Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)
1972-09-01 / nr. 8071
4 -V f . *l. Proletari din toate țările, uniti-va! Incurii laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8071 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 bani Activitate practică pentru înfăptuirea programului Conferinţei Naţionale a partidului »ci sic costă, cu ce consumuri realizăm producţia?“ Preocupări sporadice, rezultate neconcludente în economisirea metalului ■ O bună parte a risipei porneşte de la aprovizionarea defectuoasă ffi La un singur reper, turnătoria poate economisi 15 tone de fontă . Cum poate fi stopat formalismul de la serviciul tehnic ? UtUiMrM ludtoioeM a wi »talului aeta pentru unităţile cu profil metalurgic sarsa de bază pentru reducerea preţului de cost al producţiei şi creşterea eficienţei întregii activităţi economice. .Este necesar sft ne preocupăm mai intens de economisirea metalului, de eliminarea pierderilor la laminare ţi prelucrare” —smblinia tovarăşul NICORAE CEAUŞESCU In Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a partidului. Indicaţiile secretarului general al partidului, hotârîrile Conferinţei au declanşat în întreprinderi ample acţiuni de stăvilire a risipei de metal. Cum stau lucrurile la Uzina de fabricaţii, reparaţii şi montaje în agricultură Iaşi, un important consumator de metal din judeţul nostru. Consumul de metal la milionul de lei producţie, planificat pentru 1872, este mai mic cu circa 4,5 tone decât în 1971 1* construcţiile utilaje şi cu aproape 1 tone la pleee de schimb, ceea ce exprimă. Înainte de toate, orientarea către fabricaţia unor sortimente cu un grad mai înalt de prelucrare a materiei prime. Nu se poate afirma că a fost scăpată din vedere reducerea efectivă a consumurilor la fiecare produs, lucrare şi piaţă de schimb în parte. Aşa, de exemplu, greutatea instalaţiei de mecanizare a lucrărilor în magaziile de cereale a scăzut cu 1,5 tone, prin reducerea gabaritului unor repere supradimensionate. Sunt de remarcat extinderea debitura mechice, unele încercări de trobre combinată a tablei şi profilelor, precum şi de valorificarea deşeurilor, măsurile, în cura de aplicare, pentru o corespunzătoare depozitare a materialelor. Dar, realizările de până acum sunt puţin concludente, departe de exigenţele actuale. Faptele demonstrează că risipa de metal se manifestă aici aproape nestingherită. Una din cauze este modul nesatisfăcâtor în care se face aprovizionarea. In consecinţă, se acordă derogări peste derogări de la documentaţia tehnică, iar de utilizarea tablei şi profilelor la dimensiuni optime nici nu poate fi vorba. Timid se acţionează în întreprindere pentru perfecţionarea şi înnoirea tehnologiilor de fabricaţie, care ar putea conduce atît la diminuarea consumurilor specifice de materiale cît şi la creşterea productivităţii muncii. La croirea şi debitarea tablei şi profilelor se face încă multă risipă. Pe lingă faptul că planurile de croire ar putea fi mai judicios întocmite, se constată că acestea nu se prea respectă de lucrătorii secţiei. Se simte nevoia unei organizări a activităţii de croire şi debitare, dar atelierul de debitare centralizată este prevăzut a funcţiona abia în 1973. O măsură luată este cea de « nu »« mai arunca deşeurile metalice ce pot fi folosite, dar şi aceasta trebuie completată cu găsirea unor soluţii de utilizare a lor. Pierderi de metal se înregistrează la turnătorie. Pe de o parte rebuturile se menţin la un nivel destul de ridicat (4,5 la sută, după aprecierea şefului de secţie), iar pe de alta adaosurile de prelucrare sunt încă mari. După cite ne-am dat seama, nici conducerea secţiei şi nici C.T.C.-ul nu înregistrează decit parţial aceste rebuturi. O face doar în situaţiile mai deosebite. .Cauzele rebuturilor sunt multe, ne spune maistrul D-tru Roghin, şeful secţiei turnătorie. Ele se referă la calificarea oamenilor, răspunderea lor, modul în care se întocmesc reţetele. Cele mai mari cantităţi le înregistrăm la introducerea unei piese noi. Aceasta, şi fiindcă, după ce că nu dispunem de un laborator de analiză a materialelor folosite, nu primim o dată cu acestea nici certificatele de calitate, în care sunt cuprinse o seamă de caracteristici". O soluţie, pentru diminuarea adaosurilor de prelucrare şi evitarea risipei de metal la turnătorie, ar fi turnarea în cochile. Deocamdată părerile privind posibilitatea, şi oportunitatea introducerii acestei tehnologii sunt foarte diverse. Cert este faptul că nu s-a făcut o analiză, un studiu privind eficienţa ei în condiţiile specifice ale uzinei. .Un rol foarte mare în reducerea consumului de metal l-ar putea juca reproiectarea — îşi exprima părerea ing. Vasile Hameiuc, şeful serviciului C.T.C. Numeroase piese şi repere pentru utilajele fabricate sunt supradimensionate, iar altele sunt chiar inutile. Serviciul nostru tehnic are competenţă în acest sens şi ar trebui să intervină mai activ". Gh. MIHALACHE (continuare ta pag, a 2-a) OPIUM Talentul creator in munca productivă Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului reprezintă un compendiu de analiză bogat în idei, o prospecţiune ştiinţifică a socialului, în ansamblul său. Deplina cunoaştere a resurselor şi realizărilor, a potenţialului material şi uman conduce la aprecierea profund realista a dinamicii economiei româneşti, în ansamblul lumii contemporane, în perspectiva ajungerii, într-o perioadă relativ scurtă, la nivelul ţărilor celor mai dezvoltate, avind în vedere nu creşterea in sine, ci dezvoltarea unui tip superior de societate în care „cea mai mare bogăţie o reprezintă omul". Omul societăţii noastre socialiste, multilateral dezvoltate, este definit nu în contemplare, ci în activitate. Revoluţia tehnico-ştiinţifică mondială creează un cadru în care dialectica autodepăşirii presupune o eficienţă sporită a conducerii, a fiecărei acţiuni creatoare, în proiect şi în fapt. Competiţia de inteligenţă, buna organizare şi eficienţa muncii presupun o participare tot mai activă a ştiinţelor şi artelor în elaborarea valorilor materiale. Mai multă ştiinţă aplicată, mai multă măiestrie, artă în proiectarea şi executarea produsului serial, competitiv pe piaţa mondială, înseamnă şi dezvoltarea şi aplicarea unor ramuri noi ale cunoaşterii cum sunt ergonomia, estetica industrială, ca părţi ale ştiinţei conducerii. Problema nu se pune de a produce brut, ci de a îngloba o muncă superioară, complexă, ip .produse de mare fineţe, chiar, frumoase, de maximă eficienţă. A produce şi a exporta în condiţii optime produse finite, cu o forma, dimensionare, ambalare adecvate nevoilor diversificate, nu este numai o ştiinţă, ci o artă la care în lumea întreagă participă activ şi artiştii plastici profesionişti. In Raport se spune cu claritate că „O deosebită atenţie trebuie acordată valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, orientind ferm structura industriei - atit in cincinalul actual cit si în cincinalele viitoare - spre produsele care incorporează o cantitate cit mai mare de muncă complexă". Este vorba deci, pe lîngâ înlăturarea fenomenului negativ de risipă a materialelor, de accentuarea fenomenului pozitiv în care o muncă potenţată, densă în inteligenţă ştiinţifică şi deprindere tehnică, conduce la produse de mare fineţe şi valoare. Pentru realizarea acestui scop, conducătorii de întreprinderi cit şi artiştii plastici trebuie cooptaţi să conjuge eforturile de inteligenţă şi fantezie, simţul proporţiei, al adecvării, bunului gust, în domeniul esteticii industriale, a produsului finit. Se cer elaborate şi oficializate forme de colaborare la proiectarea produselor noi. Atît în învăţămîntul artistic superior, cit şi în secţia de învăţămînt superior din întreprinderi, pot funcţiona cu succes grupe de estetică industrială. Trebuie să admitem, să sprijinim organizarea şi promovarea unor cercuri de studii, clase de calificare la locul de muncă, în care pictorii şi ceramiştii să se apropie de producţie, de cerinţele ei, în care muncitorii cei mai competenţi şi talentaţi să fie puşi în situaţia de a elabora structura şi forma optimă a produsului în construcţii, industria uşoară, alimentară, ambalaje, comerţ, folosind priceperea, talentul, fantezia crea- Radu NEGRU (continuare tv pag. a 2-a) în pagina a 2-a. Viaţa de partid se întreprinde pentru popularizarea şi însuşirea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului? La I.A.S. Strunga recoltarea cartofilor e în toi. In clişeu , au aspect de la sortare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va face o vizită oficială in Belgia la invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşeffintele Gondelahii de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Geauţescu, impreună cu tovarăşa Elena Geauţescu, va face o vizită oficială in Belgia. Intra 24 și 20 octombrie 1972. în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii ntrecere entuziaşti pentru îndeplinirea [NIIIALOLII HUITE DE TERMED I întreprinderea „Victoria“ [| niVelul parametrilor proiectaţi conducerea întreprinderii, şi în luna septembrie sunt condiţiile create pentru realizarea unui volum de producţie la nivelul parametrilor proiectaţi. Prin atingerea parametrilor proiectaţi cu 3 luni înainte de termen, întreprinderea ,Victoria" va obţine o producţie suplimentară care se va concretiza în peste 235.000 m.p. ţesături de mătase. Una dintre fruntaşele Fabricii „Ţesătura“ este şi controloarea de calitate Lucia Gosteschi. Prin pregătirea ei profesională, reuşeşte să-şi depăşească sarcinile de plan, în fiecare lună, cu 6-7 la sută. Foto : P. VASIRIU — corespondent Organizîndu-şi mai bine întreaga activitate pe care o desfăşoară, colectivul de muncă al întreprinderii .Victoria" în lunile iulie şi august a înregistrat un succes de prestigiu. Este vorba de realizarea parametrilor proiectaţi pe ansamblul întreprinderii, parametri care erau planificaţi a fi atinşi începînd cu trimestrul IV a.c. După cum ne Informează 0 TOAMNA BOGATA IN SUCCES! Secvenţe de campanie la C. A. P. Heleşteni oamna a sosit şi la Heleşteni. Pe nesimţite, strecurîndu-se abil, cum ştie numai ea, mai întîi în lanurile de cartofi şi sfeclă de zahăr, apoi şi in cele de porumb. Toamna se numără bobocii. Şi asta, în limbajul oamenilor de pe ogoare înseamnă cel mai solemn moment în cadrul căruia are loc procesul de materializare a eforturilor depuse vreme de un an. O sărbătoare deci. Dar şi un dificil examen. Căci gama lucrărilor este vastă şi cuprinderea lor cere pe lingă hărnicie şi multă îndemînare. Cum împletesc oare aceste două elemente esenţiale cooperatorii din Heleşteni ? Petru Ilaşcu, preşedintele cooperativei agricole, pare decis să ne răspundă imediat. După aceea, se răzgîndeşte însă. Ne pofteşte pe teren, ca să vedem concret, la faţa locului, ce se întîmplă acolo. „Concluziile — ne spune el — le veţi trage după aceea. Şi despre hărnicie şi despre îndemînare .. Mergem mai întîi pe urmele tractoarelor. Ele ne duc departe de sat, tocmai pe tarlalele „Toloacă" şi „După C.F.R.“. Pe aceste terenuri, 24 de tractoare ce compun secţia de mecanizare, condusă de Voicu Gavril, se întrec în activitate. Băieţii sunt veseli. Motoarele merg strună, plugurile scot brazde bine mărunţite, arătura va oferi un excelent pat germinativ griului pentru pîinea anului viitor. In cadrul secţiei, întrecerea socialistă in cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii arată fapte de muncă deosebite: norme de producţie zilnic depăşite, economii de carburanţi şi lubrifianţi, calitate la fiecare lucrare executată. In întrecere sunt mulţi fruntaşi. La început, după explicaţiile primite, am reţinut numele lui Şleapcă, ale lui Vasiliu, Şofrac, Bulhac. Dar văzînd că lista cuprinde aproape toţi mecanizatorii secţiei, am tras linie aici, indreptîndu-ne acum spre cîmpul fermelor de seminţe nr. 1 şi 2, conduse de Inginerii Emilia Gălăţeanu şi Gh. Vechiu. Se desfăşoară aici prima bătăile din cadrul campaniei de toamnă. A început masiv recoltatul sfeclei de zahăr la care acţionează sute de membri cooperatori. Specialiştii stau permanent printre ei, căci fiecare rădăcină de sfeclă contează mult cum e recoltată şi curăţată. „Dacă vom face neglijent lucrarea — ne spune Inginerul Gh. Vechiu - paguba este inerentă. Pierde nu numai cooperativa, dar şi cooperatorii. Ar fi neîngăduit de aceea să se întimple aşa ceva, mai ales că ţintim obţinerea unei producţii suplimentare pe care am apreciat-o in lan oul de circa 4 tone la fiecare hectar. Asta va însemna cam 540 tone de sfeclă peste plan. In perspectivă, cîteva sute de mii de lei din care sintem hotărîţi să nu pierdem nici un bănuţ, ca să zic aşa". Inginerul şef al cooperativei, tov. Paul Ionescu, ne-a informat că a dat semnalul şi la recoltarea cartofului. Acţiunea a fost declanşată la brigada de cîmp, condusă de Gheorghe Bortaş, după care urmează a fi extinsă şi la aceea condusă de Victor Botezatu. Pămîntul a rodit în fiecare cuib puzderie de tuberculi. Sunt din soiurile de elită Bintje, Braşovean şi Desirée, destinate fondului de sămînţă pentru producţia Intensivă. Sarcina de plan a cooperativei prevede livrarea a 2.000 tone din aceste soiuri, dar, după calculele făcute de specialişti, se contează pe o depăşire a producţiei planificate cu circa 400 de tone. Deci, un nou succes de prestigiu care se va adăuga la cele obţinute pină acum de aceasta cooperativă agricolă, cunoscută ca fruntaşă şi cultura griului, la care a realizat în vară o recoltă de 2.975 kg. la hectar. Aşadar, la Heleşteni, în aceasta toamnă, se vor număra mulţi „boboci". O. PAPAFIL h a aratat locul specialistului In rindurile de faţă subliniem importanţa uneia dintre problemele majore dezbătute la Conferinţa Naţională a partidului. Este vorba de modul cum sint folosite cadrele de ingineri şi tehnicieni. Observaţiile secretarului general in acest domeniu sint valabile şi pentru unele unităţi din judeţul Iaşi. O radiografie făcută unora din întreprinderile ieșene scoate la iveală utilizarea nejudicioasă a cadrelor de ingineri şi tehnicieni, ba întreprinderea „Ţesătura“, Uzina de prelucrare a maselor plastice, întreprinderea „Victoria", Fabrica de antibiotice, Complexul industrial de morărit şi panificaţie, Uzina de fibre sintetice şi altele un însemnat număr de ingineri şi tehnicieni in loc să se ocupe direct de activitatea productivă, să-şi valorifice cunoştinţele in munca de concepţie şi cercetare, au devenit funcţionari veritabili, autori de corespondenţe sterile către centrale sau ministere. Este absolut inexplicabil cum la Fabrica de tricotaje „Moldova", de pildă, schimbul al IlI-lea din secţia finisaj nu are asigurată asistenţa tehnică cu nici un inginer. Biot la această unitate, din toţi tehnicienii textilişti pregătiţi in şcoli, doar unul munceşte in secţia vopsitfinisaj, restul fiind in aparatul funcţionăresc. In unele întreprinderi ieşene sunt ingineri carii de la absolvirea facultăţii nu au venit cu nici o propunere de îmbunătăţire a activităţii unităţii in care lucrează. Şi încă ceva. Titlurile de inginer, economist sau oricare altul, căpătate pe băncile facultăţii, nu au nici o valoare dacă nu sunt înnobilate cu creaţii originale, creaţii care să sporească eficienţa activităţii întreprinderii in care lucrează. Pentru că ingineria nu înseamnă un birou şi un fotoliu, aşa cum cred incă mulţi. Acolo lingă strung sau laminor, lingă maşinile şi utilajele moderne, in laboratoare sau staţii pilot, la planşetă sau Ungă licuricii calculatoarelor electronice — acolo este locul inginerului, Eugenia ZIDÂRIȚA . I* . Centrala electrică de termoficare Iaşi 728 tone de combustibil economisit Colectivul de muncitori, ingâneri şi tehnicieni din cadrul Centralei electrice de termoficare se străduiesc să întîmpine cea de a XXV-a aniversare, a Republicii cu succese de prestigiu în activitatea ce o desfăşoară. Astfel, în condiţiile asigurării siguranţei în funcţionarea instalaţiilor şi a realizării graficului de putere efectiv utilizabilă s-a redus preţul de cost cu 399.000 de lei şi s-au economisit 728 tone de combustibil convenţional. Realizările sunt semnificative, dacă avem în vedere şi faptul că s-au executat pînă în prezent, peste prevederi, 57 de revizii tehnice şi 15 reparaţii curente. ./////////////////////////////////////////////////«»/ SS Jocurile Olimpice I I mvasile lorga- medalie | de bronz | la lupte liberei | 9 Remarcabilul succes al vîslașilor romani 8 Noi recorduri mondiale și olimpice (Amănunte in pag. a IV-a) | $