Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-16 / nr. 7669
Filmele săptămînii viitoare După ce au vizionatHaiducii lui Şaptecaie, ieşenii vor avea prilejul să urmărească, incepînd de luni, pe ecranul cinematografului „Victoria", filmul „Zestrea domniţei Ralu", o nouă producţie din serialul mult îndrăgit de publicul spectator pentru calităţile sale specifice, atit de deosebite faţă de peliculele străine aparţinînd aceluiaşi gen. Aşadar, continuarea aventuroaselor întâmplări în care se îmbină istoria cu legenda, fantasticul cu autenticul, se va desfăşura insecvenţe pasionante, aşa cum au fost realizate în scenariul lui Eugen Barbu şi Mihai Opriş, în regia lui Dinu Cocea şi imaginea lui George Voicu. Muzica de Mircea Istrate este un fundal adecvat acţiunii filmului, în a cărui distribuţie sunt actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Constantin Codrescu, Toma Caragiu, Florin Scărlătescu, Colea Răutu, Aimée Iacobescu, Jean Constantin, Nucu Păunescu, Nicolae Gărdescu, Ioan Ciomârtan, Carmen-Maria Struja, Constantin Guriţă, Ştefan Tapalagă. Montajul : Adina Codrescu. Costume Hortensia Georgescu. Decorul : Liviu Popa, Şt. Marţian. Sunetul ing. Silviu Camil. O altă premieră care reţine atenţia în agenda spectacolelor de săptămîna viitoare este „Romeo şi Julieta", coproducţie italo-engleză ce va rula la cinematograful „Republica". Filmul vine la scurtă vreme după ce, pe scena Operei ieşene,'' s-a înfiripat într-o viziune excelentă baletul cu același titlu al lui S. Prokofiev.:: Aceasta însă nu face decît să stimuleze și mai mult interesul pentru pelicula care reeditează drama eroilor shakespeariene în rolurile principale : Olivia Hussey (în vîrstă de 15 ani) și Leonard Whiting. Cei care n-au vizionat încă „Haiducii lui Şaptecai", vor putea să vadă săptămîna viitoare filmul la cinematograful de artă „Copou". De la 17—19 mai la cinematograful „Arta" e programată tot o producţie a Casei de filme „Bucureşti* şi anume „Fantomele se grăbesc", iar în perioada 20—23 „Clanul sicilienilor* — producţie a studiourilor franceze. Cinematograful „Tătăraşi", oferă de la 17—19, o realizare a studiourilor poloneze intitulată „Haine aproape noi" (cinemascop), iar în intervalul 20—23 mai, „Un italian in America", savuroasă comedie cu adinei semnificaţii sociale. „Mingea", spectacol cinematografic realizat de Casa de filme „Bucureşti*, va putea fi văzut la „Nicolina" (18—19) şi din nou „Răzbunarea sfîntului* (20— 23 mai), la aceeaşi sală. * cadru din filmul „Zestrea domniţei Ralu“. EMSăllîKî ttlitii li nlim mollul ’In ultimele trei deceniifiinţele naturii fi tehnica au evoluat foarte rapid. Abordînd cele mai variate domenii ale lumii vii fi nevii, ştiinţele şi tehnica — îşi imprimă cu tot mai multă pregnanţă rolul lor în configuraţia biosferei, în guvernarea fi folosirea ei, constituind un factor integrant al societăţii umane. Devenind un puternic factor dinamic, dezvoltarea lor a dus — în parte dirijat şi voluntar, dar in parte involuntar — la modificări apreciabile în mediul ambiant al omului. In pas cu dezvoltarea şi cuceririle ştiinţelor naturii şi tehnicii au mers însă şi unele „erori biologice şi ecologice“ spune Barry Commoner, care au avut serioase repercusiuni asupra mediului ambiant şi echilibrelor biologice din acest mediu. Sesizarea acestor erori nu s-a făcut la timp, ci foarte adesea după decenii, cînd efectele se instalaseră evident. Istoria conţine numeroase cazuri de atari erori petrecute la întâlnirea tehnicii cu mediul înconjurător. Astăzi ne lovim de aspecte multiple şi complexe pe care extrema dezvoltare şi diversificare a tehnicii, mai ales a chimiei moderne, le-a adus in actualitate. Energia nucleară, automatizarea şi motorizarea, pesticidele, fertilizantele şi detergenţii etc. au intrat în posesia şi uzul societăţii omeneşti înainte de a fi cunoscute efectele lor de durată asupra mediului şi organismului. Sub acest aspect suntem in urma progresului pe care tehnica şi chimia l-a făcut şi in urma beneficiului economic rezultat. Omul a fost repede de acord să recolteze avantajele social-economice ale dezvoltării tehnicii , de pildă ale sintetizării şi folosirii numeroaselor substanţe şi produse chimice de uz larg în economie ca pesticidele, detergenţii, izotopii radioactivi etc. — dar a recunoscut abia, pe încetul şi tîrziu preţul acestor avantaje. Exemplul cel mai concludent privind responsabilitatea tehnicii în impurificarea mediului îl reprezintă importanta realizare din domeniul sintezelor de produse chimice şi anume sinteza şi folosirea pesticidelor în agricultură. Faptul că s-au descoperit substanţe cu mare grad de toxicitate pentru dăunătorii agricoli şi vectorii unor boli infecto-contagioase, substanţe care au avut drept rezultat creşterea producţiei agricole şi eradicarea sau diminuarea incidenţei acestor boli, dovedeşte că tehnica a realizat in mod impecabil ceea ce şi-a propus. Dar, folosirea acestor substanţe s-a întovărăşit de serioase perturbări ecologice, în sensul că distrugând o dată cu dăunătorii şi duşmanii naturali ai acestora, s-a revenit la o dezvoltare şi mai intensă a dăunătorilor. Poluarea aerului atmosferic cu oxizi de azot este un rezultat al perfecţionării motoarelor cu ardere internă, respectiv a perfecţionării motoarelor moderne cu inaltă compresie care lucrează la temperaturi mai crescute la care azotul din aer se uneşte cu oxigenul formînd oxizi de azot. Aceştia sunt evacuaţi o dată cu gazele de eşapament in atmosfera urbană, unde se transformă în nitraţi care, cu precipitaţiile (ploi, zăpezi) ajung pe sol şi în apele de suprafaţă pe care le impurifică. Intr-o serie de regiuni dens populate şi cu trafic intens s-a constatat că nivelul vitraţilor in apele de ploaie este direct proporţional cu consumul de benzină. lată deci cum perfectarea motorului modern cu benzină a dus la producerea smogului oxidant şi de aici a impurificării apei de suprafaţă cu nitraţi. Un alt succes deosebit al tehnicii moderne a fost acela al sintetizării îngrăşămintelor anorganice azotoase. Utilizarea crescîndă şi uneori neraţională a acestor îngrăşăminte a dus insă la o epuizare a rezervelor naturale de substanțe nutritive din sol, la o ingreunare a circuitului natural al azotului in natură. Folosind în agricultură numai azot anorganic, nu mai înapoiem solului suficient material organic da care acesta are nevoie. In afară de aceasta, metodele agricole moderne au limitat cultivarea de leguminoase (trifoi, lucerna) care prin bacteriile lor de rădăcină ar putea să restabilească conţinutul solului in azot organic, prin fixarea şi transformarea azotului molecular din aer. Or, legarea microbiană a azotului organic pare a avea o mare importanţă in menţinerea circuitului azotului şi respectiv în conservarea fertilităţii naturale a solului. In sfirşit am socoti util să mai amintim aici de repercusiunile a încă două importante achiziţii ale tehnicii moderne: sintetizarea agenţilor tensioactivi şi folosirea energiei nucleare şi a izotopilor radioactivi. In ultimele decenii s-a reuşit să se sintetizeze o serie de produse dotate cu energice proprietăţi de spălare şi curăţire, economice şi prin aceasta agreate de cumpărători şi larg folosite: detergenţii anionici duri. S-a neglijat insă, sau mai bine zis nu s-a întrevăzut, in ce măsură aceste substanţe vor putea fi descompuse de flora microbiană a apelor reziduale şi a celor de suprafaţă. Abia atunci cind s-a remarcat acumularea lor in mari cantităţi la suprafaţa apelor constituind obstacole pentru navigaţie, rezistenţa lor la biodegradare şi persistenţa îndelungă în apă, trecerea prin instalaţiile de prelucrare a apelor de suprafaţă şi ajungerea lor la robinetul consumatorului, efectele asupra organismului in virtutea proprietăţilor lor de agenţi tensioactivi etc. s-a pus problema scoaterii lor din comerţ (1965) şi înlocuirea lor cu detergenţi mai biodegradabili. Descoperirea şi folosirea energiei nucleare şi a izotopilor radioactivi a însemnat un enorm progres pentru multiple ramuri aile economiei, iar în medicină pentru diagnostic şi terapie. Dar această folosire s-a întovărăşit şi de o contaminare radioactivă a mediului ambiant. Ca pericol de mediu radiaţia reprezintă o ameninţare crescândă pentru generaţiile actuale şi de viitor, pericol pe care omenirea a început a-l înţelege abia recent, datorită numeroaselor şi gravelor urmări patologice. In cele de mai sus, examplificînd doar, am arătat unele nocivităţi legate de progresul tehnic şi al ştiinţelor naturii in societăţile avansate. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie subestimate succesele ştiinţei şi tehnicii concretizate in productivitatea crescută a industriei şi agriculturii, sursele noi de energie, creşterea uriaşă a volumului şi rapidităţii comunicaţiilor, progresele esenţiale în domeniul medicinii (diagnostic şi tratament) etc. Toate aceste realizări ale tehnicii au crescut standardul de viaţă, au prelungit durata de viaţă şi au făcut-o mai comodă. Morala, care se desprinde din toate cele expuse şi asupra căreia numeroşi oameni de ştiinţă insistă cu deosebire în ultima vreme este aceea de a reconsidera poziţia noastră faţă de natură, faţă de procesele biologice naturale. In folosirea diverselor substanţe chimice trebuie avut în vedere, alături de randamentul, economic, riscurile de contaminare a mediului, respectiv a organismului, şi modificările unor echilibre biologice în natură. Combaterea chimică a dăunătorilor, de pildă, trebuie considerată ca o terapeutică, in aplicarea căreia este necesar să se ţină seamă de factori multipli : substanţa indicată şi doza necesară, perioada de tratament, condiţiile de mediu, condiţiile ecologice etc. Folosirea raţională a metodelor chimice şi metodelor de combatere biologică şi eventual alternarea lor pe perioade de timp reclamate de necesităţile păstrării sau refacerii echilibrelor biologice constituie premise de o importanţă deosebită in acţiunea de conservare, a unui mediu ambiant sanogenetic. Ca membri ai unei societăţi, dominată tot mai mult de tehnică, dacă dorim să recoltăm beneficii reale de pe urma ei, trebuie să adaptăm şi să armonizăm întregul eşafodaj al tehnicii moderne la imperativele, şi compaabilităţile mediului nostru ambiant. Prof. dr. Gh. ZAMFIR ■ I Erori biologice şi ecologice Bl I Cum adaptăm progresul la mediul ambiant ? „în reprezentaţie de adio, campionul Moldovei întîlneşte campionul lumii“ Titlul acestui afiş putea fi citit pe străzile Iaşului prin anul 1921, iar cei care trebuiau să se întâlnească pe salteaua de lupte erau Nicolae Enache şi I. M. Zaikin. Rezultatul acestui meci nu mai are astăzi nici o importanţă, căci întâlnirea dintre cei doi coloşi s-a repetat de-a lungul anilor şi era in realitate un spectacol, o demonstraţie oferită de doi mari sportivi. Dar cine erau de fapt cei doi luptători ? Dacă numele lui Zaikin intrase de mult in legendă, de ieşeanul N. Enache nu se prea auzise pînă atunci, deşi cu un an mai devreme cîştigase titlul de campion al Moldovei şi apoi al ţării, întâlnirea pentru titlul de campion al Moldovei avusese loc la Repedea, pe o platformă special amenajată de „Societatea sport şi muzică*. Lume multă, căldură, meciuri fără proble- «—«ni w—iihtth me pentru Enache, care beneficia de o mobilitate şi o forţă neobişnuite. La scurt timp, Enache pleacă la Bucureşti spre a concura pentru titlul de campion al ţării, la categoria semigrea. In Capitală, spre marea lui dezamăgire, nu are adversari. După ce luptă cu un sportiv mai greu decit el şi îl învinge, i se recunoaşte dreptul de a fi socotit cel mai bun om al categoriei sale. Pasiunea pentru lupte şi haltere a căpătat-o în timp ce era elev bursier al Şcolii de arte şi meserii din Iaşi, cînd la circul „Sidoli" veniseră nişte luptători şi halterofili. Demonstraţiile acestora îl Incintă şi Enache se hotărăşte să devină... halterofi Cum insă o halteră era scumpă şi greu de procurat în acea vreme, Enache îşi improvizează una dintr-o bară de fier şi... doua căldări. Cîntărindu-şi într-o zi, din curiozitate, „haltera", constată cu plăcere că avea... 136 kg. La 19 ani, această performanţă nu era la îndemîna oricui. Perseverent, ambiţios şi bine dezvoltat fizic, tânărul Enache atrage în scurt timp atenţia unui maestru de lupte, Socrate Sar antrenor voluntar la „Societatea sport - muzică*. O dată cu primele figuri de lupte, Socrate îl învaţă şi o anumită „filozofie", aceea că din sport nu va putea trăi toată viaţa. Aşa se face că Enache îşi termină cu bine studiile, devenind maistru. De-abia acum, cind devine şi campion, Socrate Sari îi face cunoştinţă cu un director de circ, care îi propune să devină luptător profesionist. Luptele profesioniste se desfăşurau pe timpul acela în circuri şi semănau cu nişte spectacole Enache a intrat de la început intr-o companie foarte selectă de luptători, foşti campioni ai Europei (Hagi Hurzuk şi Martinov — Bulgaria, Haker — Germania, Fistenski - Polonia, Podubov, Hassim An ş.a.) sau ai lumii (Goer, Sturm, Zaikin, logo, Kirtof). Luptătorii aceştia erau împărţiţi în mai multe categorii valorice : „mondiali", „balcanici" etc. şi, în funcţie de titlul pe care îl deţineau, erau plătiţi de circul care îi angajase. Pentru promovarea de la o categorie la alta, trebuia să se întrunească „consiliul tuturor luptătorilor” şi, în faţa acestuia, cel care dorea să obţină o gradaţie superioară, provoca la aşa-numita „luptă bură un „mondial” sau „european“. In 1922, Enache provoacă la o asemenea luptă pe finlandezul Jan Jago, fost campion mondial. Lupta este aprigă. Timp de 8 minute Jago atacă, Enache aşteaptă, ca apoi, spre sfîrşitul celor 10 minute regulamentare, să reuşească printr-un fulgerător „tur-de-şold" să-şi ducă adversarul aproape in poziţia de „tuş". Cele 10 minute se isprăviseră. Urma în mod normal un minut pauză, dar Enache cere să lupte în continuare. Gîfîind, finlandezul se retrage de pe saltea, recomandind consiliului să i se atribuie lui Enache gradaţia de „balcanic". Era şi acesta un mod onorabil de a pierde o întâlnire sportivă... lată ce ne povesteşte N. Enache despre duritatea luptelor profesioniste : „Am luptat cu un francez „pînă la sfirşit", adică pînă ce unul din noi era nevoit să se prăbuşească epuizat la saltea. După patru ore, abia mă mai ţineam pe picioare. Am cerut oprirea luptei, dar directorul a refuzat. Pe la ora 3, cînd afară se făcea ziuă, publicul, obosit şi el, ne ia In braţe, declarlndu-ne învingători pe amîndoi" Deşi în 1928 Enache s-a angajat la Atelierele „Nicolina”, el a continuat, în timpul liber, să lupte ca profesionist încă mulţi ani. Paralel cu activitatea sportivă, Nicolae Enache a depus o apreciată activitate profesională. Numeroşi elevi pregătiţi de el, ca profesor maistru, au devenit mai târziu buni ingineri, tehnicieni şi meseriaşi. Prima „dragoste” se spune, însă, nu se uită niciodată. Aşa se face că sportul continua să ocupe un loc important in preocupările lui N. Enache. Face parte din consiliul de administraţie al „Societăţii sport şi muzică ”, apoi, din 1942, conduce clubul aeromodeliştilor. Dintre elevii săi, Stănescu şi Selicaru devin campioni naţionali. Luptele şi halterele rămîn, mai departe, marea sa pasiune, iar din această pasiune au ieşit luptători de valoare, unii dintre ei (Bidiu, Cioroiu, Tescu) devenind la rîndul lor antrenori. După cinci decenii de activitate profesională şi sportivă, a cerut primul „timp de odihnă”. In vîrstă de 72 de ani, N. Enache locuieşte astăzi Intr-un liniştit colţ al Iaşului, înconjurat de fotografii şi medalii, dintre care 3 de aur, el reînvie cu multă plăcere celor care îi trec pragul epoca de pionierat a sportului ieşean. Dr. VIRGIL LIVOVSCHI - corespondent Din istoria sportului ieşean Foto : Viitori automobilişti. it. STRATURAT — corespondent JOCURI DEALURI ORIZONTAL: I. Poet român, autorul poeziilor „Pe deal" și „De pe deal* — Un deal văzut dintr-un unghi aparte!; 2. Coline mari — Dînsul din deal!; 3. Creasta dealului (pi.) — Dealul Mare; 4. Absent (prese.) — Ai întors ! — Deluros, mai spre vîrf !; 5. Rimă la deal! — „Sara... deal", de M. Eminescu — Ultimele dealuri!; 6. Elena Stancu — Ca un deal — Odinioară; 7. Instrument muzical — Aici întâlnim Dealul Copou, Dealul Şorogari...; 8. Străbate şi dealurile Lipovei — Te întrece !; 9. Miros — Deal mai mic; 10. Dealuri; 11. Perioade mari — îşi fac cursul şi pe dealuri — Culoare. VERTICAL: 1. Străbat drumuri de deal — Dealul de lingă Bîrlad ; 2. Descrie în al său „Fals tratat de vînătoare“ și dealul Ulmuşorului — ieşire!; 3. Cîmpia de la poalele dealului (reg.) — Neroditoare ca unele dealuri; 4. Localitate în Camerun — Se întind şi pe dealuri ; 5. Stup (reg.) — Miroase — La fel ; 6. împreună — Chemare — Ţine creasta; 7. Şi la urmă dealuri ! — Raza mare —■ înălţimi; 8. Ca pantele unor dealuri— „Dealuri"; 9. La mijloc dealuri! — A pîndi; 10. Cu multe dealuri — Fluviu în Africa; 11. Nu acesta — „Sara pe deal". Dicţionar : Ram. S. COLOŞENCO FINLANDA. O bancă din Helsinki experimentează automatizarea operaţiunilor, prin montarea a 46 de maşini electronice de înregistrat. In clişeu : Instalaţiile electronice pentru operaţiuni bancare. Uriaşii nordici Căpitanul Christian Jensen, care s-a reîntors curînd în Danemarca dintr-o călătorie făcută în Oceanul îngheţat de Nord şi Groenlanda, a declarat că a întâlnit în sudvestul Groenlandei o populaţie cu cei mai înalţi oameni pe care i-a văzut vreodată : cel mai mic dintre ei avea înălţimea de 1,70, iar cel mai înalt de 3 m, cu feţe bronzate, asemănători indienilor nord-americani. Ei au dat să se înţeleagă prin semne că furtunile puternice i-au silit să-şi părăsească ţinutul natal şi să se stabilească la malul mării. Mai bine mai tîrziu ? _ Edna Davis, care locuieşte la Rochester (Marea Britanie), a avut într-una din zile surpriza să-i vadă pe salariaţii serviciilor municipale apucîndu-se să construiască un drum în pantă lină în apropierea casei ei. Ce o putea surprinde atât de tare? Faptul că municipalitatea s-a gîndit, în fine, după 18 ani, să dea curs cererii sale în acest sens. Pe atunci fiica ei era mică şi Ednei îi veneai greu să urce şi să coboare căruciorul pe drumul abrupt. Acum fiica s-a căsătorit, dar reprezentanţii municipali-tăţii şi-au cerut scuze explicînd că lucrarea a întârziat puțin. O „operaţie“ grea Recent, la Varşovia, a fost încheiată cu succes o operaţie foarte grea şi complicată : vechiul castel Liubomir, greu de aproape 10 000 tone, a fost deplasat de pe locul său cu 78 de grade. Operaţia a fost efectuată cu ajutorul a 16 macarale hidraulice. Clădirea a fost mutată la locul stabilit cu o viteză de 1 cm/min. Premiul Nobel Suma destinată Premiului Nobel pe 1971 va spori, în urma creşterii veniturilor anuale ale fundaţiei Nobel, de la 400 000 coroane la 450 000. Premiile din anul acesta vor fi conferite în lunile octombrie sau noiembrie. Desene rupestre O expediţie franceză a descoperit de curînd în Niger 5.000 desene rupestre realizate cu 500 ani î.e.n. şi considerate a fi cele mai valoroase descoperite pînă acum din acea epocă. Imaginile de pe pereţii peşterii reprezintă cel mai adesea girafe, rinoceri, elefanţi. In 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de baril (la mai) | 17.00 Buletin de ştiri) 17.05 Non »top muzical» 19.00 Radiojurnal ; Nestemate folcloricei 19.20 studioul veseliei (premieră) | 20.00 Şapte arte : Cintecul care mi-e drag ; Teatru scurt : »Rîul noaptea“ ; Dansaţi în ritmul preferat) Seară de poeziei Versuri de George Toplrceanul Dansaţi în ritmul preferat (continuare). Programul de dimineaţă (17 mai): 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Radiomatineu; 6.30 Actualitatea în agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuieşte; Radiomatineu (continuare). Televiziune 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate. O emisiune pentru copii, adulţi şi vîrstnici ; 9.00 Matineu duminical pentru copii. „Şoson, caută !“. Interpretează un colectiv al Teatrului de păpuşi din Galaţi. Film serial: „Fiul mării“ — episodul „Atacul robotului" ; 10.00 Viaţa satului ; 11.15 Albumul compozitorilor români ; Wilhelm Berger ; 12.00 De strajă patriei ; 12.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. „Cadranele din turnuri vechi" ; 13.00 Emisiune în limba maghiară • 14.30 Postmeridian. Magazin duminical. Din sumar: „Definiţia umorului în cinci minute ..." dată de Aurel Baranga. «Bietul Charly“ — glumă muzicaldistractivă. Film. Hullabaloo. Un program muzical pentru tineret realizat în studiourile A.B.C. din Londra de Ben Churchill. Caricatura saptaminii. Teatru scurt : .Horoscopul" de Guy Abecassis. Caleidoscop. Muzică populară în interpretarea Marianei Bădoiu. Desen animat. Anton Tiest — un colecţionar pasionat. Moment coregrafic pe muzică de C. Debussy. 17.50 Fotbal. Campionatul european. Cehoslovacia—România — transmisiune directă de la Bratislava ) 19.50 1001 de seri . 20.00 Telejurnalul de seara ; 20.30 Film artistic : „Operaţiunea Cicero". Cu James Mason, Danielle Darisuar ; 22.10 Telejurnalul de noapte ; 22.25 Din înregistrările celui de-al IV-lea Festival şi concurs internaţional de muzică uşoară .Cerbul de aur" — recital Lola Iovanovici ; 23.00 închiderea emisiunii programului 1. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.05 ; 14.45; 16.50; 18.55» 21 : „Haiducii lui Şaptecai" , REPUBLICA, orele 9.15; 11.15, 15, 17, 19, 21: „Los Tarantos“, COPOU, orele 9, 11; 15, 17, 19, 21 : «Băieţi buni, băieţi răi", ARTA, orele 9, 11 , program de filme pentru copii şi tineret. Orele 15; 17; 19; 21 : „Genoveva de Brabant". TATARASI, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret. Orele 16; 18; 20 : „Străinii". NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret. Orele 16; 18; 20: „Noapte cu ceaţă", cinemascop. Teatrul Naţional La ora 15.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Cum se jefuieşte o bancă". Sunt valabile biletele cu seria 86. Opera de stat La ora 10.00, baletul „Romeo şi Julieta" , la ora 19.30, opera «Faust». Evocare Enescu Astăzi, la ora 11, în cadrul Prelecţiunilor populare ale „Junimii", în sala de festivităţi a Liceului de muzică şi arte plastice „Octav Băncilă“ din Iaşi va avea loc o evocare „George Enescu" de Romeo Drăghici, directorul Muzeului din Bucureşti ce poartă numele marelui nostru compozitor. Va urma un program muzical din creaţiile lui Enescu. Timpul probabil Vremea va fi instabilă cu cerul variabil. Local se vor semnala ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperatura aerului va rămîne staţionară. Cronica rimată Noduri şiret Ieri, cînd incălţam pantoful, Mi s-a rupt pe loc şiretul... Astfel mi-a-nceput tot „of“-ul Şi-a urmat apoi... regretul! Căci m-am dus la magazine (Chiar in centru, apropo !) Şi mi s-a răspuns : „Ei bine, Nu avem şiret mare !“ ... — Ce n-aveţi ? Şireturi, doamnă? Dar se poate-aşa o treabă? Păi, şiretul ştiţi ce-nseamnă? Un... nimic legat in grabă! Păi ce, v-am cerut... statuie? V-am cerut un... elefant? Crocodili bătuţi in... cuie? Ospătari, dar cu... Trabant? Am vrut poate-un dinozaur? Un bilet la mare, vara ? V-am cerut „Cerbul de aur“ Şi-un turneu în toată ţara? Sau o comedie bună? Ori să mai dansez... tango ? O călătorie-n Lună ? ... Vreau un biet şiret mare!... — S-a-nţeles, răspunde doamna Cu un zimbet diafan, Aşteptaţi să vină toamna Căci avem... problema-n plan! Nelu MARIAN