei globale cu 10 la sută şi reducere a cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă cu 28,80 Iei. După cum a reieşit din dezbaterile ce au avut loc cu ocazia adunării generale a salariaţilor, desfăşurată cu cîteva zile în urmă, factorul decisiv în îndeplinirea planului pe 1971 rămîne creşterea productivităţii muncii. De altfel, indicele de productivitate va trebui să crească, comparativ cu 1970, cu cel puţin 6,4 la sută. Atît în darea de seamă anul în care capacităţile de producţie — mai vechi sau recent intrate în funcţiune — sunt utilizate. Or, indicele de utilizare a fondului de timp nominal disponibil la maşinileunelte a fost în secţiile de bază de numai 64,1 la sută, iar la secţia sculerie de 57,7 la sută. Numai în secţiile de bază — prelucrări mecanice, montaj şi vagoane — s-au înregistrat 47.573 ore de stagnări ale utilajelor, cauzate de defecţiuni accidentale. De remarcat că situaţia nu e mai bună nici în noul an, în luna ianuarie înregistrîndu-se aproximativ 3.600 ore/maşină stagnări datorate aceloraşi cauze. Ar fi fost de dorit ca reprezentanţii sectorului întreţinere să ia cuvîntul şi să arate cauzele, dar nimeni nu a făcut-o. Adevărul e că nici darea de seamă nu i-a stimulat, rezumîndu-se la o simplă prezentare a situaţiei, fără cea mai mică aluzie la factorii direct răspunzători şi la cauzele ce o generează. De altfel, după cum sublinia unul dintre vorbitori, în uzină nu există o evidenţă a defecţiunilor de utilaje pe cauze, cu toate că s-au preconizat măsuri în această privinţă cu un an de zile în urmă. Din cuvîntul maiştrilor I. Romanescu, din secţia prelucrări mecanice, şi Nicolae Savin, secretar al organizaţiei de bază din secţia reparaţii vagoane, ing. Ioan Tămăzan, de la secţia forjă, au rezultat o serie de deficienţe în organizarea producţiei şi a muncii, cu influenţă directă asupra randamentului oamenilor şi utilajelor. Lipsa unei coordonări optime între secţii, neorganizarea raţională a unor fluxuri tehnologice, aprovizionarea uneori defectuoasă a locurilor de muncă au fost doar cîteva dintre aspectele ridicate. Subliniind necesitatea unei mai bune cooperări cu uzinele din ţară, în sensul unei coordonări optime a planurilor de producţie, Nicolae Ştirbu, şeful serviciului de desfacere, remarca şi un alt aspect semnificativ: capacităţile de producţie nu sunt suficient de bine cunoscute în uzină. Folosirea lor Angajamentul în întrecerea socialistă pe 1971 al Uzinei mecanice „Nicolina“ Se vor realiza suplimentar : — 7,5 milioane lei la producţia globală şi marfă ; — 500 tone economii de metal — mărirea indicelui de utilizare a maşinilorunelte pină la 70 la sută — cu 1 la sută _______peste nivelul planificat. comitetului de direcţie, prezentată de inginer Vasile Lupuşoru, directorul uzinei, cit şi în cuvîntul vorbitorilor, s-a relevat că sarcinile, deşi nu uşoare, sunt pe deplin realizabile. Uzina dispune de importante rezerve încă nevalorificate în utilizarea capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, şi mobilizarea acestora poate duce la îndeplinirea cu succes a tuturor prevederilor de plan. Succesele anului 1970, cînd uzina a realizat o producţie globală suplimentară de peste 4,5 milioane lei şi a depăşit toţi ceilalţi indicatori de plan, în condiţiile realizării unui important volum de investiţii şi a reprofilării continue pe producţia de maşini şi utilaje, pot fi serios consolidate în 1971. Pentru aceasta, însă, se cere o îmbunătăţire generală a activităţii, cu accent pe eliminarea unor carenţe care frînează sporirea productivităţii muncii. In anii din urmă, uzina a cunoscut un amplu proces de modernizare, de dotare cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic. Numai în 1970 au intrat în funcţiune capacităţi de 23.000 tone/an maşini şi utilaje. In aceeaşi perioadă, zestrea tehnică a crescut cu 82 maşini şi utilaje în valoare totală de circa 26 milioane lei. Aceste înnoiri profunde continuă și este normal să intereseze în cel mai înalt grad mo (continuare in pag. a 2-a) Gh. MIHALACHE Uzina metalurgică Iaşi Importante depăşiri de plan Colectivul Uzinei metalurgice ieşene a realizat numai în cele două luni trecute de la începutul anului o producţie suplimentară de circa 368 tone ţevi şi peste 700 tone profile îndoite. S-au înregistrat, de asemenea, creşterea cu 1 la sută a productivității muncii, importante economii de metal, onorarea în termen a tuturor sarcinilor contractuale. de interviul nostru despre Noul laborator orientare şcolară şi profesională Zilele trecute ne-am deplasat la Filiala ieşeană a Institutului de ştiinţe pedagogice unde am avut prilejul să vedem anul al III-lea al Liceului pedagogic de învăţători din localitate la un reuşit examen psihologic. Interesîndu-ne de cadrul în care se desfăşoară aceste probe, psihologul IOAN HOLBAN, şeful sectorului de orientare şcolară şi profesională de la filiala respectivă, ne-a informat că este vorba de activitatea unui nou laborator. Pentru noi constituie o deosebită satisfacţie momentul în care putem anunţa deschiderea primului laborator interşcolar din ţară cu sarcina de a organiza activitatea de formare şi conducere a copilului prin şcoli şi spre profesiune. Acest moment este rezultatul unei acţiuni desfăşurate in timp de către Institutul de ştiinţe pedagogice în problema respectivă. Pentru noi, acţiunea de orientare şcolară şi profesională constituie numai un aspect al activităţii de realizare a copilului. In fond intenţionăm să acordăm o largă asistenţă şcolii, familiei şi elevului. — In ce context se include noul laborator ieşean ? — Institutul de ştiinţe pedagogice prevede înfiinţarea a trei centre, la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, al căror scop este atît asigurarea asistenţei de care vorbeam, cît şi stabilirea metodologiei de lucru. In perspectivă, în fiecare capitală de judeţ sau oraş mai mare, vor lua fiinţă laboratoare interşcolare care vor putea oferi asistenţa necesară, iar în majoritatea şcolilor vor funcţiona cabinete psihopedagogice conduse de specialişti care vor rezolva probleme referitoare la buna formare şi conducere a copiilor. Care ţunt obiectivele imediate ce vi le propuneţi ?n Laboratorul din Iaşi îşi propune ca obiective imediate organizarea sub aspect metodologic a studiului individualităţii elevului cu mijloace experimentale. De asemenea, va iniţia cadrele didactice în vederea cunoaşterii şcolarilor prin intermediul procesului de învăţămint. — Cu ce instrumente veţi lucra ? — In prezent, sectorul de orientare şcolară şi profesie- Elena PIETRARU (continuare in pag. a 2-a) CARNET IEŞEAN CIREŞII DIN TOPILE ! La cîţiva kilometri de Paşcani se află satul Topile. Un sat moldovenesc obişnuit, cu oameni harnici şi primitori, cu case frumoase şi uliţe largi, cu sute de aparate de radio, televizoare. Aici, la Topile, există anumite perioade ale anului de un farmec de neegalat. Prima este clnd înfloresc cireşii de luna mai. In această perioadă, cînd se primenesc întinderile, satul pare înecat în omătul florilor de cireşi. Ştiţi elfi cireşi sunt în sat la Topile ? Ni s-a spus de 1.400, dar se pare că cifra e cam mică, deoarece cireşii pot fi întilniţi pe uliţa principală a satului, pe uliţele laterale, ca şi în ogrăzile gospodarilor. Pe uliţa principală, în special, n-au fost plantaţi salcîmi sau alţi arbori ornamentali. S-au plantat cireşi. Iniţiatorii au fost învăţătorii satului. In fiecare primăvară, ei au ieşit cu şcolarii la plantatul cireşilor, de o parte şi de alta a uliţii. Copiii îngrijesc cu dragoste pomii care cresc o dată cu ei. Oamenii au grijă de pomii sădiţi de copiii lor. „Acesta-i cireşul plantat de fiul meu. A dat 10 recolte“. Aşa spun topilenii mai vîrstnici. învăţătorul Petru Nistor îşi aminteşte cu bucurie de primăverile cînd, împreună cu şcolarii lui, a plantat peste 300 de cireşi. Tovarăşii Gheorghe Roman, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, şi Ştefan Panaite, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid de la Valea Seacă, ne-au spus că tradiţia învăţătorilor, cultivată cu grijă de comunişti şi utecişti, de deputaţi a devenit tradiţia satului. In fiecare primăvară, localnicii, şi mai ales tinerii, plantează in grădini şi pe uliţe, în dreptul caselor, cireşi şi alţi pomi fructiferi. Mergeţi la Topile către sfîrşitul lunii mai. Satul e înecat în verdeaţă, cireşii sînt cuprinşi de foc. E perioada cînd se coc cireşele de mai. Copiii nump crengile copacilor. „Acesta e cireşul pus de tata. Cireşul meu e încă mic". Şi cireşii cresc o dată cu oamenii. Azi, la Topile există peste 17.000 de pomi fructiferi. Bine ar fi ca organizaţiile de partid, consiliile populare comunale, învăţătorii şi profesorii din satele judeţului nostru să sădească şi să dezvolte în inima oamenilor şi in special a tinerilor, asemenea tradiţii. Am putea vorbi mai tîrziu de satul cireşilor, cum se spune despre Covasna, Hiliţa, Cotnari, Cîrjoaia, Horodiştea, Comarna, de satul gutuilor, cum se spune despre Moşna, de satul merilor, nucilor. Or, satul trandafirilor, satul crinilor. Sau, şi una şi alta. Ce frumos ar suna: satul cutare, satul cireşilor şi al trandafirilor. Am scris aceste rînduri despre cireşii din Topile, cu ghidul la apropiata vreme a sădirii pomilor. Gh. GHINDA UN NOU DISPENSAR STUDENŢESC Ieri, a fost dată In folosinţă o nouă unitate a Spitalului unificat pentru studenţi. Este vorba despre un dispensar comasat, cu staţionar, situat In cartierul Tudor Vladimirescu. Această unitate sanitara îi va deservi pe studenţii Institutului politehnic din Iaşi. Dispensarul comasat va acorda o asistență sanitară ambulatorie complexă, fiind dotat cu aparatură şi mobilier modern, în fotografie . Aspect exterior al noului dispensar studenţesc. Pagina a ll-a—pagină specială: „CONTINUA ÎMBUNĂTĂŢIRE A OCROTIRII SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI“ „Zilele bibliografice Iaşi 1971“ Recent, s-au desfăşurat .Zilele bibliografice Iaşi 1971", acţiune inedită, prima de acest fel din ţară. Iniţiativa a trezit un viu interes, atrăgînd la lucrările ei un mare număr de bibliografi din mai multe biblioteci municipale şi orăşeneşti din ţară. A participat, de asemenea, conducerea Asociaţiei bibliotecarilor. Cu acest prilej s-au organizat la Biblioteca „Gh. Asachi" o seciene de referate şi o expoziţie de lucrări de bibliografie, participanţii au mai vizitat principalele biblioteci din Iaşi, interesându-se de aspectele concrete ce se îmbracă cercetarea bibliografică ieşeană, activitatea editorială a bibliotecilor din oraşul nostru. Referatele „Sarcinile bibliotecilor în informarea bibliografică a cititorilor”, „Indexarea coordonată a bibliotecii" şi „întocmirea indicilor unor reviste ieșene” au subliniat aspecte deosebit de importante. Noi produse pentru export Prestigiul mărcii Fabricii de confecţii din Iaşi creşte continuu, tot mai multe firme din străinătate solicitînd produsele acestei unităţi. După cum ne informa recent ing. Mircea Andronic, directorul fabricii, în aceste zile va începe executarea unui nou produs pentru export. Este vorba de livrarea unui număr de circa 22.500 de haine, pentru Libia. Se preconizează ca încă în acest prim trimestru al anului, să fie produse aproape 40.000 de bucăţi confecţii peste prevederile planului. I. ■ ■ ■ ■ ■ ■ m In EDITURA POLITICĂ a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat 25 februarie 1971 aaa ■aa ■ ■ ■ aaa Manifestări consacrate aniversării semicentenarului P.C.R. Spectacol festiv al formaţiilor artistice evidenţiate in cadrul celui de-al K-lea concurs republican Duminică, scena Casei de cultură a tineretului şi studenţilor a cunoscut din nou freamătul caracteristic confruntărilor artistice. Este vorba de spectacolul festiv „Partidului — inima ţări!" prezentat de formaţiile muzical-coregrafice ale aşezămintelor culturale, cooperaţiei meşteşugăreşti şi sindicatelor care s-au remarcat la faza judeţeană a celui de-al 15-lea concurs republican Intitulat „Omagiu partidului". La spectacolul festiv au participat tovarăşii conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Ioan Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au fost prezenţi oameni de cultură şi artă, activişti -de, partidul de stat, numeroşi muncitori, tărrani cooperatori, intelectuali, studenţi etc. Spectacolul a fost deschis de corul Casei, de cultură „Mihail Sadoveanu* din Paşcani cu melodia „MIndră Românie* interpretată sub bagheta diri- toarei Maria Mustet««. Din rindul formaţiilor corale ale aşezămintelor s-au remarcat cele de la Răducăneni şi Rugina«** dirijate de Toma Carp şi respectiv Radu Stancu. In prima parte a spectacolului, care a avut loc dimineaţă, au evoluat formaţii şi solişti al aşezămintelor culturale şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Pitrcu a aplaudat cu dărnicia pe dansatorii din Păuşeşti, Costeşti şi Topile care au adus pe scenă prospeţimea jocului popul® autentic, ca şi pe fetele de la Cooperativa „Tehnica confecţiei" care au prezentat montajul „Aşa juca mama mea". Dintre tarafurile care şi-au dat concursul duminică o impresie deosebită a făcut cel al Cooperativei „Prestaţiunea", dirijat de Ionel Golescu, care nu şi-a dezminţit tradiţia şi titlul de laureat al ediţiei precedente. Au evoluat de asemenea meritoriu drimbarii din Goruni, fluieraşii din Goleşti şi Horleşti, formaţia de muzicuţa a Cooperativei ,Prestaţiunea* şi brigăzile artistice de la Deieni şi de la Cooperativa „Mioriţa*. Numeroşi solişti instrumentişti şi vocali, dintre care amintim cuplurile Elena şi Emilia Macovei, Maria şi Vali Miricioiu, precum şi soliştii Veronica Maxim, Petru Lodbă, Elena Greţu, Mihai Punei şi alţii au interpretat plăcut melodii din repertoriul clasic de muzică populară şi uşoară. După-amiază au evoluat formaţii ale sindicatelor. Amintim citeva: Corul de cameră al sindicatului Invăţămlnt — dirijat de Ion Pavalache şi Anton Bişoc, ansamblul de cîntece şi dansuri „Plaiurile Moldovei", formaţiile de dansuriale U.F.S., „Moldova*-tricotaje şi U.M.M.R. Paşcani, orchestra de muzică uşoară a Uzinei metalurgice şi soliştii, fanfarele Uzinei mecanice ,Nicolina* şi U.F.S., brigăzile artistice de la Fabrica de antibiotice, a Centrului Pankcw Iaşi, a Uzinei de fibre şi fire sintetice, numeroşi solişti vocal şi instrumentişti. Spectacolul închinat iubmlşului partidului s-a bucurat de BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM Mireneasa: Absenţe nedorite într-o zi de duminică Construcţiile ridicate la Mironeasa în ultimii ani fac ca această comună să se contureze ca un important centru civic rural. Ele sunt o mărturie a muncii pline de abnegaţie a localnicilor, a dăruirii şi hărniciei lor. Am poposit in această localitate într-o zi de duminică. Este firesc ca la ţară, duminica, cetăţeanul să-şi rezolve problemele personale, în celelalte zile el fiind antrenat în diverse munci agricole de sezon. De aceea, în această zi, mai toate instituţiile din mediul sătesc înregistrează cel mai mare aflux de cetăţeni. Cum sînt însă întîmpinaţi ei la Mironeasa de către organele locale ? Vom încerca să răspundem la această întrebare în rîndurile care urmează La primărie bate... vlntul Ajunşi la consiliul popular am numărat 23 de cetăţeni care aveau treabă cu primarul. Aşteptau de cîteva ore, dar Grigore Gârlescu nu-şi mai făcea apariţia. De altfel, nici un funcţionar al consiliului popular comunal şi nici un membru al comitetului executiv nu era prezent. Chiar şi omul de serviciu lipsea. Unii cetăţeni, printre care Neculai Săpunaru şi Marieta Cojocaru, au bătut drumul pînă la primărie tocmai din satul Ursiţa. Dar aşa cum au venit, aşa au plecat. Ce măsuri a luat primarul pentru ca în lipsa lui treburile să se desfăşoare în bune condiţii ? Din cele constatate rezultă că nici una. Ba nu, a făcut totuşi ceva. A închis telefonul pentru ca nimeni să nu-1 poată folosi. In faţa unei asemenea situaţii am bătut la uşa sediulu comitetului comunal de partid Dar şi aici n-am găsit pe nimeni. Comentariile sunt de prisos. Nu putem încheia insă înainte de a atrage atenţia organelor in drept că trebuie chemaţi la ordine cei ce nu-şi fac datoria, care uită să stea la dispoziţia cetăţenilor conform mandatului primit. Comisia de judecată în... culpă Aşa după cum fusese stabilit, în ziua respectivă, la ora 9, urma să aibă loc şedinţa comisiei de judecată de pe lingă consiliul popular comunal. Se făcuse ora 11 şi nici unul din membri nu-şi făcuse apariţia. II căutăm pe preşedintele comisiei, Neculai Raşcovici. — Păi, o să ţinem şedinţa la ora 14. Deci cetăţenii au fost nevoiţi să aştepte 5 ore pentru a cunoaşte rezolvarea cererii adresate comisiei de judecată. Dar stilul defectuos în munca acestui organ nu constă numai în asta. Spre surprinderea noastră, aflăm că, la ședința anterioară, din completul de judecată a făcut parte doar... președintele. «■ — Știu că nu e legal, ne-a răspuns acesta. Dar n-am dat nici o hotărîre. Am aminat termenul. Şi în timp ce ceilalţi membri ai comisiei de judecată (Iacob Dumitrache, Dumitru A. Burduja, Olga Talpeş şi Gheorghe M. Radlam), de curînd aleşi, nu-şi îndeplinesc mandatul, cetăţenii sînt purtaţi pe drumuri săptămîni de-a rîndul. De buna desfăşurare a activităţii comisiei de judecată este direct răspunzător comitetul executiv al consiliului popular comunal. Din păcate, însă, nici un membru al comitetului executiv nu participă la şedinţele acesteia. Sarcinile obşteşti, o scuză? Ne-am bucurat când am văzut sala căminului cultural arhiplină. Mai mult, alţi cetăţeni, destui la număr, neavînd loc în sală stăteau pe afară, în curtea căminului. Ne-am bucurat cu atît mai mult cu cît cei prezenţi erau adulţi şi nu copii cum de obicei ne-am obişnuit a vedea la unele cămine culturale. Intr-adevăr, Andrei BRATU Ion RÂZEȘU (continuare in pag. a 2-a) In clişeu: formaţia de dansuri din Gosteşti. Foto: L. STRATULAT corespondent Simpozioane, expuneri Lucrătorii Întreprinderii Agricole de stat Tg. Frumos, unitate fruntaşă a agriculturii noastre socialiste, au participat, zilele trecute, la un simpozion avînd ca temă „Lupta P.C.R. pentru Instaurarea şi consolidarea regimului democrat-popular în ţara noastră*. Expunerile au fost făcuta de către lectori ai Comitetului judeţean de partid Iaşi. * Duminică, 28 februarie, in sala Consiliului judeţean Iaşi al sindicatelor a avut loc o adunare a tinerilor sportivi de la disciplinele paraşutism şi planorism. Cu acest prilej, tovarăşul Constantin Năstase, secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., a vorbit celor prezenţi despre „Mişcarea comunistă internaţională şi participarea tineretului la această mişcare“. * Comitetul U.T.C. de la Fabrica de confecţii din Iaşi a organizat un concurs avînd ca temă „Poezia contemporană închinată luptei P.C.R.", la care a participat un mare număr de tineri din fabrică.