Flacăra Iaşului, mai 1973 (Anul 29, nr. 8276-8302)
1973-05-29 / nr. 8300
) V curo 4 pagini 30 bani IdsuM Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întlmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei Cincinalul înainte de termendeviză a fiecărui om al muncii Uaina metalurgică 2.100 tone de ţevi şi profile realizate peste prevederi In întrecerea socialistă din acest an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen, colectivul de muncă de la Uzina, metalurgică din Iaşi obţine rezultate deosebite pe care le închină aniversării eliberării patriei. După cum ne informează conducerea unităţii, de la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat, peste plan, 2.100 tone de ţevi sudate din oţel şi profile îndoite. Succesele metalurgiştilor ieşeni de a da tot mai multe produse absolut necesare economiei naţionale sunt urmarea firească a mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, a folosirii cu maximum de randament a capacităţilor şi timpului de lucru. De asemenea, în frunte cu comuniştii, acest colectiv aplică permanent în producţie propunerile formulate de muncitori, ingineri şi tehnicieni. De altfel, aici deviza „Fiecare inginer şi tehnician să rezolve o problemă tehnică“ se materializează în fapte de mai multă vreme. Fabrica de confecţii 6,5 milioane lei producţie suplimentară Şi, colectivul de muncă al Fabricii de confecţii întîmpină cea de-a 29-a aniversare a eliberării patriei cu succese deosebite în întrecerea socialistă. De la începutul anului şi pînă în prezent a fost obţinută o producţie marfă suplimentară în valoare de 6,5 milioane lei, iar preţul de cost a fost redus cu peste181.000 lei. De asemenea, au fost livrate la export, peste prevederi, produse în valoare de 35.000 lei valută. întreprinderea de prelucrare a lemnului „M-516“ , în fabricaţie Grija manifestată constant, la întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, pentru înnoirea şi diversificarea sortimentelor de mobilă este ilustrată de o nouă realizare. S-a introdus pe fluxul defabricaţie garnitura completă „M- 516", o variantă perfecţionată a ■garniturii „M-515“, produsă aici anii trecuţi. Ea se compune din 11 piese: dulap, 3 vitrine, mese de sufragerie, birou, scaune, fotolii. Am fost informaţi că, pentru o mai rapidă depăşire a dificultăţilor începutului fabricaţiei noului produs, s-a dat o atenție sporită pregătirii tuturor mijloacelor tehnice şi materiale pentru lansarea noii garnituri pe fluxul tehnologic. n '''* 1 * * -•* .». i* aä A lAiP Oraşul Hirlău cunoaşte in ultimul timp o dezvoltare din ce in ce mai mare, prin noile construcţii ce se ridică aici. In imaginea noastră, echipa de fierari betonişti, condusă de Damian Constantin, lucrează la extinderea cu încă 16 săli de clasă a Liceului teoretic. Foto: V. POMFILIAN — coresp. Cartea de vizită a C. A. P.: graficul de producţie P în faţa cu realitatea, cauzele „obiective" nu rezistă ■ Producţia zootehnică pe acest an va fi depăşită B în perspectivă şi alte realizări valoroase Cererea tot mai crescîndă de produse lactate obligă pe zootehnişti să trimită pentru consum în stare proaspătă şi pentru industria alimentară ca materie primă, tot mai mult lapte de bună calitate, cu cît mai multe unităţi de grăsimi. Cu toate că au primit sarcini concrete in această privinţă, unele ferme cooperatiste bat pasul pe loc, producţiile obţinute pe cap de animal furajat fiind departe de a echivala măcar munca şi cheltuielile depuse. S-a observat că acolo unde se manifestă acest negativ fenomen, unele conduceri de cooperativă şi specialişti aruncă vina pe animale, pe baza furajeră, pe grajduri etc. etc. Asemenea motivări, in bună măsură, nu pot fi acceptate. Căci acolo unde se lucrează activ şi bine organizat, rezultatele in producţie sunt bune şi chiar foarte bune. Anul trecut, C.A.P. Erbiceni a rămas datoare fondului de stat mulţi hectolitri de lapte. S-a schimbat conducerea fermei de vaci, s-a schimbat optica de lucru a îngrijitorilor mulgători şi rezultatul acestor înnoiri a dus imediat la creşterea producţiei. Azi ferma aceasta are planul la zi depăşit, faţă de perioada anului trecut marcînd o cotitură radicală în activitate, cu aceleaşi animale, cu aceeaşi bază furajeră şi capacitate de cazare. Exemplul acesta nu-i singular, se pot da şi altele care să dovedească că oamenii „sfinţesc locurile“. Ca la C.A.P. Pd. Iloaiei, de pildă. Ferma de vaci de aici este la fel ca multe altele, condiţiile ei tehnice şi materiale nu sunt superioare faţă de fermele cu rezultate modeste. Cu toate acestea, producţia de lapte este totuşi în pas cu graficul planificat, căci şi aici, faţă de anii anteriori, activitatea marchează un salt cantitativ şi calitativ foarte important. Azi, se produce aici pe zi cu peste 70 la sută mai mul lapte decit in perioada anului trecut. „Prin ce metode aţi realizat progresul, tovarăşe doctor Lucia Măcărescu ?“. Solicitată de noi să ne răspundă la această întrebare, şefa fermei, de profesie medic veterinar, pare oarecum încurcată. „Ştiu eu ? — face ea. Dacă v-am spune că n-avem nici un secret, că în munca pe care o facem nu folosim nici o metodă originală, o să ne credeţi 7“. Tinara specialistă venise tocmai de la tabăra de vară a animalelor, amplasată la „Henci", la mulţi kilometri de sediul fermei. „Stătuse acolo în mijlocul îngrijitorilor şi arimalelor multe ceasuri din zi şi programul acesta — ne-a spus preşedintele cooperativei, tov. C. Oniceanu, este respectat cu sfinţenie tot timpul, chiar dacă plouă cu găleata. Trece în revistă fiecare lot de vaci, fiecare lot de viţei, examinează atentă, cu îngrijitorii respectivi, fiecare animal, raţiile furajere ce se administrează, mersul producţiei“. Am insistat să mai aflăm ceva. ..Cu planul de producţie stăm la ora actuală bine — ne-a spus în continuare specialista. Am depăşit livrările la contract. Asta şi datorită faptului că am împrospătat turma de bază cu exemplare de mai mare valoare biologică, provenite din prăsilă proprie. Acţiunea cred că am realizat-o satisfăcător, junincile din prăsila fermei dovedindu-se animale valoroase. Unele din acestea ca „Duminica“, „Margareta II“ şi altele, vor atinge, credem, în curînd performanțele mame- C. PAPAFIL (continuare in pag. a 2-a) Soluţionarea operativă a proceselor - garanţie a eficienţei actului de justiţie Problema perfecţionării activităţii de Înfăptuire a justiţiei trebuie privită atît sub aspectul organizării muncii şi promptitudinii judecăţii, cît şi sub cel al conţinutului calităţii şi eficienţei actului de justiţie, deoarece între operativitate, calitate şi eficienţă există o strînsă legătură. Scopul judecăţii este acela de a restabili rapid şi cît mai deplin legalitatea socialistă, ordinea de drept care a fost încălcată, drepturile şi interesele cetăţenilor, valorificîndu-se astfel însuşi dreptul obiectiv prin norma juridică. Actul de justiţie este cu atît mai eficace cu cît se realizează într-un timp mai scurt. Or, dacă judecata se tergiversează şi pronunţarea hotărîrii are loc după „o perioadă ““““““ îndelungată, nu numai că dispoziţia de lege îşi pierde practic din valoare, dar stabilirea adevărului se va face cu multă greutate , probele pot să dispară ori să devină greu de administrat, martorii să uite aspecte esenţiale, iar împrejurările în care s-au petrecut faptele să nu poată fi stabilite cu toată certitudinea. Totodată, în cauzele penale pedeapsa oricît ar fi de severă îşi va pierde din forţa preventivă şi educativă dacă se face după o perioadă de timp prea îndelungată. Operativitatea în soluţionarea proceselor apare astfel ca o componentă esenţială a bunei administrări a justiţiei, a calităţii şi eficienţei actului de justiţie, a rolului educativ al hotărîrilor pronunţate. Operativitatea nu are însă nimic comun cu superficialitatea. In fiecare caz în parte înfăptuirea justiţiei trebuie să se desfăşoare cu respectarea regulilor procedurii de judecată, prin examinarea nemijlocită a probelor, a actelor depuse la dosar, audierii în instanţă a martorilor care au cunoştinţă despre faptele din proces, efectuarea unor expertize în cazurile pentru a căror lămurire se cer cunoştinţe de specialitate şi verificarea Romul VONICA preşedintele Tribunalului judeţean Iaşi probelor materiale prin cercetări locale. In îmbunătăţirea operativităţii de soluţionare a cauzelor concură şi măsurile luate recent pe plan legislativ pentru simplificarea unor prevederi procedurale în sensul extinderii competenţei de rezolvare a unor cauze penale şi civile de către un singur judecător şi a competenţei comisiilor de judecată şi procuraturii într-o serie de pricini de o importanţă socială mai redusă. Drept urmare, completele de judecată cu doi judecători la judecătorie au fost degrevate de o serie de procese şi au posibilitatea să examineze cu mai multă atenţie, să studieze şi să aprofundeze cauzele mai complexe rămase în competenţa lor, să pronunţe operativ soluţii legale şi temeinice. Inţelegînd pe deplin necesitatea respectării indicaţiilor date de partid, judecătorii se preocupă în mod activ de soluţionarea proceselor într-un termen cît mai scurt, cu respectarea garanţiilor procesuale, obţinînd rezultate pozitive. Totuşi uneori se mai întîlnesc anumite carenţe în înfăptuirea operativă a actului de justiţie. Există situaţii cînd, datorită lipsei de exigenţă a celor care participă la înfăptuirea actului de justiţie, judecători, procurori, avocaţi, experţi, sau jurisconsulţi, judecata se face anevoios. Astfel, datorită faptului că nu se dă întotdeauna suficientă atenţie primirii acţiunilor de către judecătorul de serviciu şi se da curs unor cereri netimbrate, incomplete, fără elementele necesare (şi nici nu se iau măsuri pentru completarea lor înainte de primul termen de judecată), unor rezoluţii prea lacunare, sau datorită lipsei de apărare la primul termen, emiterii cu întîrziere a citaţiilor sau la adrese greşit indicate de părţile din proces, se amină un important număr de dosare. Alteori soluţionarea unor procese este tergiversată datorită faptului că probele se cer şi se admit fracţionat la mai multe termene de judecată, cu toate că era necesar și posibil să fie administrate de la primul termen. Unele expertize judiciare se depun cu multă întîrziere sau sunt superficial întocmite fiind necesar să se dispună suplimente de expertize sau noi expertize și, in final, să se ajungă la întîrzierea judecăţii. Aşa spre exemplu, în dosarul 2573/1972 al Tribunalului judeţean Iaşi, expertiza contabilă dispusă de instanţă nu s-a depus de către expert nici după 6 luni, iar în dosarul 544/1972 al aceleiaşi instanţe au fost necesare 3 revizii contabile şi 3 expertize contabile pentru calificarea unei lipse de gestiune la o cooperativă sătească, ceea ce a determinat întîrzierea rezolvării procesului. Uneori, însuși judecătorul, în loc să fixeze complet și explicit obiectivele expertizei, așa cum îl obligă legea, se limitează la formulări generale de genul „să se stabilească situaţia în gestiunea inculpatului“ şi expertul stabileşte ce i se pare necesar de stabilit, ceea ce nu este întotdeauna şi relevant la descoperirea adevărului şi, în consecinţă, se acordă noi termene de judecată pentru (continuare în pag . 2-a) Explicaţii la dosare incomplete Adeverinţe şi certificate cu... cîntec Unii avocaţi îşi înţeleg greşit rolul de apărători Proletari diri Expoziţie aniversară PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In holul mare al Casei orăşeneşti de cultură „Mihail Sadoveanu“ din localitate s-a deschis, într-un cadru festiv, expoziţia: „80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România". La festivitate au fost prezenţi salariaţi din întreprinderile şi instituţiile oraşului, elevi şi pionieri, cadre didactice, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Au, luat parte tov. Teodor Căluşer, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, şi tov. Marian Charciuc, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Paşcani. C. FINTINARU în pagina a 2-a La clubul C.F.R. „Unirea“ Paşcani Posibilităţile de îmbunătăţire a muncii cultural-educative n-au fost epuizate . Sport în pagina a 3-a VIAŢA DE PARTID Cabinetele de ştiinţe sociale — prezenţe active în activitatea politico-ideologică ■'ii/nuniiimniiirmniimrmtmfiisimrunn A ile, uniti - vá ! ! In pagina a 4-a! \ B Comitetul internaţional j | pentru securitate J \ şi cooperare europeană | J şi~a încheiat lucrările j » Rezoluţii adoptate în cadrul reuniunii la nivel înalt a C. U. A. J \ \ \ PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, VA IACE O VIZITA OFICIALĂ IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc solemnitatea decorat ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii viratei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvintul ministrul afacerilor externe, care, adresindu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus : „Vă mulţumesc din adîncul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, in faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, ţara aceasta ,a noastră. O faceţi dumneavoastră. Noi, cei care lucrăm în Ministerul de Externe, trebuie s-o aplicăm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani şi al înmînării acestui iait ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînara , dar în aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi in ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi in anii de construcţie socialistă, mai cu seamă in domeniul politicii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o in aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei inalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinind seama de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi in viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cit mai bune condiţiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noastre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună in această direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes in activitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. Vizita la Iaşi a unei delegaţii parlamentare indiene Duminică după-amiază, a sosit la Iaşi o delegaţie parlamentară indiană, condusa de dr. G. S. Chillon, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului Republicii India, care face o vizită de prietenie in ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte Om Mehta, ministru de stat pentru afacerile parlamentare, Tayyab Hussain, Sat Pal Kapur, Shanbhu Nath, Bhargavi Thankappan, membri ai Camerei Reprezentanţilor, Sultan Singh, T. K. Srinvasan, membri ai Camerei Superioare, P. K. Patnaik, secretar adjunct al Camerei Reprezentanţilor, precum şi V. K. Ahuja, ambasadorul Republicii India la Bucureşti. Delegaţia a fost însoţită de George Bălănescu, deputat in Marea Adunare Naţională. La punctul de frontieră a judeţelor Iaşi şi Bacău oaspeţii au fost întîmpinaţi de către Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Jitar, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Consiliului popular judeţean, Simion Gabriela, deputată în Marea Adunare Naţională. In dimineaţa zilei de ieri, oaspeţii au fost primiţi la Consiliul popular judeţean de către Gheorghe Brehuescu. La convorbirea care a avut loc au participat: acad. Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, deputat în Marea Adunare Naţională, Petre Mahomete, Vasile Jitar, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi, deputat în Marea Adunare Naţională, Simon Gabriela, deputată în Marea Adunare Naţională, directoarea Liceului „Mihail Sadoveanu“, Gheorghe Zaharia, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. S-au vizitat apoi cartierele de locuinţe ale municipiului şi zona industrială. La Combinatul de fibre sintetice membrii delegaţiei au vizitat mai multe secţii ele producţie. Conducătorul delegaţiei parlamentare indiene a semnat în cartea de onoare a combinatului. In continuarea vizitei, membrii delegaţiei parlamentare au făcut un popas îndelungat la Universitatea „Al. I. Cuza“. Un grup de studenţi şi studente a oferit oaspeţilor flori. In sala senatului, parlamentarii indieni s-au întreţinut cu prof. dr. docent Mihai Todosia, rectorul Universităţii, cu prorectori, decani, şefi de catedră. Un scurt popas s-a făcut şi la biserica Trei Ierarhi. Primul vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Iaşi, Gheorghe Brehuescu, a oferit un dejun la Motelul „Bucium“ în cinstea delegaţiei parlamentare indiene. In timpul dejunului, s-au rostit toasturi. Vizita delegaţiei parlamentare la Iaşi s-a încheiat la Complexul muzeistic din Palatul Culturii. La aeroport, delegaţia parlamentară indiană, condusă de dr. G. S. Chillon, a fost însoţită de Gheorghe Brehuescu, Petre Mahomete, Vasile Jitar, Ioan Manciuc, Gabriela Simion, Gheorghe Zaharia şi Ion Staicu, directorul Combinatului de fibre sintetice. Un grup de pionieri a oferit flori oaspeților,.