Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-11 / nr. 7691
Y -A . 'S * ANUL XXIIl, Nr. 7691 VINERI 11 IUNIE 1971 4 PACINI 50 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ftoliu d I extindere a irigaţiilor iuiiii în faţa unei noi etape cu sarcini de cea mai mare răspundere ■ La lucru, paralel cu treburile agricole curente! ■ Atenţia, egal distribuită spre toate obiectivele de hidroamelioraţii Pentru primul an al actualului cincinal judeţului nostru ii revin sarcini importante din Programul naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului. In domeniul irigaţiilor, de exemplu, s-au şi extins pină la jumătatea lunii mai a anului curent sistemele existente pe încă aproape 800 de hectare. Angajaţi în înfăptuirea obiectivelor propuse, lucrătorii unităţilor agricole s-au străduit să dea noile sisteme în folosinţă la termen, astfel ca în incintele lor culturile să poată beneficia de apă încă din acest sezon. Cooperative agricole ca cele din Popricani şi Ţuţora, Lunca, Al. I. Cuza sau Andrieşeni se numără printre unităţile care au fost gata primele din judeţ cu executarea noilor amenajări. La C.A.P.-urile din Grozeşti, Probota şi Comarna, sarcinile prevăzute în domeniul lărgirii suprafeţelor irigate sunt deja substanţial depăşite. In prezent, atît în sistemele vechi cit şi în cele noi utilajele de irigaţii sunt în plin sezon activ, efectuîndu-se udările în strictă concordanţă cu necesităţile de apă ale culturilor. O dată cu punerea la termen în funcţiune a noilor sisteme, prima etapă de extindere a irigaţiilor a fost încheiată cu succes. Pină la realizarea planului de amenajare pe 1971 mai este încă suficient de lucru. Unele unităţi s-au şi apucat din vreme de lucrările celei de a doua etape, care trebuie încheiate pină la sfîrşitul anului. Este şi cazul cooperativei agricole din Hălăuceşti, care a amenajat deja primele 30 de hectare din cele 242 de hectare prevăzute. Aceasta cu toate că gospodarii de aici au avut în primăvară de refăcut la sistemul vechi un canal de aducţiune la care s-au săpat nu mai puţin de 3.500 m.c. de terasamente. In plus, fiind situat pe terenuri grele, noul obiectiv a solicitat mai multe eforturi ca de obicei. In ciuda acestor condiţii s-a înregistrat un ritm de lucru rapid, întrucît conducerea cooperativei a asigurat o bună participare la muncă. Meritul aparţine în egală măsură atît ţăranilor cooperatori, cît şi factorilor de răspundere, dintre care merită citaţi pentru contribuţia deosebită adusă inginerul I. Pascaru şi brigadierul Bálint Carol. Deşi unitatea se găseşte acum în plină campanie s-au luat măsuri pentru a se continua lucrările într-un ritm cît mai susţinut posibil. S-a dat deja amplasamentul pentru viitoarele canale de pe alte 100 de hectare aşa că se dispune deocamdată de suficient front de lucru. Realizarea noii amenajări pentru irigare va permite, totodată, desecarea unei bălţi, recuperindu-se astfel circa 5 hectare ce vor fi insămînţate încă din acest an cu culturi furajere. In sectorul agricol cooperatist se propusese iniţial pentru a doua etapă să se amenajeze 960 de hectare. Este adevărat că acestea vor fi irigate din 1972, însă, pentru a putea fi terminate pină la sfirșitul anului, lucrul trebuie C. GRIGORAŞ (continuare In paci. a ?-a) 99 CARNET IEȘEAN Clubul Femina Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi. In elegantul hol al acestui edificiu, în jurul unor mesuţe, rînduite în formă de cerc şi pe care, alături de multicolore buchete de flori, se găseau faianţe cu delicioase dulciuri, şi pahare cu răcoritoare, au venit, marţi după-amiaza, zeci şi zeci de femei, de cele mai diverse profesii şi vîrste. Veniseră să participe la inaugurarea unei noi forme de activitate, specifică numai lor, clubul „Femina". Intr-o atmosferă deosebit de plăcută, a avut loc consumarea momentului inaugural — cuvîntul de deschidere — după care a fost vizionat un concert-spectacol, susţinut de artişti ai Operei ieşene şi ai Filarmonicii de stat „Moldova". Iniţiativa organizării unui asemenea club se circumscrie acţiunilor novatoare pe care Comitetul municipal Iaşi al femeilor le întreprinde, tot mai frecvent în ultimii ani, in ideea de a răspunde cit mai bine unor cerinţe educative, unor interese şi preocupări cotidiene ale femeilor. Pentru că, prin însuşi programul ce şi l-a propus, clubul „Femina“ — care-şi va desfăşura activitatea în cadrul unor întîlniri organizate lunar, va încerca ■ să realizeze, într-un cadru intim, familiar un fructuos schimb de păreri asupra celor mai diferite probleme care interesează un cerc cît mai larg de femei. Firește, aceasta cu concursul unor persoane autorizate, competente în problemele ce vor fi înscrise în programul de activităţi. Nu vor lipsi, bineînţeles, nici momentele de divertisment, însăşi raţiunea organizării unui astfel de club fiind crearea atît a unor ore de instruire cît şi de agreabilă destindere. Salutînd această nouă activitate iniţiată de Comitetul municipal al femeilor, pe care o dorim cît mai rodnică, adresăm organelor municipale întrebarea: pe cînd organizarea la Iași şi a unei cafenele — în exclusivitate pentru femei ? Alice OUATU . Imagine de pe şantierul sălii de sport ce se construiește la Iași. LA IAŞI Consfătuire pe ţară privind producţia de paste făinoase Ieri, la clubul panificaţiei din Iaşi, au început lucrările unei consfătuiri pe ţară privind producţia de paste făinoase. Primă manifestare de acest gen în ţara noastră, ea a fost organizată, în colaborare, de către Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Uniunea Sindicatelor din instituţiile administraţiei de stat şi consiliile populare, fiind găzduită de Direcţia judeţeană de industrie locală şi Complexul industrial de morărit şi panificaţie Iaşi. . Participă ingineri şefi, şefi de secţii, maiştri, alţi lucrători fruntaşi din fabricile de paste făinoase din întreaga ţară, ingineri şefi ai marilor furnizoare de făină pentru paste făinoase, alţi specialişti, reprezentanţi ai organelor care tutelează aceste întreprinderi, precum şi din cadrul Institutului de cercetări şi proiectări în industria alimentară şi Centrului de îndrumare tehnică pentru industria morăritului şi panificaţiei. Mai iau parte, ca invitaţi, alţi specialişti di partea Comitetului de Stat al Planificării, Inspectoratului general de stat pentru controlul calităţii produselor, precum şi din partea beneficiarilor. Timp de două zile, participanţii vor dezbate o serie de probleme care vizează îmbunătăţirea întregii activităţi în acest sector al producţiei bunurilor de consum, pe linia indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, a sarcinilor stabilite prin planul cincinal 1971—1975. In centrul atenţiei vor sta creşterea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii pastelor făinoase, perfecţionarea tehnică şi tehnologică, precum şi calificarea cadrelor în acest sector de activitate. Prilejuind un util schimb de experienţă, consfătuirea va adopta, în acelaşi timp, măsuri concrete, menite să conducă la aplicarea practică a soluţiilor şi propunerilor izvorîte din intervenţiile participanţilor. an ŞCOALA, IN PAS CU DEZVOLTAREA VIETI SOCIAL-ECONOMICE In ultimul timp, şi , mai ales în acest an şcolar, au apărut in domeniul învăţămîntului trăsături noi, care apropie foarte mult şcoala de viaţa social-economică. Caracterul aplicativ ca şi procesul de modernizare al învăţămîntului sînt elemente înnoitoare de bază, care se impun cu autoritate în toate şcolile noastre, în urma recomandărilor conducerii de partid, şi care oferă premisele ridicării calităţii instruirii elevilor. Aceste elemente imprimă procesului instructiv-educativ elasticitate şi adaptabilitate, dinamică şi perspectivă. Astfel, în acest an şcolar avem prima promoţie de absolvenţi ai şcolii de 10 ani care se vor prezenta la examenul de admitere pentru şcoli profesionale, alături de absolvenţii a 8 clase, dar examenul lor va fi diferit, iar durata cursurilor de profesionalizare va fi redusă simţitor. Trebuie să menţionăm că in judeţul nostru există 16 şcoli profesionale de cele mai variate tipuri, corespunzind cerinţelor, diversificate ale economiei naţionale cît şi aptitudinilor şi preferinţelor tuturor candidaţilor. O judicioasă orientare profesională din partea diriginţilor va putea să dirijeze pe tinerii candidaţi spre profesiunea convenabilă, astfel încît ei să înveţe cu interes şi pasiune pentru a-şi însuşi in mai mare măsură tainele meseriei alese. In afară de cele două licee pedagogice (de învăţători şi de educatoare) şi de un liceu de muzică, în judeţul nostru mai există încă opt licee de specialitate care pregătesc elevi in numeroase profiluri. Numărul elevilor de la şcolile profesionale şi licee de specialitate creşte de la an la an, iar reţeaua acestor unităţi se va dezvolta in funcţie de cerinţele economiei noastre judeţene şi naţionale, continuînd extinderea diversificării profilurilor. In ceea ce priveşte liceele de cultură generală, în acest cincinal nu se vor mai dezvolta, însă şi în acest sector, unde schimbările au fost mai timide, apar aspecte noi, care imprimă o dinamică importantă , apropiindu-le mult de liceele de specialitate mai ales prin caracterul aplicativ al unor obiecte de învăţămînt. Elementul caracteristic din ultimii ani pentru aceste unităţi şcolare a fost apariţia claselor speciale. Au existat deja clase speciale de matematică, fizică, chimie şi latină, iar absolvenţii lor s-au remarcat în mod cu totul deosebit la admiterea în facultăţile de profil, devenind şi studenţi fruntaşi la învăţătură. Experienţa pozitivă a acestor clase ne îndreptăţeşte să extindem numărul lor şi la alte licee şi să adăugăm noi specialităţi. Astfel, începînd cu anul şcolar 1971/1972, vom avea clase speciale de biologie şi de informatică. Aceasta însemnează că pe lingă cultură generală, elevii acestor clase vor adinei cunoştinţele de specialitate în aşa fel încît, în facultăţile de profil, vor veni deja cu un fond aperceptiv deosebit de valoros şi în acelaşi timp îşi vor dezvolta aptitudinile. Din rîndul acestor elevi se vor recruta viitori specialişti, cercetători etc., deve (continuare In pag. a 2-a) Prof. emerit Sterie RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean ■ . In pagina a 4-a I COMUNICAT COMUNs . . . cu privire la convorbirile ■ oficiale Srovnâno-cambodgiene ■ S3 ■ ili Itlinilii li ini iminli taim. ioesi li imiisil llliilii taism, ii I. P. J. Iran Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mâlnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jăng Sop, ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei saie, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul .Drapelul Republicii” —, clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „DrapelulRepublicii" clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii dinCoreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a II-a şi „23 August" clasa a II-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R. P. D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R. P. D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român şi coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., primvicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreerte, Zăng Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. 3 000 de artişti profesionişti şi amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi coregrafică „Patria noastră glorioasă“, înmănunchind cîntece populare şi revoluţionare interpretate de coruri şi orchestre reunite, dansuri tradiţionale cu evantaie şi eşarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat într-o interpretare impresionantă, de o înaltă ţinută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi construirea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspecte din lupta detaşamentelor de partizani împotriva ocupaţiei japoneze, a regimului colonial, pentru libertatea şi independenţa ţării, în focul acestor bătălii revoluţionare fiind creat partidul comuniştilor în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instaurarea și întărirea regimului puterii populare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne însă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperialiste americane. Unitatea de monolit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apărînd cu bărbăţie, abnegaţie şi eroism pămîntul patriei, viaţa nouă de sub orînduirea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionantă într-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi victoriei. Lupta patrioţilor sud-coreeni împotriva ocupaţiei străine şi a autorităţilor reacţionare de ,la Seul, pentru unificarea patriei, este redată plastic în tabloul „Fiii şi fiicele din sud care luptă". Intr-o succesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, creaţii artistice care slăvesc munca şi realizările de astăzi ale Coreei socialiste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfirşitul spectacolului, artiştilor li s-a oferit un coş cu flori din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări vin pe scenă în mijlocul artiştilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistenţă aplaudă minute în şir, ovaţionează pentru prietenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre. Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fabrica de ţesături de mătase din Phenian. La vizită a participat şi tovarăşa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R. P. D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de tovarăşa Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno-coreeană. Sunt vizitate diferite secţii ale fabricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug. In continuare, sunt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, purtând banderole cu tricolorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece şi dansuri. Tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Săngu se fotografiază în mijlocul lor. * In cursul după-amiezii, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la sediul Uniunii Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîlnit cu tovarăşa Kim Song E, cu tovarăşe din conducerea acestei organizaţii de masă. A avut loc o discuţie despre contribuţia femeilor din cele două ţări la construcţia socialistă. Gazdele au mulţumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din România, faţă de copiii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războiului declanșat de imperialiștii americani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimișii speciali ai Agerpres la Phenian.