Flacăra Iaşului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8433-8458)

1973-11-01 / nr. 8433

. I V FLACĂRA ­i tini au lini şi sini de mi executiv 1 *— Vă propun să discutăm, cu exempli­ficări, despre felul în care înţelegeţi dv. deputaţii din comuna Şipote, să faceţi e­­ficiente sesiunile consiliului popular şi şedinţele de comitet executiv. — Mă tem că noutăţi n-am a vă spune. De exemplu, ca şi alţi primari, eu con­sider că eficienţa aceasta depinde în mare măsură de felul în care-i pregătită, fie sesiunea, fie şedinţa. Te prezinţi nepre­gătit, pui în discuţie ceva să fie, neinte­­resant, toţi îşi pierd timpul de pomană, dacă cunoşti realităţile din sate, dacă alegi momentul potrivit pentru a analiza o problemă, te-ai documentat serios, a­­tunci treaba se schimbă. Şi încă ceva: nu-i destul să te pregăteşti numai tu, ca primar, toţi deputaţii trebuie să ştie ce urmează să se discute. — Am văzut că în sesiuni aţi discutat, la momentul potrivit, probleme majore (dezbaterea planului de dezvoltare econo­mică a comunei, gospodărirea satelor, r*"" . . "... pregătirea deschide­rii noului an şcolar etc.)( ca, de altfel, şi-n şedinţe de comi­tet executiv (înde­plinirea hotărîrilor și deciziilor proprii, _________________ pregătirea campanii- -------------------------­lor agricole, activitatea cultural-educativă, autoritatea tutelară, activitatea comisiei comunale de sistematizare etc.). Cum pre­gătiţi o asemenea dezbatere ? — De obicei, ne sprijinim pe comisii alcătuite din deputaţi şi specialişti în do­meniul care urmează să fie analizat. A­­ceste comisii se documentează pe teren, apoi contribuie la pregătirea materialelor. Ele ne sunt de mare ajutor, pentru că-şi privesc cu multă seriozitate misiunea, scoc­orăsc peste tot, reuşind să prezinte aspecte reale, critice. — Și primarul are tăria să primească eventualele critici formulate de aceste comisii ? — De ce nu ? Să vă dau un exemplu, în preajma sesiunii în care urma să se analizeze problema pregătirii noului an școlar, după verificările de rigoare, eu am spus că, în mare, totul este gata. Dar comisia a verificat fiecare amănunt în parte şi a găsit încă multe neajunsuri. In felul acesta, sesiunea a putut stabili măsurile cele mai eficiente pentru buna desfăşurare a procesului de învăţămînt încă de la începutul anului şcolar. Nu puteam decît să fiu mulţumită de aju­torul primit. — Sînt locuri în care sesiunile sau şe­dinţele durează mult, oamenii se plicti­sesc pentru că ascultă luări de cuvînt in­terminabile şi lipsite de conţinut... — La noi, o sesiune — de exemplu durează o oră jumătate — două. Ne ferim să avem o ordine de zi încărcată. După informarea făcută de primar asupra fe­lului în care a fost dusă la îndeplinire hotărîrea sesiunii anterioare, se trece la punctul propriu-zis al ordinii de zi. Oa­menii vorbesc scurt şi cuprinzător. — Şi ce se întîmplă după sesiune ? — în satele sau circumscripţiile de care răspund, membrii comitetului exe­cutiv urmăresc dacă cele stabilite se în­deplinesc­ sau nu şi informează primăria. De altfel, aproape toţi deputaţii se bucu­ră de stimă şi respect din partea cetă­ţenilor şi, cînd este de realizat ceva, pri­mesc tot sprijinul. I-aş evidenţia pe Va­­sile Nemesniciuc, Ioan Bad­ov, Mihai Cor­­duneanu, Ioan Paleu, Ştefan Gîlcă. — Aţi spus „aproape toţi deputaţii"... Sínt şi deputaţi care nu-şi onorează man­datele încredinţate ? — Sínt, dar n-aş spune că din rea voinţă. Avem vreo doi deputaţi în vîr­­stă, care nici la se­siuni nu prea vin, dar să mai şi mun­­­­cească. Voiam însă —1^——— să spun că unii de­putaţi îşi iau nişte angajamente frumoase şi nu le îndepli­nesc apoi. — Legat de eficienţă, aş dori să abor­dăm încă un subiect: în activitatea u­­nor consilii populare şi-a făcut loc ideea conducerii prin obiective. Pe scurt este vor­ba despre încredinţarea de obiective, ca­re urmează să se realizeze, unor deputaţi, aceştia răspund în faţa comitetului execu­tiv, a obştei, de aceste obiective de la început şi pînă la sfârşit. Astfel, ei au prilejul să simtă responsabilitatea, să-şi pună în valoare iniţiativa, spiritul or­ganizatoric etc. — Nu pot vorbi despre o generalizare a acestei metode, dar avem unele în­ceputuri. De exemplu, deputatul Dumitru David, membru al comitetului executiv, a răspuns de amenajarea a două poduri din satul Iazul vechi şi a drumului dintre Iazul vechi şi Hălcani. De la început pînă la sfîrşit. S-a ocupat de toate aspectele, inclusiv de aprovizionare. Bineînţeles că, de cîte ori primăria era solicitată, el pri­mea ajutorul necesar. Şi a făcut o treabă bună. — Iată că am aflat destule noutăţi de la dv., deşi eraţi sceptică. De altfel, pen­tru cititori aş vrea să precizez că, la Şi­pote, eficienţa sesiunilor şi a şedinţelor de comitet executiv poate fi observată în toate domeniile de activitate. Gh. MATEI Convorbire cu AGRIPINA HÎRLĂUANU, primarul comunei Şipote O infuzie de noi forţe spirituale (urmare din pag. 1) că etc. au antrenat prestigioşi oameni ai literelor şi ascultindu-i participanţii au avut revelaţia deliciilor pe care creaţiile artistice le pot oferi numai celor care învaţă a le degusta lent, cu rafinament şi pricepere, căci a sor­bi, fie şi cu nesaţ, o operă dintr-o singură răsuflare nu înseamnă a-i de­tecta parfumurile şi esenţele. Fără în­doială că atunci cînd ai în aceeaşi sală şi cite o expoziţie de pictură sau standuri de cărţi, altfel se deschid orizonturile, accesul spre cultură devenind mai lesnicios şi mai agreabil. Am aşternut aceste puţine rinduri, fiindcă — nu o dată — din partea conducerilor unor instituţii de artă şi a unor solişti s-a ridicat pro­blema că nu pretutindeni factorii de răspundere din întreprinderi şi insti­tuţii sunt receptivi la ofertele lor de a veni în mijlocul salariaţilor cu programe care să deschidă oamenilor căi noi către frumos, către valorile estetice. Este de dorit deci ca acest club al dezbaterilor de artă să consti­tuie un exemplu şi pentru alte uni­tăţi economice din oraşul şi judeţul nostru şi, totodată, organizaţia de partid şi cea de tineret din întreprin­dere să preia în întregime organiza­rea şi ridicarea pe noi trepte a ma­nifestărilor din cadrul acestui club. SPORT volei, Div. A Penicilina—Universitatea Craiova 3-1 În m­eciul de ieri seară susţinut de e­­chipa Penicilina s-a văzut poate cel mai bine că noua formulă nici nu s-a redat îndeajuns şi că un joc dacă îl iei prea uşor de la început te trezeşti că eşti condus aşa cum s-au trezit fetele de la Penicilina în partida cu studentele din Craiova. In primul set cele care conduc în ma­joritatea timpului sunt oaspetele al căror blocaj funcţionează bine, în schimb ieşen­­cele greşesc o serie de mingi şi după ce tabela de marcaj arată 13—13 şi apoi 14—14 apar două greşeli ale gazdelor şi primul set este cîştigat cu 16—14 de Universitatea. In prima parte a celui de al doilea set cele care conduc sînt tot oaspetele cu 9—4, dar gazdele îşi revin şi greşelile nu mai abundă şi de la 9—4 scorul este de 13—9. Finalul setu­lui arată 15—13 pentru ieşence. In setul al treilea, fetele de la Penicilina se con­centrează, se înţeleg mai bine şi linia Călinei, Chiriţescu, Hatură funcţionează bine. Setul este cîştigat cu 15—3. In ultimul set în care ieşencele con­duc tot timpul, antrenorul Roibescu ru­lează întreg lotul de jucătoare. Acesta se termină cu scorul de 15—9, gazdele cîști­­gînd astfel meciul cu 3—1. V. VĂCĂRIȚĂ FOTBAL Intr-un meci restanţă din etapa a ll-a a diviziei A la fotbal, ieri după-amiază s-au întîlnit la Bacău formaţia locală Sport Club şi echipa F. C. Constanţa. Partida s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 2—2 (1—1). Golurile gazdelor au fost marcate de Pană (min. 44) şi Hriţcu (min. 67). Pentru oaspeţi au în­scris Caraman (min. 40) şi Tănase (min. 58), în clasament continuă să conducă e­­chipa Universitatea Craiova cu 17 puncte, urmată de F. C. Constanţa — 16 puncte şi Dinamo Bucureşti — 14 puncte. .I­I ! În premieră la Cîrniceni In cadrul activităţilor pio­niereşti înscrise in progra­mul trimestrului I, la şcoa­la din satul Cirniceni, co­muna Ţigănaşi, a avut loc în premieră un concurs de orientare turistică, la care au participat pionierii cla­selor a V-a A şi B. Con­cursul, ne spune prof. Mar­gareta Ungu­reanu, coman­dant-instructor de detaşa­ment, a stirnit un viu in­teres în rîndul participanţi­lor cit şi a locuitorilor sa­tului. Deşi disputa, pasio­nantă pina în ultimul mo­ment, s-a terminat la ega­litate, concursul în premie­ră a trezit interesul pentru noi activităţi. Parcajele publice, proprietate personală? In imediata vecinătate a blocului din Splaiul Bah­­lui nr. 14, s-a amenajat, din Natalitatea — pe scara cifrelor şi a răspunderii sociale (urmare din pag. 1) utocritic, dar nu mai pot corecta sentin­ţele date. Este, însă, posibil ca în viitor consiliul medicilor (a cărui prezenţă în com­baterea fenomenului infracţional în rîndul personalului medical a fost foarte palidă) să ia în discuţie cazurile mai deosebite şi să vadă dacă n-ar fi potrivit să propună Ministerului Sănătăţii anularea unor diplo­me prea greu pătate. Ar fi un act de apă­rare mai fermă a prestigiului profesiei de medic (de cadru medical în general), un avertisment sever pentru cei care se mai gîndesc că ar putea să încalce legea. Satisfacţia morală de a avea copii. Sunt însă şi unele neajunsuri Măsurile represive împotriva celor care nesocotesc prevederile legale nu pot fireş­te să înlocuiască munca educativă ce tre­buie desfăşurată larg în rîndul femeilor, mai­­ales al tinerelor. Nu ducem lipsă de planuri de măsuri, dar de cele mai multe ori ele sunt unilaterale. Se are în vedere mai mult educarea medicală şi juridică, li se explică femeilor ce primejdii au de în­­tîmpinat dacă recurg ilegal la întreruperea cursului sarcinii, dar mai puţin li se vorbeş­te despre satisfacţia morală de a avea co­pii. Această cerinţă a muncii educative se impune cu atît mai mult cu cît se constată că femeile trimise în judecată pentru între­ruperea ilegală a cursului normal al sar­cinii fac parte din categoria acelora (pu­ţine la număr) care duc o viaţă uşuratică, o viaţă în care egoismul le este călăuză principală. Ar fi bine ca organizaţiile U.T.C. şi comisiile de femei să organizeze întîlniri între tinere şi femei care şi-au clădit un că­min fericit, care au copii. Majoritatea co­vârşitoare a femeilor au suficiente argumen­te pentru a demonstra convingător bucuria de a avea copii, nobleţea maternă în con­trast cu viaţa searbădă, meschină a unora care socotesc existenţa copiilor o preoste. Iată ce ne declară cîteva salariate de la întreprinderea de tricotaje „Moldova" : — Am patru copii, de la 6 ani la 17 ani. O fată, de 14 ani, urmează liceul de co­regrafie­ la Bucureşti. Are bursă. Cînd pri­mesc scrisori de la ea, şi primesc multe, plîng şi rid. Plîng pentru că mi-i dor de ea şi în acelaşi timp sînt bucuroasă că merge bine cu şcoala, deşi e departe de casă. Pe ceilalţi îi văd în fiecare zi. Să vedeţi cînd vine soţul de la lucru cum îl ia pe genunchi pe cel mic şi ce fericiţi sînt amîndoi ! Iar eu sînt fericită de fericirea lor. (Eleonora Păpăruz, muncitoare). — Decamdată am un singur copil. Are doi ani şi patru luni. Bucurii ? Dar cine le mai ţine evidenţa ! Să spun cîteva : cînd a spus primul cuvînt, cînd a început să mear­gă şi a făcut primul pas pe cont propriu. Dar sînt multe de spus. (Maria Bidei, aju­tor de maistru, secretară de organizaţie de bază). — Trebuie să ne gîndim că vine o vreme cînd nu vom mai fi tineri şi dacă n-avem copii, n-o să aibă nici cine să ne deschidă uşa. Un băiat e la liceu, fata - mai mare - s-a măritat şi nu vă închipuţi cît sînt de fericită cînd îi văd fericiţi la rîndul lor. Ginerele e orfan şi eu îl iubesc ca pe co­pilul meu - ne declara o altă salariată. Reproducînd, în rezumat, aceste declara­ţii n-avem intenţia să trecem cu vederea u­­nele neajunsuri care umbresc uneori bucu­ria de a avea copii. Nu o dată a fost ară­tată importanţa creşelor şi a căminelor, s-au luat şi hotărîri în vederea intensificării con­strucţiilor de acest fel, dar în unele cazuri se bate pasul pe loc. E cazul creşei pentru copiii salariatelor întreprinderii de tricotaje „Moldova“ pentru care s-a întocmit proiec­tul, s-au aprobat fondurile, s-a găsit şi în­treprinderea care să execute lucrarea, dar se amînă mereu o aprobare de la Bucu­reşti. Astfel de situaţii, deşi pricinuiesc multe necazuri, nu justifică însă practicile ilegale ale unor femei de a recurge la în­treruperea cursului normal al sarcinii. Este de datoria tuturor să lupte pentru crearea unor condiţii din ce în ce mai bune de creştere şi educare a copiilor, dar, totoda­tă, nu trebuie tolerate, sub nici o formă, tendinţele de încălcare a legii care lovesc simultan atît asupra sănătăţii femeilor, cit şi asupra sporului normal al populaţiei ţării. Excursie în nordul Moldovei O veste bună pentru tineri. Şi în sezonul de toamnă, ca şi în cel estival, agenţia B.T.T. — Iaşi orga­nizează excursii in­structive, recreative. O asemenea ex­cursie este pla­nificată pentru pe­rioada 3—7 no­iembrie a.c. ,tine­de atractiv, cuprin­­zînd cele mai pito­reşti locuri ale Mol­dovei : Iaşi — Sucea­va — Gura Humo­rului — Câmpu­­lung — Vatra Dornei. Amatorii sunt aşteptaţi pen­tru înscrieri la a­­genţia B.T.T. care îşi are sediul la Comitetul judeţean şi ITTP fondurile Consiliului popu­lar municipal Iaşi,, un spa­ţiu de parcare asfaltat. Dar deşi terenul de parcare es­te public, 8 posesori de au­toturisme şi-au înscris nu­merele de circulaţie ale autovehiculelor pe calda­­rim, transformind astfel parcajul public în proprie­tate particulară. De aici au pornit dispute, şicane etc. Cum îşi permit aceşti po­sesori de autoturisme să transforme un bun obştesc în proprietate particulară ? Este necesar nu numai un apel la raţiune, ci aplicarea legislaţiei în vigoare. Prezentaţi buletinul de identitate la un recent control efec­tuat de către organele de miliţie la căminul între­prinderii de materiale de construcţii din şoseaua To­­meşti nr. 2, mai multe per­soane au fost găsite fără viza pentru stabilirea reşe­dinţei in municipiul Iaşi. Gh. Coţovanu din Ruginoa­­sa, Gheorghe Butuc şi Gh. Dascălu­, din comuna Olte­neşti, judeţul Vaslui, C-tin Humă, M. Andronic, C. Cojocaru, din comuna Cos­­tuleni, şi alţii au fost sanc­ţionaţi cu amendă. De a­­semenea, nici unul din cei 350 de salariaţi care locu­iesc în cămin nu erau tre­cuţi în cartea de imobil. Administratorul căminului, T. Victor, a primit deocam­dată un avertisment. Dispariţia celor „patru fraţi într-un cojoc“ Control la Centrul de a­­chiziţii ţibăneşti al I.L.F. Achizitorul Vasile Rusu nu înregistrase 650 kg. nuci, 2 000 kg. borhot şi alte pro­duse. Uitase ? Pretext. Prin sondaj s-au descoperit doi saci cu nuci — 50 kg, care trebuiau să ia drumul de­pozitelor. Mare le-a fost mi­rarea controlorilor cînd au constatat că nucile aveau o greutate deosebită. Un soi nou ? Nicidecum. Miezul nucilor desfăcute cu grijă a fost înlocuit cu argilă. Cer­cetările continuă, spre a se descoperi dispariţia celor „patru fraţi intr-un cojoc“ şi adevăratul miez al es­crocheriilor achizitorului. PAGINA A III-A Cinematograful „VICTORIA“ prezintă între 5 şi 11 noiembrie 1973 filmul de mare succes „ALBA CA ZAPADA ŞI CEI 7 PITICI" — producţie Walt Disney. Pentru evitarea aglomeraţiei se pun în vînzare bilete începînd de astăzi, 1 noiembrie 1973. La spectacolele de la orele 9. 11,10, 14.30, organizate special pentru copii şi elevi, se vor distribui bilete cu preţ redus, pe bază de delegaţii. Casa este deschisă, zilnic între orele 16 şi 19,30. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi ANUNŢA pentru ziua de 4 noiembrie, în sala teatrului, la ora 19:30. DESCHIDEREA STAGIUNII 1973/1974, cu premiera ISTORIA IEROGLIFICA sau LUPTA DINTRE INOROG ŞI CORB de Dimitrie Cantemir operă remarcabilă a literaturii noastre vechi, model de inventivitate artistică, într-o transcriere pentru scenă datorată Cătălinei Buzoianu şi lui Mitreea Filip. Regia artistică: Cătălina Buzoianu, scenografia : Mi­hai Mădescu. Muzica : Vasile Spătărelu. In distribuţie: Geo Costiniu (Inorogul), Teofil Vâlcu (Corbul), Ştefan Dăncinescu, artist emerit, Constan­tin Sava, Papii Panduru, Adrian Tuca, Saul Taişler, Marcel Finchelescu, Sergiu Tudose, Virgiliu Costin, Virgil Raiciu, Al. Breban, Petru Ciubotaru, Valeriu Robu, George Macovei, Dionisie Vitcu, Traian Ghi­­ţescu, Valeriu Oţeleanu, Ion Lazu, Gh. Marinca, Virginia Raiciu, Gelu Zaharia, Valea Marinescu, Silvia Popa, Puiu Vasiliu, Valeriu Burlacu, Liana Mărgineanu, Florin Mircea, Domniţa Mărculescu, Constantin Lerca. 9/ DE* &4P79 Porto/ întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi 1 % şoseaua Tomeşti nr. 2, telefon 31120, angajează de urgenţă: — muncitori necalificaţi din judeţul Iaşi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseria de MAŞINIŞTI PRE­FABRICATE şi FIERARI BETON. Relaţii suplimentare se primesc zilnic de la biroul personal-învăţămînt-salarizare între orele 7,00 — 15,30. Baza de aprovizionare şi desfacere nr. 3 Şoseaua Ţuţora nr. 130 angajează de urgenţă: — 2 macaragii pe utilaje cu şenile; — 1 sudor­ fierar categoria 5-6; — 1 lăcătuş mecanic categoria 5-6; — 1 şef manevră (manevrant) vagoane; —1 receptioner; —1 magaziner. Angajarea se face conform Legii nr. 12 şi H.C.M. 914. Relaţii suplimentare, la telefon nr. 31970. INSTITUTUL NATIONAL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE ŞTIINŢIFICA ŞI TEHNICA anunţa că sediul Centrului de informare şi documen­tare ştiinţifică şi tehnică din Iaşi s-a mutat din str. Karl Marx nr. 14 în str. Ştefan cel Mare nr. 47. Sala de consultaţii şi biblioteca centrului teritorial este deschisă între orele 8-16. ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII AUTO IAŞI angajează: — un Tehnician proiectant pentru tehnologia S.D.V.-uri-turnă­­torie, prin concurs sau transfer — electricieni autorizaţi pentru înaltă tensiune — recepţioneri c. t. c. absolvenţi ai Liceului industrial con­strucţii de maşini — strungari metal. Combinatul avicol intercooperatist Iaşi cu sediul în şoseaua Iaşi — Tg. Frumos km. 10 încadrează de urgenţă în condiţiile H.C.M. 914 : — fochişti pentru cazane cu combustibil­­A — mecanici de întreţinere — electricieni întreţinere — kobinatori Numai categoriile I — IV — merceolog­i— magaziner Se asigură mijloc de transport pentru toate turele. Se asigură cantină contra cost și cazare pentru necăsătoriți. Regionala căi ferate Iaşi anunţă înscrieri pentru concursul de admitere în şcoala de specializare post­­liceală de mecanici ajutori locomotive Diesel electrice şi hidraulice, care se va ţine la Centrul de calificare C.F.R. Iaşi. Se primesc absolvenţi ai liceelor de cul­tură generală şi ai liceelor industriale (profil metal sau electrotehnică), cu stagiul militar satisfăcut, avînd vîrsta maximă 35 ani. Candidaţii admişi a urma cursurile devin angajaţi C.F.R., bucurîndu-se de toate drepturile ce decurg din această calitate. înscrierile se primesc la depourile C. F. R. din Iaşi, Paşcani, Suceava şi Centrul de calificare C.F.R. Iaşi, telefon 18080, interior 529. Mica publicitate Vînzări­cumpârărî • Vind casă parțial liberă. Strada Sf. Sava 17 — Fie­rea. • Vind televizor, Rubin perfectă stare. Telefon 11554, orele 16.00—20.00. • Vind I.M.S. Cuza Vo­dă 37, vizavi de Maternitate. Orele 16.00—20.00. • Vind pianină placă bronz — Neumeyer. Telefon 15063, o­­rele 16.00—18.00. Lecţii­meditaţii • Meditez matematică ori­ce nivel. Telefon 40701, ore­le 15.00—20.00. Schimburi de locuinţe • Cedez apartament trei ca­­m Bucureşti, etaj I — de­taşi similar. Telefon 13997, Şefciuc sau Costache Negri 50.­­ Schimb proprietate per­sonala, Gavriluţ Dumitru, strada Nămoloasa 15 (cartier Crucea Roşie), pentru simi­lar alt cartier. • Ofer locuinţă Iaşi pen­tru locuinţă Braşov. Telefon 30132. Pierderi • Pierdut certificat de naş­tere pe numele David Nico­­lae. Adresaţi strada Vasile Lupu 86, bloc K 1, scara B, parter. Aducătorului recom­pensă. • Pierdut chitanţe fond so­cial pe numele Scutaru Gri­­gore. Le declar nule. • Pierdut chitanţe — fond social — pe numele Scutaru Maria. Le declar nule. • Pierdut legitimaţia de program redus, eliberată de „Ţesătura“ pe numele Ga­­man Aurelia. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia elibe­rată de întreprinderea jude­ţeană de industrie locală pe numele Melinte M. Mihai. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia elibe­rată de I.U.P.S.R. Iaşi pe nu­mele Hreapcă Vasile. O de­clar nulă. • Pierdut sigiliu nr. 8 — I.I.S. „Ţesătura“ Iaşi. II de­­clar nul. • Pierdut legitimaţia elibe­rată de I.U.P.S.R. pe nume­le Sacs Iulian. O declar nulă Decese • Cu adîncă durere, fa­milia aduce­ la cunoştinţă dispariţia dintre cei vii a iubitului lor GNIAZDOVSCHI IOSIF fost jurisconsult C.F.R. Cortegiul funebru por­neşte de la capela catoli­că, din cimitirul Eterni­tatea, astăzi, 1 noiembrie, ora, 14.00. • Soţia, copiii, întreaga fa­milie anunţă, cu durere înce­tarea din viaţă, după o lun­gă şi grea suferinţă, a­­ celui care a fost VASILE LUCHIAN 58 ani. Defunctul se află depus la biserica Sf. Spiridon. Inmor­mintarea va avea loc astăzi, 1 noiembrie, ora 12, la cimi­tirul Păcurari. • Cu nemărginită durere familia anunţă moartea ful­gerătoare a celui care a fost URSU T. IOAN Inmormîntarea va avea loc duminică, 4 noiembrie, în sa­tul Vînători, comuna Popri­­cani. • După o lungă şi grea sufe­rinţă, s-a stins din viaţă acea care a fost SIMOVICI PEPI Inmormîntarea, vineri 2 noiembrie, ora 12.00. Cortegiul pleacă din stradela Albă 6. • Soţia, copiii, rudele a­­nunţă cu durere decesul scumpului lor DASCALU DUMITRU 55 ani. Cortegiul porneşte din stra­dela Silvestru 6, duminică, 4 noiembrie, ora 12.00, spre ci­mitirul Sf. Vasile. • Soţia, copiii, părinţii, fraţii şi cumnaţii anunţă cu durere decesul scumpu­lui lor POSTOLACHE DUMITRU (Petrică) 38 ani. Inmormîntarea, astăzi, 1 noiembrie, ora 12.00, la cimitirul Eternitatea. Cor­tegiul porneşte din aleea Decebal 20. mere rim

Next