Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-27 / nr. 7809
CRESTEREA VENITULUI NATIONAL! (RITMUL MEDIU ANUAL) Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". Eficienţa concretă scopul precis Orientarea cercetării ştiinţifice spre rezolvarea problemelor majore ale construcţiei socialiste şi introducerea rapidă în producţie a celor mai bune rezultate obţinute în laboratoare şi staţii pilot constituie deziderate de prim ordin ale progresului economic şi pirghii importante în creşterea venitului naţional. In acest context, programul amplu elaborat de P.C.R. privind dezvoltarea agriculturii ţării noastre solicită o tot mai largă contribuţie a cercetării ştiinţifice la rezolvarea problemelor ridicate de sporirea producţiei agricole şi impune — în mod firesc — o legătură indisolubilă între cercetători şi specialiştii care lucrează pe teren. Ţinînd seama de aceste realităţi şi de nevoile concrete ale agriculturii Moldovei, Institutul agronomic Iaşi a acordat în ultimii ani o mai mare atenţie cercetărilor aplicative, a militat pentru difuzarea în producţie a unor metode agrotehnice şi zootehnice noi şi a acordat un sprijin multilateral direcţiilor generale agricole judeţene şi unităţilor I.A.S. şi C.A.P., în aplicarea noilor tehnologii de cultură a plantelor şi creştere a animalelor. Pe primul plan al preocupărilor noastre a stat verificarea şi extinderea în producţie a celor mai bune rezultate obţinute în munca de cercetare. In acest cadru merită a fi subliniate cîteva rezultate de o deosebită eficienţă, care reflectă nu numai valoarea contribuţiei cadrelor didactice la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al ţării noastre, ci şi implicaţiile economice, realizate sau preliminate, ale acestor rezultate în agricultura Moldovei, de prof. dr. docent AI. LAZAR rectorul Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi Cercetările referitoare la tehnologia culturii cartofului, întreprinse de colectivul disciplinei de fitotehnie, au demonstrat posibilitatea sporirii producţiei la această plantă, în zonele mai puţin favorabile de cultură, prin folosirea soiurilor corespunzătoare şi utilizarea judicioasă a îngrăşămintelor, ierbicidelor şi irigaţiei. Astfel, la C.A.P. Ruginoasa, pe suprafaţa de cca. 200 ha., une- Ştiinţa şi producţia le din aceste rezultate au dus la sporirea recoltei de tuberculi cu cca. 5 tone/ha., aducînd unităţii venituri suplimentare de aproape 1 milion lei. In domeniul ameliorării porumbului, s-a obţinut, în colaborare cu S.E.A. PoduIloaiei, un nou hibrid dublu — HD 120 — omologat de M.A.I.A.S.A., care depăşeşte producţia vechilor hibrizi, cu perioade egale de vegetaţie, cu 10—15 la sută. De asemenea, ca urmare a unor cercetări de lungă durată, colectivul disciplinei de agrotehnică a contribuit la rezolvarea unor importante probleme privind rotaţia raţională a culturilor şi aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile erodate şi plane obţinind sporuri de recoltă însemnate : 1 200 kg./ha. la griul de toamnă, 900 kg./ha. la porumb, 500 kg./ha. la floarea-soarelui, 1 600 kg./ha. la sfecla de zahăr, 550 kg./ha. la soia şi 500 kg./ha. la mazăre. Rezultate interesante, din care unele şi-au dovedit deja eficienţa economică în producţie, au fost obţinute în horticultură. De exemplu, folosirea portaltoiului pitic de prun, care permite mărirea de patru ori a densităţii pomilor, aduce o sporire a producţiei de fructe cu circa trei vagoane la hectar. La păr, folosirea noului portaltoi (continuare in pag. a 2-a) al cercetării Inspectoratul silvic Iaşi A îndeplinit planul pe Zilele acestea, unităţile silvice au realizat prevederile planului pe zece luni, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii octombrie să se obţină o depăşire cu 10 procente. De asemenea, după cum se informează ing. T. Sivu, directorul inspectoratului silvic, însemnate sunt şi realizările în domeniul investiţiilor, obţinindu-se depăşiri faţă de sarcinile planificate de 6,18 la sută. Livrările de produse la export au fost efectuate în devans, preliminîndu-se o depăşire a sarcinilor pe zece luni cu peste 40 la sută. O pondere mare în livrări în această perioadă au avut-o fructele de pădure, produsele vinătoreşti şi cele apicole. Toate unităţile Inspectoratului silvic Iaşi au realizări bune, dar cu rezultate deosebite se detaşează colectivele de la ocoalele zece luni silvice Ciurea, Sineşti şi Paşcani. Datorită măsurilor tehnice şi organizatorice iniţiate, a folosirii eficiente a timpului de lucru, valorificării superioare a resurselor existente, angajamentul anual luat în întrecerea socialistă a fost realizat cu trei luni mai devreme şi există toate condițiile pen tru ca planul pe anul 1971 ] sâ fie îndeplinit în 11 luni. I LA C. A. P. LUNGANI Firfe ttlnlA DOSPOitSl!, I Hl ta sínt toliuri agricole liurzli a ss ii £ a K H m Ke «fl » m în loc să fie în brazdă, unele tractoare stau la secţia de mecanizare ■ Nimeni ia depănuşat, deşi majoritatea porumbului e în giugi . Mobilizarea braţelor de muncă nu se asigură din birouri Acum cîteva zile, mecanizatorii care deservesc C.A.P. Lungani au încheiat semănatul griului pe cele 613 hectare. E un merit al lor, al echipelor de cooperatori care i-au ajutat în muncă, o dovadă a hărniciei care-i caracterizează pe majoritatea. S-a terminat de mult și căratul floriisoarelui la baza de recepţie, iar ieri se culegeau strugurii de pe ultima parcelă din cele 71 hectare de vie ce le are cooperativa agricolă. Ion Moraru, secretarul comitetului de partid, şi ajutor al şefului de fermă, era mulţumit că prevederile planului vor fi îndeplinite. De curînd, ţăranii cooperatori din Lungani au încheiat şi recoltatul porumbului de pe cele 1 099 de hectare şi de scos sfecla de zahăr de pe 90 de hectare. După cum se vede s-a muncit destul de bine şi s au obţinut rezultate frumuşele. Dar, e normal să constituie toate acestea un motiv de automulţumire, pentru Conducerea cooperativei agricole, pentru organele comunale de partid şi de stat, aşa cum au dovedit de altfel in ziua vizitei noastre ? Nu, nu ar trebui să constituie, fiindcă acum, cind vremea începe să se răcească, vestind apropierea iernii, la C.A.P. Lungani mai e de cărat de pe cîmp porumbul de pe 600 de hectare, de depănușat recolta de pe 1000 de hectare, de transportat sfecla de pe circa 30 de hectare, de executat ogoare de toamnă, pe mai bine de 1000 de hectare. Bine, vor spune poate tovarășii din conducerea C.A.P., a comunei, dar, în ziua respectivă, majoritatea tractoriştilor erau la lucru, aproape 60 de cooperatori culegeau la vie, o parte din atelaje şi autocamioane cărau recolta. Da, se lucra, insă la locurile amintite n-au fost mobilizate toate braţele de muncă, toate mijloacele mecanizate, nu se folosea din plin ziua-lumină. Iată cîteva exemple. La ora 8,30, în curtea secţiei de mecanizare se mai aflau 5 tractoare. „Acum pleacă", ne-a spus tov. Vasile Grigoroaie, şeful secţiei de mecanizare. Şi au plecat. Dar e permis să se piardă ore bune de muncă cind mai sunt de executat ogoare de toamnă pe o atît de mare suprafaţă ? La vie, alături de cooperatorii care culegeau ultimii struguri, o altă echipă încărca ciuberele intr-un autocamion. „Avem cîteva atelaje ale fermei şi la căratul porumbului” — ne-a spus ajutorul fermierului. Le-am văzut şi pe acestea şi alte cîteva ale fermei vegetale din satul Crucea. Nu era însă nimeni la depănuşat din cele 230 braţe de muncă care ni s-a spus că are ferma. Neam continuat vizita la Smeu, pe tarlaua cu sfeclă de zahăr. La ora 9.30, două autocamioane şi două remorci erau deja încărcate şi expediate la baza de recepţie. Brigadierul Petre Hornea, cu o echipă de cooperatori, era în aşteptarea unui alt autocamion. Tovarăşii din conducerea cooperativei agricole ne-au spus că şoferii de pe autocamioanele I.T.A. fac greutăţi C.A.P.-ului în sensul că nu se ţin serios de treabă, că fac unul sau două transporturi pe zi. Tot ce se poate. Dar, unul din autocamioanele C.A.P.-ului ce motiv a avut de a pornit la transportul sfeclei de zahăr abia la ora 9,30 ? Nici un motiv. Şi la Smeu se căra porumb de pe cîmp. „Cîte atelaje execută această treabă ?” — l-am întrebat pe brigadier. „Credeţi-mă, că nu ştiu. Ar trebui să mă duc să văd. Insă nu pot lăsă la o parte căratul sfeclei". Am trecut şi pe la locul unde se căra porumbul de pe cîmp. Nici aici nu am găsit pe cineva la depănuşat. Gh. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) C.A.P. Ciurea. Toate forțele la căratul porumbului, din cîmp. Foto : O hotărîre de mare importanţă internaţională Adunarea Generală a O.N.U. a restabilit drepturile legitime ale Republicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor Unite (Amănunte în pagina a IV-a) TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca in numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, in numele întregului popor român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii în lume ; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în Iunie există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la respectarea normelor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Vizita la Iaşi a ambasadorului Republicii Democrate Germane la Bucureşti In cadrul unei călătorii de lucru întreprinsă în mai multe judeţe ale ţării, dr. Hans Voss, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane la Bucureşti, cu soţia, însoţit de alţi membri ai ambasadei, a fost ieri oaspete al municipiului Iaşi. In dimineaţa zilei, tovarăşul Vasile Potop, membru al Comitetului Central al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a primit vizita doctorului Hans Voss, ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii au vizitat o serie de obiective economice şi social-culturale. Dr. Hans Voss, ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti, şi soţia,, au oferit, în seara zilei, un cocteil în saloanele Motelului Bucium. Au participat cadre de partid şi de stat, directori de întreprinderi, academicieni, scriitori, artişti, cadre didactice universitare, ziarişti. î V>A/VVV\AAA/VVVVVNAAA’ La Iaşi Adunare festivă consacrată Zilei Naţiunilor Unite La Facultatea de drept a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, a avut loc, marţi la amiază, o adunare festivă cu prilejul Zilei Naţiunilor Unite, manifestare organizată de Filiala Iaşi a Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale (A.D.I.R.I.). Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Mihai Jacotă, de la Facultatea ieşeană de drept. Cu aceeaşi ocazie, Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de informare O.N.U la Bucureşti, a adresat celor prezenţi un cuvînt de salut, după care Ion Voicu, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre activitatea actuală a O.N.U. In continuare a fost prezentat un film documentar în culori despre realizările şi activităţile O.N.U. Maistrul - organizator, dar şi educator Analizînd şi dezbătînd problemele muncii politico-ideologice şi culturaleducative, comuniştii din Uzina de reparaţii auto au acordat o deosebită atenţie şi rolului maistrului în activitatea de educare şi formare a cadrelor de muncitori. Intr-o uzină ca a noastră, ne spune ing. şef Viorel Stănescu, maistrul este chemat să poarte răspunderi mari. Fie că este vorba de o situaţie nesatisfăcătoare la capitolul disciplină, de problema folosirii timpului de muncă, a înlăturării absenţelor ne-, motivate, extinderii schimburilor, a folosirii utilajelor, a îmbunătăţirii calităţii producţiei, a participării la acţiunile obşteşti. „ Obţinerea unor rezultate bune în producţie depinde de felul cum îi pregătim pe oameni, de felul cum îi educăm, susţine maistrul Constantin Iovu. Iată un aspect . Mi s-a cerut la un moment dat să propun doi oameni pentru şcoala de maiştri. Eu aveam doi şefi de echipă foarte buni, oameni de nădejde, oricând capabili să conducă mai mult decât o echipă. Este vorba de tovarăşii Oborăceanu şi Irimia. Dacă aş fi fost un egoist, nu-i propuneam pentru şcoala de maiştri, îi ţineam în continuare pe post de şefi de echipă, ca să am eu mai puţină bătaie de cap. Dar eu i-am ajutat să se pregătească şi astfel au câştigat concursul de admitere. — Fiind vorba despre calificare — spunea UZINA DE REPARAŢII AUTO maistrul F. Hudea — aş vrea să relatez un aspect, care nu ne mulţumea la un moment dat. Mulţi tineri sudori au fost calificaţi la locul de muncă. După absolvire nu dădeau însă randament calitativ. Atunci era hotărît ca tinerii sudori să fie ajutaţi practic. Adică să lucreze direct cu vîrstnici şi sub îndrumarea lor. Experienţa şefului de brigadă Vlad Miler, a sudorilor Emil Marcu, Gheorghe Dăscăleanu, a altor muncitori ca Vasile Ţambrici, Vasile Popa, Petru Sănduleanu se transmite direct, firesc, în timpul lucrului, cot la cot cu ei, fără dădăceală. De altfel în toate atelierele se fac eforturi susţinute pentru ridicarea celor rămaşi în urmă. Este o problemă care interesează întreaga uzină. Interlocutorii noştri au atins astfel una din problemele principale ale formării cadrelor — întrajutorarea în muncă, transmiterea experienţei pozitive. Dar aceasta nu e singura cale. De la cei doi maiştri am aflat că numeroşi muncitori de la sectorul lăcătuşerie, de exemplu, printre care Emil Marcu, în vîrstă de 40 de ani, şi Vasile Popa, au cerut să li se creeze condiţii pentru completarea studiilor. Timarul Emil Florian este caracterizat ca un muncitor bun, îşi terminase liceul la seral. Acum, i s-a dat aprobarea să urmeze o şcoală postliceală cu durata de un an. Este o dorinţă care se manifestă la un număr din ce în ce mai mare de muncitori. întărirea disciplinei a stat, de asemenea, în centrul preocupărilor. Al. MONTEORU (continuare in pag. a 3-a)