Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)
1971-09-15 / nr. 7773
PAGINA A In slujba unei arte autentice, angajate Dezbătind in cadrul adunării deschise a organizaţiei de bază de la Filiala Uniunii Artiştilor Plastici sarcinile ce rezultă din programul de educaţie comunistă a membrilor partidului, a întregului popor, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat de Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., plasticii ieşeni şi-au propus - şi au reuşit în bună măsură - să desprindă imperativele majore care stau în faţa artei, să dea răspuns unor întrebări ce se pun în legătură cu tematica actuală a acesteia, cu conceptul de modernitate, cu modul de exprimare a creatorului de valori spirituale. Adeziunea deplină a artiştilor plastici faţă de politica generală a partidului, faţă de recentele documente referitoare la îmbunătăţirea întregii activităţi ideologice şi politico-educative s-a manifestat în poziţia luată de fiecare vorbitor în sprijinul angajării ferme pe linia unei arte autentice, militante, inspirate din viaţa poporului şi pusă în slujba oamenilor numaii. Atît informarea prezentată de pictorul Gh. Maftei, secretarul biroului organizaţiei de bază, cit şi discuţiile au scos în evidenţă că adevăratul sens al artei moderne trebuie să fie acela al transmiterii unui mesaj de înaltă umanitate. Participarea la evenimentul contemporan, claritatea mesajului, capacitatea de a convinge, constituie elemente indispensabile ale operei de artă. Dimpotrivă, refugierea în teme minore face ca înseşi ţelurile propuse să fie mai modeste, exigenţele mai scăzute. După cum au reliefat vorbitorii, în ultimii ani expoziţiile organizate de filiala ieşeană au oferit publicului lucrări cu o tematică în care se regăsesc sensurile majore ale contemporaneităţii şi ale istoriei. S-a conturat tot mai mult profilul unei şcoli locale, un adevărat laborator de creaţie ce demonstrează vigoarea experienţei realiste, reluată cu mijloace noi. In cadrul dezbaterilor a reieşit, în acelaşi timp,, că unele lucrări rămîn exterioare evenimentului pe care încearcă să-l sugereze, indiferent de procedee, sunt lipsite de cursivitatea şi claritatea expunerii, ceea ce le face să nu fie înţelese de marele public. Unii vorbitori, între care pictorii Dan Hatmanu şi Corneliu Ionescu, preşedintele Filialei U.A.P., au remarcat că, deşi majoritatea artiştilor plastici au găsit drumul spre afirmare pe linia angajării, sînt şi cazuri de îndepărtare de la adevărata problematică. Au fost cazuri de experimentări excesive, ajungîndu-se pînă acolo ca un pictor să aibă în aceeaşi expoziţie patru lucrări, diferind total una de alta ca stil, de la limita figurativului pînă la exprimarea abstractă. Subliniind faptul că cei mai mulţi artişti au reuşit să depăşească această perioadă a căutărilor nereuşite, dezbaterile au relevat faptul că lipsa a constat mai ales in aceea că artiştii respectivi, juriile de selecţionare au prezentat acele încercări publicului, ceea ce a făcut un deserviciu educării estetice a maselor, dar şi a artiştilor înşişi. Vorbitorii s-au pronunţat cu hotărîre împotriva unor teorii străine, care susţin separarea esteticului de cuprinsul social al artei, apreciind că artistul nu poate face abstracţie de ceea ce-l înconjoară. „Prezintă o deosebită importanţă documentele pe care le dezbatem astăzi, a relevat, în cuvîntul său, sculptorul Dumitru In dezbaterea comuniştilor, îmbunătăţirea muncii ideologice şi politicoeducative Chijeanu. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politico-educative completează o serie de documente de partid anterioare, între care cele elaborate de Congresele al IX-lea şi al X-lea, întîlnirile conducerii superioare de partid cu oamenii de cultură şi artă, cînd au fost făcute preţioase recomandări şi au fost criticate unele neajunsuri ale muncii noastre. Se pune problema unei înzecite concentrări asupra muncii de viitor, care implică o mare răspundere pentru pregătirea ideologică şi profesională, pentru cunoaşterea vieţii, pentru întărirea legăturilor cu oamenii muncii, cu poporul. Pentru a stimula realizarea unor lucrări de valoare, organizaţia de bază, conducerea filialei vor trebui să ajute mai concret creatorii de opere de artă, criteriile de selecţie a lucrărilor să fie conturate mai precis, punîndu-se accentul pe conţinutul de idei, pe valoarea mesajului, în strînsă legătură cu formele de exprimare folosite, cu măiestria artistică. Să recunoaştem că unele nemulţumiri care au existat au pornit de acolo că, în unele cazuri, la selecţionare s-a mers pe o impresie de suprafaţă“. In legătură cu această idee, unii vorbitori, între care criticul de artă Radu Negru, au criticat, pe bună dreptate, tendinţa manifestată chiar şi în informarea prezentată de biroul organizaţiei de bază de a formula observaţii în funcţie de poziţia socială a artiştilor, cu referiri critice concrete doar la activitatea celor tineri. Un asemenea mod de a privi lucrurile nu este de natură să contribuie la întronarea unui spirit de emulaţie, de combativitate revoluţionară împotriva neajunsurilor. De aici şi concluzia organizării periodice a unor dezbateri în cadrul filialei în care să se analizeze la concret principalele probleme ale actului de creaţie artistică. In cadrul dezbaterilor s-a insistat, de asemenea, asupra rolului important al criticii de artă, ca punte de legătură între public şi artist, atît în orientarea plasticilor, cit şi în formarea opiniei maselor cu privire la lucrările realizate. Unii vorbitori, printre care pictorul Eugen Ştefan Boaşcă, au remarcat faptul că unele reviste — printre care şi „Cronica" — trec superficial peste anumite expoziţii, nu publică cu mai multă regularitate fotografii ale unor opere. Au fost şi cazuri în care cronicile făcute pe marginea unor expoziţii au mers mai mult la tonul laudativ, găsind aprecieri asemănătoare pentru lucrări bine realizate din punct de vedere al conţinutului şi formei artistice, ca şi pentru cele mai puţin realizate. Referindu-se la preocuparea organizaţiei de bază pentru pregătirea ideologică a membrilor de partid şi a celorlalţi creatori, dezbaterile au evidenţiat că şi în acest domeniu au existat o serie de lipsuri. ■ Invăţămîntul de partid nu a cuprins pe toţi artiştii plastici, frecvenţa cursanţilor a lăsat adesea de dorit, conţinutul a suferit deo excesivă profesionalizare, nu a abordat în suficientă măsură problemele majore ale contemporaneităţii. Puţine au fost, de asemenea, acţiunile întreprinse în munca de educare a publicului, de formare a gustului estetic, prin realizarea unor întîlniri cu creatorii de artă, a unor expoziţii în întreprinderi şi la sate, a unor conferinţe şi alte manifestări de acest gen. Prin întreaga sa desfăşurare, adunarea a insistat asupra sarcinilor majore ce revin artiştilor plastici, planul de măsuri adoptat constituind un îndrumar al activităţii de viitor, pusă în slujba unei arte autentice, militante. Aurel INDIANU Asigurarea elevilor Prin introducerea unor forme de asigurare destinată exclusiv elevilor, s-a urmărit în principal educaţia lor în spiritul măsurilor de prevedere ce trebuie luate pe calea asigurărilor. Sunt numeroase forme de asigurări de bunuri şi persoane, dar s-a apreciat ca fiind cea mai potrivită pentru elevi forma denumită „asigurarea pentru cazuri de accidente" fiind simplă în ceea ce priveşte modul de încheiere, ieftină şi utilă. Această asigurare se încheie cu elevii care frecventează cursurile de zi ale şcolii sau ale unui liceu. Ea se poate încheia la alegere pe 6 luni sau pe un an, prin unul sau mai multe contracte, pentru următoarele sume : 10.000 lei pentru invaliditate totală; 5.000 lei pentru deces (Se poate și pentru dublul ori triplul acestor sume). Prima de asigurare, adică costul asigurării, este foarte convenabilă. Pentru elevii şcolilor profesionale, de maiştri, post-liceale şi a liceelor cu profil tehnic, pentru sumele asigurate de 10 000 lei pentru invaliditate şi 5 000 lei pentru deces, 32 lei pe 6 luni, iar pentru ceilalţi elevi, 6 lei pe aceeaşi durată. De reţinut că asigurarea în perioada pentru care s-a încheiat este valabilă nu numai la școală, ci oriunde s-ar afla persoana asigurată, pe stradă, acasă, în excursie etc. Unii elevi, neavînd vîrsta minimă cerută de lege, pentru a încheia acte juridice, se pune întrebarea cum vor contracta asigurarea ? S-a reglementat şi această problemă. Elevii în vîrstă de peste 16 ani, precum şi cei de la 14 la 16 ani, dar care realizează venituri din muncă proprie, au dreptul ei înşişi să contracteze şi să semneze declaraţia de asigurare. Pentru ceilalţi elevi, asigurarea se încheie pe baza unei declaraţii tip, semnată de unul din părinţi sau tutore. Scopul principal al introducerii acestei forme de asigurare pentru elevi fiind cel educativ, cum arătam la început, ne exprimăm convingerea că acţiunea de încheiere a asigurărilor se va bucura de concursul părinţilor, precum şi a celorlalţi factori ce participă la cultivarea deprinderilor bune şi educarea celor mai tineri cetăţeni ai patriei noastre — elevii. A. WEINSTEIN directorul Direcţiei judeţene A.D.A.S. Iaşi X De la Cabinetul ( ( judeţean de partid | § $ In zilele de 20, 21 şi 22 septem- § m brie a.c., ora 16, Ia sediul Cabine- . In zilele de 20, 21 şi 22 septembrie a.c., ora 16, Ia sediul Cabine-§ tului judeţean de partid se va des- c făşura examenul de sfîrşit de an şcolar 1970—1971 pentru studenţii I ...... '' ............ ; ^ restanţieri de la toate secţiile U- J universităţii serale de marxism-leni- ţanism. î/////////////////////////W//////A//////////////////////i Pe teme de circulaţie Rezultatele unor acţiuni Acţiunile organizate de organele judeţean şi municipal de miliţie pentru preîntîmpinarea ori sancţionarea încălcării normelor de circulaţie s-au intensificat. In perioada 7—8 septembrie, de pildă, au avut loc raiduri nocturne în oraşele Hîrlău, Tg. Frumos şi Paşcani. Constatări : şefi de coloane, de garaje, controlori tehnici etc. din unităţile deţinătoare de autovehicule nu privesc cu suficient simţ de răspundere obligaţia de a efectua controlul asupra stării tehnice a mijloacelor de transport; nu verifică efectuarea operaţiunilor în documentele de bord ale autovehiculelor; nu controlează felul în care sînt folosite acestea etc. Urmarea? Numeroşi conducători auto au fost găsiţi contravenind unora sau altora dintre regulile de circulaţie. Toţi cei găsiţi în neregulă au fost sancţionaţi contravenţional. Am dori să ştim ce măsuri au luat conducerile unităţilor vizate. O altă acţiune : în zilele de 9 şi 10 septembrie, cu colaborarea A.C.R. şi I.T.A., miliţia a făcut un sondaj în legătură cu felul în care se respectă de către conducătorii auto prevederea legală privind obligativitatea de a se opri cât mai pe dreapta părţii carosabile sau, unde sunt condiţii, în afara acesteia, la trecerea coloanelor însoţite de maşinile miliţiei. 17 persoane (care vor fi sancţionate), au ignorat această prevedere. In fine, acţiunea de a depista pe cei care se ocupă cu cărăuşia (un fel de curse ilegale) a dus la amendarea a doi posesori de autoturisme : I. Vătăjanu (str. Ciurchi nr. 113) şi S. Angliei (str. Austrului nr. 19). Primul o făcea pe... taximetristul în staţia C.F.R. Iaşi, celălalt, pe drumul spre Repedea. R. C. Aspecte de la întîlnirea folclorică interjudeţeană „Trandafir de la Moldova“ care a avut loc duminică la Strunga , corul „Unirea“ din Paşcani şi dansatorii din Dulceştii Neamţului. Foto: G. PAUL Mai multă solicitudine pentru rezolvarea sarcinilor (urmare din pac. 1) inundat gheţăria şi de atunci, ca-n povestea cu drobul de sare, au început să se tînguie şi să stea cu braţele încrucişate. Şi aşa, şi altfel, lună de lună cooperativa nu-şi îndeplineşte planul de desfacere, stare de fapt de pe urma căreia suferă consumatorii şi de care nu se prea sinchiseşte nimeni. Cine răspunde de avutul obştesc? În ziua vizitei noastre zăceau pe câmpuri întinse clăi de fin la voia întîmplării, în timp ce căruţele umblau goale, aiurea prin sat sau in scopul rezolvării unor probleme personale, în curtea cooperativei agricole de producţie ni se oferă imaginea lipsei de simţ gospodăresc, de păstrare şi îngrijire a bunurilor obştei. Materiale de construcţii depreciate, instalaţii de irigaţii care zac în ploaie sau în şoproane cu acoperiş gen şvaiţer, o însemnată cantitate de îngrăşăminte chimice, care trebuiau încorporate în sol încă din primăvară şi care ar fi contribuit la creşterea recoltei şi, deci, la îmbunătăţirea materială a nivelului de trai al cooperatorilor. Un grajd este lăsat de izbelişte, de parcă ar fi al nimănui. Lipsa de organizare şi disciplină a permis unora să considere bunurile obşteşti ca pe propriile lor buzunare. La revizia de fond, care nu se încheiase încă, lipsa fusese evaluată la 36.000 de lei şi... „surprizele“ continuau să se arate, în fine, se cer aici măsuri hotărîte din partea comitetului comunal de partid şi a consiliului popular comunal. Exemplul personal nu este întotdeauna suficient să vă descriem uliţa principală din satul Ungheni, similară de altfel cu altele din comună. Se povesteşte că în acest an au fost efectuate lucrări edilitargospodăreşti şi de înfrumuseţare în valoare de 600.000 lei. Se mai povesteşte, de asemenea, în situaţiile consiliului popular, că s-au amenajat peluze cu flori, s-au taluzat şanţurile, s-au construit podeţe. Este foarte adevărat. Vestigiile unor asemenea lucrări efectuate în primăvară se cunosc şi acum, dacă trecătorii se uită mai cu atenţie şicu multă bunăvoinţă. Luînd-o de la’ Casa copilului — bine îngrijită — spre gară, pe stînga şi pe dreapta şanţurile sînt năpădite de buruieni, iar şoseaua arată ca după un cumplit bombardament sau cutremur. Ici, colo, purceluşi dolofani, priponiţi la marginea drumului, pasc fericiţi iarba şi retează vîrfurile buruienilor (florile le-au savurat de mult), nestingheriţi de nimeni. Găsim şi o excepţie : în faţa unei case, flori din abundenţă, şanţul taluzat, podeţ bine întreţinut, arbori decorativi. Este casa primarului. De unde se poate trage şi concluzia: exemplul personal nu este suficient dacă nu i se asociază un permanent stil de muncă mobilizator. Departe de noi gîndul de a minimaliza eforturile sătenilor, ale comuniştilor din comună. Există numeroase realizări, situaţia economică s-a îmbunătăţit faţă de anii trecuţi, munca de educaţie s-a conturat mai mult în ultimele luni, viaţa de partid a devenit mult mai eficientă. Se vede preocuparea pentru dezvoltarea comunei, se simte conştiinţa că multesunt de făcut, s-a conceput un plan de rezolvare a unor mai vechi deficienţe din care multe au fost înlăturate. Desigur, nu se poate face totul dintr-o dată, dar orice s-ar spune se impune mai multă operativitate şi solicitudine pentru rezolvarea exemplară a sarcinilor cotidiene şi de perspectivă în procesul de dezvoltare economică, socială și culturală a comunei. a FLACĂRA IAȘULUI SPORT■SPORT FOTBAL La tineret rezerve REMIZA GREU OBTINUTA, DAR MERITATĂ Conform tradiţiei, studenţii craioveni, cu Martinovici şi Mincă în rol de „primi solişti“, s-au lansat în atac din primele minute, mai ales că-i invita la lucru şi „garnitura“ ieşeană, alcătuită în majoritate din jucători care abia au depăşit vîrsta junioratului (Atimoftoaie , Sofian, Romila II, Anton, Greerosu, Romila III, Amarandei, Moldovan, Biliboacă, Dănilă, Farcaş). Insă înaintarea Universităţii nu prea stăpînea şutul decisiv, iar apărarea gazdelor, adeptă a jocului la ofsaid, a trimis cam multe mingi „acasă“, în primele minute, semn că nu prea trăia cele mai bune clipe. Inţelegînd jocul gazdelor, ieșenii îşi organizează temeinic defensiva, iniţiind contraatacuri extrem de periculoase, în special prin cele două vîrfuri : Biliboacă şi Dănilă. E adevărat, gazdele domină în majoritatea timpului, încearcă mereu poarta, dar Anton şi, în ultimă instanţă, Atimoftoaie, se dovedesc de netrecut. Cel puţin ultimul, cu un calm dezarmant pentru adversar şi o priză sigură la balon, a salvat uluitor poarta ieşenilor de cîteva goluri ce păreau iminente. In finalul partidei, oltenii caută să obţină cu orice preţ victoria. Dar, în min. 81, Biliboacă scapă singur în careu şi vrînd să dribleze portarul pierde mingea în favoarea acestuia din urmă. Şi, astfel, meciul se încheie la egalitate, 0—0. O remiză justă, ea fiind cu prisosinţă meritată de ieşeni atît pentru jocul lor mai raţional, cît şi pentru calmul cu care au ştiut să tempereze atacurile dezlănţuite (dar şi dezordonate) ale gazdelor. C. S. FOTBAL, DIV.C Constructorul Iaşi — Textila Botoşani 0-4(0-1) Nu le-a fost greu jucătorilor oaspeţi să-şi dea seama, încă , din primele minute de joc, că au în faţă o echipă lipsită de experienţă, dezorientată. Intr-adevăr, preluările defectuoase, pasele date la întîmplare şi lipsa oricărei idei tactice au făcut ca gazdele să fie surclasate pe teren propriu de o formaţie ambiţioasă. Iată pentru ce ,85 din cele 90 de minute s-a jucat într-un singur sens : către poarta echipei Constructorul. Dar iată cum s-au înscris golurile : In minutul 35, după o suită de ocazii ratate la poarta ieşenilor, Constantinescu execută o lovitură liberă şi Damian, cu o lovitură de cap, face inutilă intervenţia portarului, 1-0. Repriza ia sfîrşit cu acest scor. La reluare, atacurile oaspeţilor se înteţesc, extremele, mai ales, dînd mult de lucru apărării ieşene, în derută. In minutul 52, Savin, din apărarea ieşeană, se bîlbîie la o minge şi Olaru şutează pe jos : 2—0. In minutul 80, Ababei primeşte un balon de pe extremă de la Constantinescu şi, tot cu capul, măreşte avantajul oaspeţilor la 3— 0. Ultimul gol este opera lui Lăzureanu care interceptează o minge şi ... 4- 0, în urma unui şut foarte puternic şi bine plasat. In minutul 78, Acurboai (Constructorul) a fost eliminat de pe teren pentru lovirea intenţionată a adversarului, Ioan SACHELARIE P.S. Se impune luarea, unor măsuri la stadionul „Tineretului“ pentru a nu se mai permite accesul spectatorilor în incinta terenului în timpul jocului. Numai cu picioarele ? Credem că rîndurile acestea, care ar trebui să fie o cronică la meciul Nicolina — Minerul Gura Humorului, s-ar înscrie mai bine la o rubrică de ... antifotbal. Pentru că ce a fost duminică pe stadionul „Tineretului“, numai fotbal nu a fost ! Nu ne vom lega de faptul că gazdele au pierdut un punct acasă, din vina lor (min. 9, Cueu înscrie un autogol ... splendid, Nicolina reuşind, apoi, cu greu să egaleze — Iulian, min. 29). Oaspeţii, o echipă bine sudată, au opus un joc constructiv (chiar dacă doi dintre cei mai buni jucători au rămas întinşi pe teren, accidentaţi). Ei ar fi putut învinge uşor, cu puţin noroc. Arbitrajul prestat de Emil Păunescu (Vaslui), în general bun. Ii reproşăm că nu a eliminat de pe teren cel puţin doi jucători ieşeni. Oricum, greutatea acestui punct preţios pierdut pe teren propriu va fi resimţită. Dar vom supune opiniei publice cazul acestei echipe fără antrenor, cu jucători care vin la meci fără nici un antrenament şi cu singura intenţie de a vocifera, de a-şi lovi în orice situaţie adversarii — dovadă că sunt singurele arme de care mai dispun. Cum se permite unor jucători cu vechi „state" de serviciu în sport, ca Gross, Ionescu, Cucu, să joace aşa de grosolan, să insulte arbitrii, să-şi apostrofeze colegii ? „Nicolina“ este un club cunoscut, care are de apărat prestigiul lui şi al oraşului, dar, se pare că nimeni din conducere nu se gîndeşte la aceasta. Ba, discuţia între unul dintre conducătorii echipei şi arbitri ni s-a părut cu totul în afara responsabilităţii de care acesta ar fi trebuit să dea dovadă. Se impun o analiză a situaţiei din echipă, măsuri urgente, sancţiuni severe. Huliganii nu au ce căuta pe un teren de sport. Const. PĂLĂDUŢĂ Copii, va pasionează tenisul de masă? Pentru ca să-l practicaţi, Clubul sportiv municipal Iaşi vă invită să participaţi la selecţiile care au loc la sala nr. 4 (str. D. Gherea), după următorul program : luni, miercuri şi vineri, între orele 17 şi 19, marţi şi joi, între orele 19 şi 21. Reţineţi, la aceste selecţii pot participa numai copii în vîrstă de pînă la 9 ani. îi? Criteriul juniorilor mici ■ Dinamo Bucureşti a intrat în posesia cupei Peste 50 de juniori mici din ţară au participat la concursul republican de tir „Criteriul juniorilor mici" organizat la Iaşi, sîmbătă şi duminică. Cu acest prilej s-au evidenţiat în mod deosebit trăgătorii de la Dinamo Bucureşti, care au şi cîştigat, definitiv, cupa transmisibilă. Iată cîştigătorii pe probe. 60 focuri, culcat, băieţi: Dan Lucache (Medicina Iaşi) — 580 pet; fete: Anca Iuga (Dinamo Bucureşti) — 584 pet.; 3X20 focuri, băieţi: Sorin Cucu (Dinamo) 558 pet.; fete: Anca Iuga— 543 pet.; pistol cu aer comprimat, 40 focuri: Gh. Csic (Arad) — 329 pet.; armă cu aer comprimat, 40 focuri, băieţi: L. Ilovici (Activistul Braşov) — 350 pet.; fete: Angela Tudorică (Dinamo Bucureşti) — 353 pet. G. ADUMITRESEI coresp. PE SCURT 4 în cadrul etapei finale a „Cupei României“ la tenis de masă, disputată la Cluj, selecţionata Iaşului a ocupat un onorabil loc 4, după cele ale Bucureştiului, Clujului şi Braşovului. • In prima etapă a diviziei feminine de baschet, Universitatea II Iaşi a dispus de Confecţia Dorohoi cu scorul de 60— 32 (27—12). • Echipele masculină şi feminină de orientare turistică ale asociaţiei sportive Voinţa Iaşi au devenit campioane judeţene la ştafetă. Ele au învins s sărbtăţii valoroase, cum sunt Nicolina şi Penicilina. STRUGURI ORIZONTAL: 1. Vin întăritor —, Soi de struguri din Spania ; 2. A scris fabula „Vulpea şi strugurii“ — Alt soi de struguri din Spania; 3. Apă curgătoare — Vinişor — Vas fără fund ! ; 4. Sprijină viţa de vie — Varietate de struguri foarte aromaţi; 5. În bazin ! — Scoate dopul — Diminutiv feminin ; 6. Scriitor român, autor al romanului „Clopote şi , struguri“ — Anti (arh.) ; 7. Acum — Băuturi alese; 8. Pasăre (reg.) —Cu căldură ; 9. Umplută cu vin pînă la margine — Cupe ! 10. Noroi — Fript — Varietate de strugure inferior; 11. Apă stătătoare — Regiune viticolă ; 12. Sculptor român, creatorul lucrării „Cap de fată cu struguri" — Aţă. VERTICAL: 1. Varietate de struguri, de calitate inferioară, cu boabe mici şi negre. — A curăţa viţa de vie de lăstarii în plus ; 2. Zeul vinului la vechii egipteni — Dulap ţărănesc ; 3. Număr — Vinuri seci — Cuci!; 4. Iancu Petru — Soi de struguri cu boabe mari negre şi albe; 5. Scriitor român, a scris poezia „In vie“ — Părţi de cerc ; 6. Pronume — In crăcană — Se poate prepara şi cu vin ; 7. Ciupercă ce atacă viţa de vie — Vechi călăreţ german — Pecete; 8. Fruct — Pronume — Grăsime ; 9. diferită — Sculptor şi arhitect (420—350 î.e.n.) ce a realizat grupurile statutare : „Bacantă", „Apollo“ ; 10. în lege — Altă localitate viticolă din Moldova; 11. Tragerea vinului dintr-un butoi în altul — Rezultat la împărţire ; 12. Astfel — Aicea (reg.). I. BOTEZATU Radio Iaşi Programul de seară (15 septembrie); 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Publicitate radio; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată; 17.45 Şantierele cincinalului; 18.00 Personajele operetei; 18.25 Descriptio Moldaviae; 18.45 Patrie, pămînt de aur (program de cîntece); 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntec drag moldovenesc; 19.30 O poveste pentru voi, copii... ; 19.40 La izvoarele muzicii ; 20.00 Trei interpreţi, trei melodii (muzică uşoară); 20.10 Album de lieduri; 20.30 Cărţi, scriitori, opinii; 20.45 Amintiri, amintiri (romanţe); 21.00 Cincisprezece minute de muzică populară; 21.15 Ecran; 21.25 Formaţii de muzică uşoară; 21.40 Mari interpreţi de operă. Programul de dimineaţă (16 septembrie); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Cintece patriotice; 6.15 Actualitatea în agricultură; 6.25 Melodii din folclorul românesc; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 15.55 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Dinamo Bucureşti — Spartak Trnava (Cupa campionilor europeni). Transmisiune directă de la stadionul „23 August“; 17.50 Solişti îndrăgiţi de muzică populară: Dumitru Sopon ; 18.00 „Răspundem prezent!“. Deschiderea noului an şcolar; 18.35 Mult e dulce şi frumoasă...; 18.50 Confruntări ; 19.10 Tragerea Pronoexpres; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Ancheta T.V.: „Idealul tinereţii“; 20.45 Telecinemateca : „Pisica îşi scoate ghearele“ — producţie a studiourilor franceze cu Francoise Arnoul, H. Frank; 22.25 Teleglob : Itinerar chilian; 22.35 Tangouri celebre; 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9; 11.10; 14.30,; 16.40; 18.30; 21 şi la grădina „Ripa galbenă", ora 19.45 „Brigada «diverse» in alertă“. REPUBLICA, orele 8.45; 10.50; 14.45; 16.50; 18.55; 21 : „Dispariţia lui Timo“. COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21: şi la Teatrul de vară ora 19.45 „II cunoaşteţi pe Urban ?“. ARTA, orele 9.00; 15; 17; 19; 21 : „Cinci pentru infern“. TATARASI, orele 16; 18; 20: „Numai mortul va răspunde“. NICOLINA, orele 16; 18; 20 : „Moartea filatelistului“. Informaţii utile Azi 15 septembrie, sînt de gardă pentru internări clinica a H-a chirurgie, clinica a IV-a medicală şi clinica a ÎI-a de obstetrică şi ginecologie din cadrul Spitalului de adulţi nr. 2 (Calea 23 August — Copou). Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţetele de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa. Oficiul judeţean de turism Iaşi Pentru sfirşitul de săptămînă 18—19 septembrie, se organizează următoarea excursie : Iaşi — Ipoteşti — Dragomirna — Suceava — Humor —Voroneţ— Cîmpulung — Moldoviţa — Suceviţa — Putna — Marginea — Rădăuţi — Arbore — Fălticeni — Iaşi. Preţul excursiei pentru o persoană este de 180 de lei în care se include transportul cu autocarul, cazarea şi cite o masă pe zi. Incepînd de azi, se pun în vinzare locuri la odihnă pe litoral pentru 3—12 zile. Preţul este de 40 lei, pe zi, in care este inclusă masa şi cazarea. Se acordă o reducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Timpul probabil Vremea va fi răcoroasă şi relativ umedă, cu cerul mai mult noros. Se vor semnala ploi locale sub formă de averse. Vântul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului va fi staţionară, minimele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 12 şi 16 grade. A . r K-