Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)

1971-05-16 / nr. 7669

Filmele săptămînii viitoare După ce au vizionat­­Haiducii lui Şaptecaie, ieşenii vor avea prilejul să urmărească, incepînd de luni, pe ecra­nul cinematografului „Victoria", filmul „Zestrea domniţei Ralu", o nouă pro­ducţie din serialul mult îndrăgit de publicul spectator pentru calităţile sale specifice, atit de deosebite faţă de pe­liculele străine aparţinînd aceluiaşi gen. Aşadar, continuarea aventuroaselor în­tâmplări în care se îmbină istoria cu le­genda, fantasticul cu autenticul, se va desfăşura in­secvenţe pasionante, aşa cum au fost realizate în scenariul lui Eugen Barbu şi Mihai Opriş, în regia lui Dinu Cocea şi imaginea lui George Voicu. Muzica de Mircea Istrate este un fundal adecvat acţiunii filmului, în a cărui distribuţie sunt actorii­­ Florin Pier­sic, Marga Barbu, Constantin Codrescu, Toma Caragiu, Florin Scărlătescu, Co­lea Răutu, Aimée Iacobescu, Jean Con­stantin, Nucu Păunescu, Nicolae Gărdes­­cu, Ioan Ciomârtan, Carmen-Maria Stru­­ja, Constantin Guriţă, Ştefan Tapalagă. Montajul : Adina Codrescu. Costume­­ Hortensia Georgescu. Decorul : Liviu Po­pa, Şt. Marţian. Sunetul­­ ing. Silviu Camil. O altă premieră care reţine atenţia în agenda spectacolelor de săptămîna vii­toare este „Romeo şi Julieta", copro­ducţie italo-engleză ce va rula la cine­matograful „Republica". Filmul vine la scurtă vreme după ce, pe scena Operei ieşene,'' s-a înfiripat într-o viziune ex­celentă baletul cu același titlu al lui S. Prokofiev.:: Aceasta însă nu face decît să stimuleze și mai mult interesul pen­tru pelicula care reeditează drama e­­roilor shakespeariene în rolurile princi­pale : Olivia Hussey (în vîrstă de 15 ani) și Leonard Whiting.­­ Cei care n-au vizionat încă „Haiducii lui Şaptecai", vor putea să vadă săptă­mîna viitoare filmul la cinematograful de artă „Copou". De la 17—19 mai la cinematograful „Arta" e programată tot o producţie a Casei de filme „Bucu­reşti* şi anume „Fantomele se grăbesc", iar în perioada 20—23 „Clanul sicilie­nilor* — producţie a studiourilor fran­ceze. Cinematograful „Tătăraşi", oferă de la 17—19, o realizare a studiourilor po­loneze intitulată „Haine aproape noi" (cinemascop), iar în intervalul 20—23 mai, „Un italian in America", savuroa­să comedie cu adinei semnificaţii socia­le. „Mingea", spectacol cinematografic realizat de Casa de filme „Bucureşti*, va putea fi văzut la „Nicolina" (18—19) şi din nou „Răzbunarea sfîntului* (20— 23 mai), la aceeaşi sală. * cadru din filmul „Zestrea domniţei Ralu“. EMSăllîKî ttlitii li nlim mollul ’In ultimele trei decenii­­fiinţele naturii fi tehni­ca au evoluat foarte ra­pid. Abordînd cele mai variate domenii ale lumii vii fi nevii, ştiinţele şi tehnica — îşi imprimă cu tot mai multă pregnanţă ro­lul lor în configuraţia bio­sferei, în guvernarea fi fo­losirea ei, constituind un factor integrant al socie­tăţii umane. Devenind un puternic factor dinamic, dezvoltarea lor a dus — în parte dirijat şi volun­tar, dar in parte involun­tar — la modificări apre­ciabile în mediul ambiant al omului. In pas cu dez­voltarea şi cuceririle şti­inţelor naturii şi tehnicii au mers însă şi unele „e­­rori biologice şi ecologi­ce“ spune Barry Commo­ner, care au avut serioase repercusiuni asupra mediu­lui ambiant şi echilibre­lor biologice din acest me­diu. Sesizarea acestor e­­rori nu s-a făcut la timp, ci foarte adesea după de­cenii, cînd efectele se in­stalaseră evident. Istoria conţine numeroa­se cazuri­ de atari erori petrecute la întâlnirea teh­nicii cu mediul înconju­rător. Astăzi ne lovim de aspecte multiple şi com­plexe pe care extrema dez­voltare şi diversificare a tehnicii, mai ales a chi­miei moderne, le-a adus in actualitate. Energia nucle­ară, automatizarea şi mo­torizarea, pesticidele, fer­­tilizantele şi detergenţii etc. au intrat în posesia şi uzul societăţii omeneşti înainte de a fi cunoscute efectele lor de durată a­­supra mediului şi organis­mului. Sub acest aspect suntem in urma progresu­lui pe care tehnica şi chi­mia l-a făcut şi in urma beneficiului economic re­zultat. Omul a fost repe­de de acord să recolteze avantajele social-economi­­ce ale dezvoltării tehni­cii , de pildă ale sinte­tizării şi folosirii nume­roaselor substanţe şi pro­duse chimice de uz larg în economie ca pesticide­le, detergenţii, izotopii ra­dioactivi etc. — dar a re­cunoscut abia, pe încetul şi tîrziu preţul acestor a­­vantaje. Exemplul cel mai con­cludent privind responsa­bilitatea tehnicii în impu­­rificarea mediului îl re­prezintă importanta reali­zare din domeniul sinte­zelor de produse chimice şi anume sinteza şi folo­sirea pesticidelor în agri­cultură. Faptul că s-au descoperit substanţe cu mare grad de toxicitate pentru dăunătorii agricoli şi vectorii unor boli­ infec­­to-contagioase, substanţe care au avut drept rezul­tat creşterea producţiei a­­gricole şi eradicarea sau diminuarea incidenţei aces­tor boli, dovedeşte că teh­nica a realizat in mod impecabil ceea ce şi-a pro­pus. Dar, folosirea acestor substanţe s-a întovărăşit de serioase perturbări e­­cologice, în sensul că dis­trugând o dată cu dăunătorii şi duşmanii naturali ai a­­cestora, s-a revenit la o dezvoltare şi­ mai intensă a dăunătorilor. Poluarea aerului atmo­sferic cu oxizi de azot es­te un rezultat al perfec­ţionării motoarelor cu ar­dere internă, respectiv a perfecţionării motoarelor moderne cu inaltă com­presie care lucrează la temperaturi mai crescute la care azotul din aer se uneşte cu oxigenul formînd oxizi de azot. Aceştia sunt evacuaţi o dată cu gazele de eşapament in atmosfe­ra urbană, unde se trans­formă în nitraţi care, cu precipitaţiile (ploi, zăpezi) ajung pe sol şi în apele de suprafaţă pe care le impurifică. Intr-o serie de regiuni dens populate şi cu trafic intens s-a constatat că nivelul vitraţilor in a­­pele de ploaie este direct proporţional cu consumul de benzină. lată deci cum perfectarea motorului mo­dern cu benzină a dus la producerea smogului o­­xidant şi de aici a impu­­rificării apei de suprafaţă cu nitraţi. Un alt succes deosebit al tehnicii moderne a fost acela al sintetizării îngră­şămintelor anorganice a­­zotoase. Utilizarea crescîn­­dă şi uneori neraţională a acestor îngrăşăminte a dus insă la o epuizare a rezer­velor naturale de substan­țe nutritive din sol, la o ingreunare a circuitului natural al azotului in na­tură. Folosind în agricul­tură numai azot anorga­nic, nu mai înapoiem so­lului suficient material or­ganic da care acesta are­ nevoie. In afară de aceas­ta, metodele agricole mo­derne au limitat cultiva­rea de leguminoase (tri­foi, lucerna) care prin bacteriile lor de rădăcină ar putea să restabilească conţinutul solului in azot organic, prin fixarea şi transformarea azotului mo­lecular din­ aer. Or, le­garea microbiană a azotu­lui organic pare a avea o mare importanţă in men­ţinerea circuitului azotului şi respectiv în conserva­rea fertilităţii naturale a solului. In sfirşit am socoti util să mai amintim aici de repercusiunile a încă do­uă importante achiziţii ale tehnicii moderne: sinteti­zarea agenţilor tensioac­­t­ivi şi folosirea energiei nucleare şi a izotopilor radioactivi. In ultimele decenii s-a reuşit să se sintetizeze o serie de produse dotate cu energice proprietăţi de spălare şi curăţire, econo­mice şi prin aceasta agre­ate de cumpărători şi larg folosite: detergenţii anio­­nici duri. S-a neglijat in­să, sau mai bine zis nu s-a întrevăzut, in ce mă­sură aceste substanţe vor putea fi descompuse de flora microbiană a apelor reziduale şi­ a celor de su­prafaţă. Abia atunci cind s-a remarcat acumularea lor in mari cantităţi la su­prafaţa apelor constituind obstacole pentru naviga­ţie, rezistenţa lor la bio­­degradare şi persisten­ţa îndelungă în apă, trecerea prin instalaţiile de prelucrare a apelor­­ de suprafaţă şi ajungerea lor la robinetul consumatoru­lui, efectele asupra orga­nismului in virtutea pro­prietăţilor lor de agenţi tensioactivi etc. s-a pus problema scoaterii lor din comerţ (1965) şi înlocuirea lor cu detergenţi mai bio­­degradabili. Descoperirea şi folosirea energiei nucleare şi a izo­topilor radioactivi a în­semnat un enorm progres pentru multiple ramuri ai­le economiei, iar în medicină pentru diag­nostic şi terapie. Dar a­­­ceastă folosire s-a înto­vărăşit şi de o contamina­re radioactivă a mediului ambiant. Ca pericol de mediu radiaţia reprezintă o ameninţare crescândă pentru generaţiile actuale şi de viitor, pericol pe ca­re omenirea a început a-l înţelege abia recent, da­torită numeroaselor şi gra­velor urmări patologice. In cele de mai sus, e­­xamplificînd doar, am a­­rătat unele nocivităţi lega­te de progresul tehnic şi al ştiinţelor naturii in so­cietăţile avansate. Aceasta nu înseamnă însă că tre­buie subestimate succesele ştiinţei şi tehnicii concre­tizate in productivitatea crescută a industriei şi a­­griculturii, sursele noi de energie, creşterea uriaşă a volumului şi rapidităţii comunicaţiilor, progresele esenţiale în domeniul me­dicinii (diagnostic şi tra­tament) etc. Toate aceste realizări ale tehnicii au crescut standardul de via­ţă, au prelungit durata de viaţă şi au făcut-o mai comodă. Morala, care se desprin­de din toate cele expuse şi asupra căreia numeroşi oameni de ştiinţă insistă cu deosebire în ultima vre­me este aceea de­ a re­considera poziţia noastră faţă de natură, faţă de procesele biologice natu­rale. In folosirea diverselor substanţe chimice trebuie avut în vedere, alături de randamentul, economic, ris­curile de contaminare a mediului, respectiv a or­ganismului, şi modificările unor echilibre biologice în natură. Combaterea chi­mică a dăunătorilor, de pil­dă, trebuie considerată ca o terapeutică, in aplicarea căreia este necesar să se ţină seamă de­ factori mul­tipli : substanţa indicată şi doza necesară, perioada de tratament, condiţiile de mediu, condiţiile ecologi­ce etc. Folosirea raţională a metodelor chimice şi metodelor de combatere biologică şi eventual al­ternarea lor pe perioade de timp reclamate de ne­cesităţile păstrării sau re­facerii echilibrelor biolo­gice constituie premise de o importanţă deosebită in acţiunea de conservare, a unui mediu ambiant sano­­genetic. Ca membri ai unei so­cietăţi, dominată tot mai mult de tehnică, dacă do­rim să recoltăm beneficii reale de pe urma ei, tre­buie să adaptăm şi să ar­monizăm întregul eşa­fodaj al tehnicii moderne la imperativele, şi compa­­abilităţile mediului nostru ambiant. Prof. dr. Gh. ZAMFIR ■ I Erori biologice şi ecologice Bl I Cum adaptăm progresul la mediul ambiant ? „în reprezentaţie de adio, campionul Moldovei întîlneşte campionul lumii“ Titlul acestui afiş putea fi citit pe străzile Iaşului prin anul 1921, iar cei care trebuiau să se întâlnească pe salteaua de lupte erau Nicolae Enache şi I. M. Zaikin. Rezultatul acestui meci nu mai are astăzi nici o impor­­tanţă, căci întâlnirea dintre cei doi coloşi s-a repetat de-a lungul anilor şi era in realitate un spectacol, o demonstraţie oferită de doi mari sportivi. Dar cine erau de fapt cei doi luptători ? Dacă numele lui Zaikin intrase de mult in legendă, de ieşeanul N. Enache nu se prea auzise pînă atunci, deşi cu un an mai de­vreme cîştigase titlul de campion al Mol­dovei şi apoi al ţării, întâlnirea pentru titlul de campion al Mol­dovei avusese loc la Repedea, pe o plat­formă special amenajată de „Societatea sport şi muzică*. Lume multă, căldură, me­ciuri fără prob­le- «—«ni w—iihtth me pentru Enache, care beneficia de o mobilitate şi o forţă neobişnuite. La scurt timp, E­­nache pleacă la Bucureşti spre a concura pentru ti­­tlul de campion al ţării, la categoria semigrea. In Capitală, spre marea lui dezamăgire, nu are adver­sari. După ce luptă cu un sportiv mai greu decit el şi îl învinge, i se recunoaşte drep­tul de a fi socotit cel mai bun om al ca­tegoriei sale. Pasiunea pentru lupte şi haltere a căpă­tat-o în timp ce era elev bursier al Şcolii de arte şi meserii din Iaşi, cînd la circul „Sidoli" veniseră nişte luptători şi haltero­fili. Demonstraţiile acestora îl Incintă şi­­ Enache se hotărăşte să devină... halterofi Cum insă o halteră era scumpă şi greu de procurat în acea vreme, Enache îşi impro­vizează una dintr-o bară de fier şi... doua căldări. Cîntărindu-şi într-o zi, din curiozi­tate, „haltera", constată cu plăcere că a­vea... 136 kg. La 19 ani, această performan­ţă nu era la îndemîna oricui. Perseverent, ambiţios şi bine dezvoltat fi­zic, tânărul Enache atrage în scurt timp a­tenţia unui maestru de lupte, Socrate Sar antrenor voluntar la „Societatea sport - muzică*. O dată cu primele figuri de lupte, Socrate îl învaţă şi o anumită „filozofie", aceea că din sport nu va putea trăi toată viaţa. Aşa se face că Enache îşi termină cu bine studiile, devenind maistru. De-abia acum, cind devine şi campion, Socrate Sari îi face cunoştinţă cu un director de circ, care îi propune să devină luptător profe­sionist. Luptele profesioniste se desfăşurau pe timpul acela în circuri şi semănau cu nişte spectacole Enache a intrat de la început intr-o companie foarte selectă de luptători, foşti campioni ai Europei (Hagi Hurzuk şi Martinov — Bulgaria, Haker — Germania, F­isten­ski - Polonia, Podubov, Hassim An­ ş.a.) sau ai lumii (Goer, Sturm, Zaikin, logo, Kirtof). Luptătorii aceştia erau împărţiţi în mai multe categorii valorice : „mondiali", „balcanici" etc. şi, în funcţie de titlul pe care îl deţineau, erau plătiţi de circul care îi angajase. Pentru promovarea de la o ca­tegorie la alta, trebuia să se întrunească „consiliul tuturor luptătorilor” şi, în faţa a­­cestuia, cel care dorea să obţină o gra­daţie superioară, provoca la aşa-numita „luptă bură un „mondial” sau „european“. In 1922, Enache provoacă la o asemenea luptă pe finlandezul Jan Jago, fost cam­pion mondial. Lupta este aprigă. Timp de 8 minute Jago atacă, Enache aşteaptă, ca apoi, spre sfîrşitul celor 10 minute regula­­mentare, să reuşească printr-un fulgerător „tur-de-şold" să-şi ducă adversarul aproape in poziţia de „tuş". Cele 10 minute se is­prăviseră. Urma în mod normal un minut pauză, dar Enache cere să lupte în con­tinuare. Gîfîind, finlandezul se retrage de pe saltea, recomandind consiliului să i se atri­buie lui Enache gradaţia de „balcanic". Era şi acesta un mod onorabil de a pierde o întâlnire sportivă... lată ce ne povesteşte N. Enache despre duritatea luptelor pro­fesioniste : „Am luptat cu un francez „pînă la sfirşit", adică pînă ce unul din noi era nevoit să se prăbuşească epuizat la saltea. După patru ore, abia mă mai ţineam pe picioare. Am cerut oprirea luptei, dar di­rectorul a refuzat. Pe la ora 3, cînd afară se făcea ziuă, publicul, obosit şi el, ne ia In braţe, declarlndu-ne învingători pe a­­mîndoi"­ Deşi în 1928 E­­nache s-a anga­jat la Atelierele „Nicolina”, el a continuat, în timpul liber, să lupte ca profesionist încă mulţi ani. Paralel cu activita­tea sportivă, Nicolae Enache a depus o apreciată activitate pro­fesională. Numeroşi elevi pregătiţi de el, ca profesor maistru, au devenit mai târziu buni ingineri, tehnicieni şi meseriaşi. Prima „dragoste” se spune, însă, nu se uită nici­odată. Aşa se face că sportul continua să ocupe un loc important in preocupările lui N. Enache. Face parte din consiliul de ad­ministraţie al „Societăţii sport şi muzică ”, apoi, din 1942, conduce clubul aeromode­­liştilor. Dintre elevii săi, Stănescu şi Selica­­ru devin campioni naţionali. Luptele şi halterele rămîn, mai departe, marea sa pasiune, iar din această pasiune au ieşit luptători de valoare, unii dintre ei (Bidiu, Cioroiu, Tescu) devenind la rîndul lor antrenori. După cinci decenii de activitate profesio­nală şi sportivă, a cerut primul „timp de odihnă”. In vîrstă de 72 de ani, N. Enache locuieş­te astăzi Intr-un liniştit colţ al Iaşului, în­conjurat de fotografii şi medalii, dintre care 3 de aur, el reînvie cu multă plăcere celor care îi trec pragul epoca de pionierat a sportului ieşean. Dr. VIRGIL LIVOVSCHI - corespondent Din istoria sportului ieşean Foto : Viitori automobilişti. it. STRATURAT — corespondent JOCURI DEALURI ORIZONTAL: I. Poet român, auto­rul poeziilor „Pe deal" și „De pe deal* — Un deal văzut dintr-un unghi apar­te!; 2. Coline mari — Dînsul din deal!; 3. Creasta dealului (pi.) — Dealul Mare; 4. Absent (prese.) —­ Ai întors ! — De­­luros, mai spre vîrf !; 5. Rimă la deal! — „Sara... deal", de M. Eminescu — Ultimele dealuri!; 6. Elena Stancu — Ca un deal — Odinioară; 7. Instrument mu­zical — Aici întâlnim Dealul Copou, Dealul Şorogari...; 8. Străbate şi dealu­rile Lipovei — Te întrece !; 9. Miros — Deal mai mic; 10. Dealuri; 11. Perioa­de mari — îşi fac cursul şi pe dealuri — Culoare. VERTICAL: 1. Străbat drumuri de deal — Dealul de lingă Bîrlad ; 2. De­scrie în al său „Fals tratat de vînătoare“ și dealul Ulmuşorului — ieşire!; 3. Cîm­­pia de la poalele dealului (reg.) — Ne­roditoare ca unele dealuri; 4. Localitate în Camerun —­ Se întind şi pe dealuri ; 5. Stup (reg.) — Miroase — La fel ; 6. împreună — Chemare — Ţine creas­ta; 7. Şi la urmă dealuri ! — Raza mare —■ înălţimi; 8. Ca pantele unor dealuri— „Dealuri"; 9. La mijloc dealuri! — A pîndi; 10. Cu multe dealuri — Fluviu în Africa; 11. Nu acesta — „Sara pe deal". Dicţionar : Ram. S. COLOŞENCO FINLANDA. O bancă din Helsinki experimentează auto­matizarea operaţiunilor, prin montarea a 46 de maşini elec­tronice de înregistrat. In clişeu : Instalaţiile electro­nice pentru operaţiuni bancare. Uriaşii nordici Căpitanul Christian Jensen, care s-a reîntors curînd în Danemarca dintr-o călătorie făcută în Oceanul îngheţat de Nord şi Groenlanda, a declarat că a întâlnit în sud­­vestul Groenlandei o populaţie cu cei mai înalţi oameni pe­ care i-a văzut vreodată : cel mai mic dintre ei avea înălţimea de 1,70, iar cel mai înalt de 3 m, cu feţe bron­zate, asemănători indienilor nord-americani. Ei au dat să se înţeleagă prin semne că furtunile puternice i-au silit să-şi părăsească ţinutul natal şi să se stabilească la ma­lul mării. Mai bine mai tîrziu ? _ Edna Davis, care locuieşte la Rochester (Marea Brita­­nie), a avut într-una din zile surpriza să-i vadă pe sala­riaţii serviciilor municipale apucîndu-se să construiască un drum în pantă lină în apropierea casei ei. Ce o putea surprinde atât de tare? Faptul că municipalitatea s-a­­ gîndit, în fine, după 18 ani, să dea curs cererii sale în acest sens. Pe atunci fiica ei era mică şi Ednei îi veneai greu să urce şi să coboare căruciorul pe drumul abrupt.­ Acum fiica s-a căsătorit, dar reprezentanţii municipali-­­tăţii şi-au cerut scuze explicînd că lucrarea a întârziat puțin. O „operaţie“ grea Recent, la Varşovia, a fost încheiată cu succes o operaţie foarte grea şi complicată : vechiul castel Liubomir, greu de aproape 10 000 tone, a fost deplasat de pe locul său cu 78 de grade. Operaţia a fost efec­tuată cu ajutorul a 16 macarale hidraulice. Clădirea a fost mutată la locul stabilit cu o viteză de 1 cm/min. Premiul Nobel Suma destinată Pre­miului Nobel pe 1971 va spori, în urma creş­terii veniturilor anuale ale fundaţiei Nobel, de la 400 000 coroane la 450 000. Premiile din a­­nul acesta vor fi con­ferite în lunile octom­brie sau noiembrie. Desene rupestre O expediţie france­ză a descoperit de cu­­rînd în Niger 5.000 de­sene rupestre realizate cu 500 ani î.e.n. şi con­siderate a fi cele mai valoroase descoperite pînă acum din acea e­­pocă. Imaginile de pe pereţii peşterii repre­zintă cel mai adesea girafe, rinoceri, ele­fanţi. In 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de b­aril (la mai) | 17.00 Buletin de ştiri) 17.05 Non »top muzical» 19.00 Radiojurnal ; Nestemate folcloricei 19.20 studioul veseliei (premieră) | 20.00 Şapte arte : Cintecul care mi-e drag ; Teatru scurt : »Rîul noaptea“ ; Dansaţi în ritmul preferat) Seară de poeziei Versuri de George Toplrceanul Dansaţi în ritmul pre­ferat (continuare). Programul de dimineaţă (17 mai): 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Radio­­matineu; 6.30 Actualitatea în a­­gricultură; 7.00 Medicul vă sfă­tuieşte; Radiomatineu (continuare). Televiziune 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate. O emisiune pentru copii, adulţi şi vîrstnici ; 9.00 Ma­tineu duminical pentru copii. „Şo­son, caută !“. Interpretează un co­lectiv al Teatrului de păpuşi din Galaţi. Film serial: „Fiul mării“ — episodul „Atacul robotului" ; 10.00 Viaţa satului ; 11.15 Albu­mul compozitorilor români ; Wil­helm Berger ; 12.00 De strajă pa­triei ; 12.30 In reluare,­ la cererea telespectatorilor. „Cadranele din turnuri vechi" ; 13.00 Emisiune în limba maghiară • 14.30 Postmeridi­an. Magazin duminical. Din sumar: „Definiţia umorului în cinci minu­te ..." dată de Aurel Baranga. «Bietul Charly“ — glumă muzical­­distractivă. Film. Hullabaloo. Un program muzical pentru tineret realizat în studiourile A.B.C. din Londra de Ben Churchill. Carica­tura saptaminii. Teatru scurt : .Horoscopul" de Guy Abecassis. Caleidoscop. Muzică populară în interpretarea Marianei Bădoiu. De­sen animat. Anton Tiest — un colecţionar pasionat. Moment co­regrafic pe muzică de C. Debussy. 17.50 Fotbal. Campionatul euro­pean. Cehoslovacia—România — transmisiune directă de la Bratis­lava ) 19.50 1001 de seri . 20.00 Telejurnalul de seara ; 20.30 Film artistic : „Operaţiunea Cicero". Cu James Mason, Danielle Darisuar ; 22.10 Telejurnalul de noapte ; 22.25 Din înregistrările celui de-al IV-lea Festival şi concurs internaţional de muzică uşoară .Cerbul de aur" — recital Lola Iovanovici ; 23.00 închiderea emisiunii programului 1. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.05 ; 14.45; 16.50; 18.55» 21 : „Haiducii lui Şaptecai" , REPUBLICA, orele 9.15; 11.15, 15, 17, 19, 21: „Los Tarantos“, COPOU, orele 9, 11; 15, 17, 19, 21 : «Băieţi buni, băieţi răi", ARTA, orele 9, 11 , program de filme pentru copii şi tineret. Orele 15; 17; 19; 21 : „Ge­noveva de Brabant". TATAR­ASI, ora 10, program de filme pen­tru copii şi tineret. Orele 16; 18; 20 : „Străinii". NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret. Orele 16; 18; 20: „Noapte cu ceaţă", cinemascop. Teatrul Naţional La ora 15.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Cum se jefuieşte o bancă". Sunt valabile biletele cu seria 86. Opera de stat La ora 10.00, baletul „Romeo şi Julieta" , la ora 19.30, opera «Fa­ust». Evocare Enescu Astăzi, la ora 11, în cadrul Pre­­lecţiunilor populare ale „Junimii", în sala de festivităţi a Liceului de muzică şi arte plastice „Oc­­tav Băncilă“ din Iaşi va avea loc o evocare „George Enescu" de Romeo Drăghici, directorul Muzeu­lui din Bucureşti ce poartă nu­mele marelui nostru compozitor. Va urma un program muzical din creaţiile lui Enescu. Timpul probabil Vremea va fi instabilă cu ce­rul variabil. Local se vor semna­la ploi sub formă de averse înso­ţite de descărcări electrice. Vin­­tul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperatura ae­rului va rămîne staţionară. Cronica rimată Noduri şiret Ieri, cînd incălţam pantoful, Mi s-a rupt pe loc şiretul... Astfel mi-a-nceput tot „of“-ul Şi-a urmat apoi... regretul! Căci m-am dus la magazine (Chiar in centru, apropo !) Şi mi s-a răspuns : „Ei bine, Nu avem şiret mare !“ ... — Ce n-aveţi ? Şireturi, doamnă? Dar se poate-aşa o treabă? Păi, şiretul ştiţi ce-nseamnă? Un... nimic legat in grabă! Păi ce, v-am cerut... statuie? V-am cerut un... elefant? Crocodili bătuţi in... cuie? Ospătari, dar cu... Trabant? Am vrut poate-un dinozaur? Un bilet la mare, vara ? V-am cerut „Cerbul de aur“ Şi-un turneu în toată ţara? Sau o comedie bună? Ori să mai dansez... tango ? O călătorie-n Lună ? ... Vreau un biet şiret mare!... — S-a-nţeles, răspunde doamna Cu un zimbet diafan, Aşteptaţi să vină toamna Căci avem... problema-n plan! Nelu MARIAN

Next