Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9102-9125)

1976-01-04 / nr. 9102

FLACARA IAȘULUI--------——-----------------------— ------------------— ----------------------------------------------PAGINA A IV-A Un revelion al bucuriei, încrederii şi optimismului ! Semne bune­­anul­are! (urmare d­in pag. a 2-a) deja contribui cu şi mai mare •---------------------------------- A­dmilie la înfăptuirea Programu­lui şi bunăstare, au însoţit pe cer partidului pentru edificarea­­ fiecare în noaptea dintre ani şi foc­ietăţii socialiste multilateral cincinale, animaţi de hotărî­rea dezvoltată pe pămintul României. Speranţe, pe un drum drept al împlinirilor la Casa de cultură a tineretu­lui şi studenţilor, la cantina nr 2 a Universităţii „Al. I. Cuza“, două din locurile unde s-au organizat revelioane pentru tineret, am reîntâlnit eroi ai re­portajelor noastre, autori ai unor valoroase iniţiative, deţinători ai unor recorduri în producţie, la locul de muncă. Grupuri de ti­neri de la marile întreprinderi economice, din şcoli şi facultăţi, au fost împreună, în prima se­cundă din noul an, au rememo­rat fie şi numaii pentru o clipă crâmpeie din activitatea unui an încheiat cu succes. Urări, decla­raţii, confesiuni. Fiecare este pă­truns de solemnitatea clipei care marchează încheierea unui an şi trecerea spre primul d­intr-un nou cincinal. „Ne sunt încă vii în memorie cuvintele secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, din Me­sajul adresat întregului popor cu prilejul Anului Nou , ne-a mărturisit Ion Huţanu, secretarul comitetului U.T.C. de la între­prinderea de antibiotice. îndem­nurile secretarului general al partidului ne vor călăuzi în ac­tivitatea de zi cu zi, în înfăptu­irea sarcinilor încredinţate nouă, tineretului, la cel de al X-lea Congres al U.T.C.“. Printre grupurile de tineri în­­tîlnim­ şi cîţiva studenţi de la Facultatea de zootehnie, care după sesiunea de examene au rămas să lucreze la ferma didac­tică a Institutului agronomic.­­Pen­tru noi, revelionul a însem­nat doar o scurtă întrerupere a activităţii de la ferma zootehnică, ne-a spus studentul Viorel Ro­man, din anul al II-lea , zoo­tehnie. Este un moment semnifi­cativ din viaţa de student, în devenirea noastră ca specialişti". Reţinem frînturi de toasturi, urări, felicitări. Exuberanţa tine­rească domină atmosfera de săr­bătoare. Nimeni nu vrea să piar­dă nici măcar un dans din a­­ceastă seară. Doar grupul de urători — elevi de la Liceul nr. 7 — întrerup pentru moment iureșul jocului. Perechile de ti­nerii se avântă apoi, din nou, în ritmurile muzicii. Bucuria îm­plinirilor se împleteşte cu cute­zanţa visurilor care se înfiripă. Elanul tineresc ţinteşte spre noi recorduri în marea întrecere so­cialistă, spre transformarea nă­zuinţelor în fapte împlinite. A­­proximativ 800 de tineri de la „Nicolina“, întreprinderea meta­lurgică, „Ţesătura", „Victoria" I.P.L. şi alte unităţi economice şi instituţii ieşene au fost inter­preţii unei mari simfonii a bucu­riei şi entuziasmului. Un alt loc unde am pu­tut-o „localiza“ : cantina-restaurant C.F.S­. A de­venit un obicei ca zeci de an­gajaţi ai întreprinderilor ieșene să-şi dea întâlnire în noaptea de hotar aici, în zona industrială a Iaşului. Muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti s-au reîntîl­­nit, şi în acest an, pentru a cinsti marile succese dobândite în colectivele unde muncesc. Au ascultat urările secretarului ge­neral al partidului, ridicînd pa­harul pentru noi realizări, oa­meni ai muncii de la C.F.S., în­treprinderea metalurgică, I.P.M.P., I.U.P.S.R., întreprinderea de tri­cotaje „Moldova“, „Țesătura" etc. „A fost un an bun pentru între­prinderea noastră, ne-a declarat economiștii! Adrian Barth­, de la I.U.P.S R. Succesele colectivu­lui nostru, colectiv închegat în acest cincinal, sunt tot atîtea mărturii de angajare pentru a transforma in fapte obiectivele cincinalului care ne stă în faţă". Il reîntâlnim şi pe Gh. Baban, secretarul comitetului U.T.C. de la C.F.S. „Tinerii din combinat, ne spune interlocutorul, şi-au propus importante obiective pen­tru anul 1976, în spiritul Direc­tivelor Congresului al X-lea al U.T.C. Numeroase iniţiative sânt gata să-şi ia zborul, şi am con­vingerea că 1976 va fi marcat de importante realizări". Şi aici, ve­selia a continuat­ până în zori. Plecând însă, echipa reporterilor a luat cu ea şi urările acestor oameni : „Cu mulţi vroi, cu bucu­rie şi mari succese". La mulţi ani, Vasilica! Ora zero şi zece minute... La secţia a II-a a Spitalului „Ma­ternitatea“ stau de veghe, la ve­nirea pe lume a celor mai tineri cetăţeni ai ţării, doi medici, îm­preună cu cinci asistente medi­cale. Ni se dă vestea că primul nou-născut al anului, în judeţul Iaşi, este o fetiţă de 3.900 kg. O cheamă Vasilica Burduja. Mama ei, Aurica Burduja, are 43 de ani , domiciliază, împreună cu so­uil ei, Gheorghe, în comuna Mi­­oneasa. Vasilica este al 12,­Ies copil şi a patra fetiţă a familiei B­urduja ! Ii urăm Vasilicăi ani mulţi, fericiţi, să crească mare şi să aibă grijă de mama sa e­­roină, Aurica Burduja. Echipe de intervenţie la datorie la ora 23:30 dispecerul Ion Că.­­ugăreanu, de la secţia termo­­ficare a G.I.G.C.D., înregistrează încheierea lucrării de intervenţie de la blocul A.2, ap. 12, din str. Vasile Luput. Promptitudinea cu can­ au acţionat muncitorii Mi­­hai Hoghie şi Alex. Buzincu a readus buna dispoziţie în fami­lia Pintilie. Ora 1, 1976. Un nou semnal, de pe str. 30 Decembrie. Instalatorii Gh. Rusu, Ion Apreu­­tesei, împreună cu ing. Aurel Matei au înlăturat rapid şi de această dată defecţiunea semna­lată. In aşteptarea altor semnale, membrii echipelor de intervenţie ale fiecărei secţii au avut timp suficient să transmită familiilor lor urarea : „La mulţi ani, 1976!“. Nu prea solicitaţi au fost şi lucrătorii întreprinderii de reţe­le electrice — motiv de bucurie pentru ei, fiindcă aceasta de­monstra buna funcţionare, peste tot, a instalaţiilor. Cele două in­tervenţii care au fost necesare — ambele minore — au fost re­zolvate în doar cîteva minute de electricienii V. Muscă, Gh. Viţă, I. Ciobanu şi V. Catrinescu. Un bilet, vă rog! Mulţi dintre noi s-au adresat cu această formulă, la diverse ore, în noaptea de revelion. Pen­tru că şi acum, ca şi în ceilal­ţi ani, I.T.C.I. ne-a pus la dispo­ziţie mijloacele de transport în comun necesare. Au circulat 36 de autobuze, 24 de tramvaie, 26 de taximetre. Oameni, între care mulţi nu la primul revelion de acest fel, ne-au ajutat, cu discreţie şi răspundere, să ajun­gem aco­lo unde ne propusese­­răm. Iată-i doar pe cîţiva din­tre ei : şoferii C-tin, Gabor, P. Anton, C-tin Bucşă, C. Coşo­­veanu, Gh. Mâgureanu, vatmanii V. Pasat, G. Tănase, taxatorii Ana Vieru, Domnica Mititelu, Coca Bucșă, Maricica Vîrlan și Margareta Iliincă. Alo! Poate cel mai solicitat serviciu din noaptea de revelion a fost cel telefonic. Şi aceasta, pentru că ne-am obişnuit să folosim acest mijloc, în special în ase­menea momente, pentru a trans­mite celor dragi gîndiriile noas­tre. Primul „Alo ? Ia mulţi,ani !“ din 1976 a fost consemnat chiar în primul mânuit al anului : un abonat din Iaşi transmitea prie­tenului său din Huşi urările de începu­t de sin. Apoi, operatoa­rele Aneta Ciulei, Natalia Chel­­său, Angela Onofrei, Felicia Tă­nase, Georgeta Brăescu au reali­zat, pînă dimineaţă, aproape încă 400 de legături interurbane. Nu a fost uşor, mai ales dacă amin­tim că şi la „03“ au fost peste 230 d­e­ solicitări. Dar telefonis­tele a­u fost, aşa cum ne-am o­­bişnuit, prompte. Bucureşi ,fie oaspeţi, ca întotdeauna! Ca şi în ceilalţi ani, în noaptea de revelion, lu­crătorii din alimentaţia publică ieşeană au fost gazde primitoare. In cele 17 unităţi unde s-a organizat petrecerea re­velionului, au lucrat circa 1000 de ospătari, bucătari, conducători auto etc. Pretutindeni s-au depus eforturi pen­tru ca oaspeţii să fie primiţi şi serviţi irepro­şabil. Restaurantul „Cotnari" a organizat revelionul şi la Casa de cultură a sindicatelor, într-un cadru plăcut, aspectuos, unde s-au instalat şi trei televi­zoare, un colectiv al restaurantului amintit, condus de D-tru Lupu, a servit prompt 130 de persoane. Ospătară Ta­tian G­iurgheiea, proas­­pată absolventă, s-a a­­flat la primul ei reve­lion din mijlocul consu­mata lor. „La început am avut emoţii, dar m-ari­ acomodat ime­diat şi m-am simţit mi­nunat“ , ne-a declarat interlocutoarea. Gazdă ospitalieră a fost şi colectivul restau­rantului „Unirea“. Aici şi-au petrecut revelio­nul aproape 500 de ie­şeni, muncitori şi inte­lectuali din diferite în­treprinderi şi instituţii. Pentru ca ei să-şi în­cheie un an de muncă in condiţii cit mai bu­ne, aproape 150 de lu­crători ai restaurantu­lui au muncit­ la p­­ gătitei» -­buchtelor, la crearea unui cadru cit mai plăcut. Şi au reier­­şit ! Responsabilul uni­tăţii, Gh. Aftănase, are deja experienţa necesa­ră pentru a organiz­a plăcut sărbătorirea re­velionului. Ne referim­ la nenumăratele surpri­ze cu care s-au întâlnit­­ oaspeţii aceste­i unităţi Bucatele tradiţionale­­ i-au ispitit pe cei 150­ de ieşeni care au în-­ tîmpinat nou! an şi !?/ „Bolta rece“. „Mă buciu că lumea este mulţum­i­­tă“ — ne-a spus Petit­ Florea, unul dintre resi­­ponsabilii unităţii. Esteu şi o răsplată a muncii noastre, a grijii cu care ne-am pregătit". Atent coordonaţi, chiar şi în noaptea de revelion, de către fac­torii de conducere ai I.C.S.A.P., lucrătorii din restaurante au făcut totul pentru ca oaspeţii lor să se simtă bine. Re­porterul a cules şi mul­te mulţumiri la adresa lor. Le urăm, şi noi, ani mulţi şi petrecere frumoasă pe 10 ianua­rie cînd, conform tra­diţiei, vor sărbători şi ei revelionul. Reportaj realizat : CON­ST. P­­­FI­OLIŢA, C. I.UPU, IO­AN ŞCN­tOJIU. Folio : LEONID STRATULAT -------------------------------------r—: V * ----------- În acţiune — —­disciplina şi competenţa (urmare din pag. 1) I — Putem spune că secţia noas-­­ tră, a patra, este de părere ing. I V. Condriuc, şi-a închegat un I colectiv destoinic şi acum putem­­ trece la realizări superioare. A­­­­cum, dimineaţă, am schimbat o­­ calibraţie. A durat aproximativ­­ trei sferturi de oră, faţă de­­­ 1 oră şi jumătate cît data înainte. „ Avem o instalaţie modernă, pe­­­­are fabricăm o gamă largă de­­ ţevi de dimensiuni mici, foarte­­ cerute atît de întreprinderile­­ noastre constructoare de maşini,­­ cit şi la export. De aceea anul­­ acesta vom exporta cel puţin o­­ treime din producţia secţiei. I — Alte noutăţi ? , — Am realizat pentru prima­­ dată în întreprindere, deşi sîn­­­­tem secţie nouă, debavurarea in­­f­­erioară a ţevilor. i Mi se arată o mostră şi, deşi­­ nu sînt specialist, nu e greu să­­ văd superioritatea tehnică a ţe­­­­vilor cărora li s-a aplicat aceas- t tă operaţie.­­ La secţia a doua, fruntaşă pe J întreprindere, se lucrează, pe­­ lîngă ţevile şi profilele obişnui-­i te, la experimentarea a trei ti­­l­puri de ţevi pentru frigidere,­­ cardane şi amortizoare. — Sînt satisfăcut de felul cum a început această zi de lucru, ne spune ing. Ghica Necula, şeful secţiei. Nici o absenţă nemoti­vată în schimbul de dimineaţă. Cu aceeaşi satisfacţie ne vor­beşte despre disciplină şi tînă­­rul laminorist Pintilie Spînu din secţia I­­I — Sînt organizator de grupă­­ sindicală, ne spune el, şi con­stat că astăzi nu avem nici un ab- j sent. Cred că este rodul înţele-­­ gerii mai adânci a disciplinei, la­­ care şi-a adus contribuţia şi­­ grupa sindicală. In anul 1975 noi­­ am discutat operativ orice aba- t tere. 1 Maistrul Aurelian Bacrău, şe- »­ful atelierului C.I.F., art? citeva 1 preocupări de ordin tehnic și e- \ eonomic. 1 — Am început să fabricăm­­ țevi profilate din bandă lamina- 1 tă la cald. E mai avantajos pen- I tru întreprindere. Dar trebuie să » ne mai perfecţionăm, pentru ca J avantajele să fie mai mari. ț In secția a Iii-a alte preocu- i pări, toate vizînd însă acelaşi o­­biectiv — ridicarea nivelului t tehnic şi economic al întreprin- t derii. 1 — Vrem ca schimbul nostru, . B, să devină fruntaş pe secţie ; ț anul trecut am ocupat locul II. I Avem toate posibilităţile, ne tre-­­ buie organizare mai bună, dar * aceasta stă in puterea noastră­­ (ing. V. Stărpu). J — Ne propunem să avem cit­­ mai puţine staţionări tehnologi­ce. Aşa cum am început azi e destul de bine (Minai Grigoraş, laminorist). I începe în curind un cues de reciclare a muncitori­lor. Vrem ca toţi lamino­riştii şi ceilalţi să ştie a lucra ia cit mai multe locuri de muncă (Ion Moi­­se, maistru), întreaga întreprindere respira din plin aerul tare al acestui în­ceput de an — primul an al nou­lui cincinal, care va adăuga noi şi însemnate realizări celor de pînă acum, spre satisfacţia noas­tră, a tuturor. J N Cu 2 la sută peste precede Păşind în cel de al 21-lea an de existenţă, întreprinderea de an­tibiotice şi-a dovedit şi de astă dată capacita­tea de a fi la înălţime. E vorba de înălţimea impusă de noul an, ca­re aduce sarcini de pro­ducţie deosebit de com­plexe. In cincinalul ca­re a trecut, întreprin­derea a fost înzestrată cu noi instalaţii pro­ductive, a sporit nu­mărul sortimentelor de antibiotice. Lucrînd fă­ră întrerupere, colecti­vul întreprinderii a obţinut realizări impor­tante din primele ore ale acestui an nou. în toate secţiile operatorii, specialiştii au fost şi sînt mereu la datorie. In atelierul de lizină — ing. Em. Ignat ne vor­beşte cu satisfacţie despre munca din aces­te zile. — , Am reuşit să de­păşim planul cu 2 la sută şi, evident, să dăm o producţie foarte bu­nă. La baza succesului stă atît hărnicia ope­ratorilor cit şi price­­ ­­ perea specialiştilor ca­re au asigurat şi asi­gură o continuă asis­tentă tehnică. N-am a­­vut nici o stagnare in aceste zile. Vă rog să evidenţiaţi pe operato­rii Vasile Zah­aria şi lacofe Nichifor, pe spe­cialiştii Constantina Chiculîţa şi pe Adrian Vamanu. Mai sunt şi al­ţii... — Nici nu s-ar putea altfel. Vă dorim spor la lucru ! H. P. Debut peste aşteptări şi în fermele zootehnice Noaptea de Anul Nou i-a găsit la lucru şi pe zootehniştii de la fer­mele Rebricea şi Galata, cond­use de ing. Mircea Mardare şi, respectiv, tehnician Vasile Benea de la I.A.S. Miroslava. După cum ne-a informat conducerea întreprinderii, în fiecare din cele 3 zile cite au trecut din acest an, de la fiecare vacă s-au obținut cu cîte 2 litri de lapte mai mult decit prevederile de plan. • . • Sport • Sport • Sport Competiţii de masă • Asociaţia sportivă „Tehnoton“ a organizat, pentru membrii săi, la sfir­­şitul anului trecut, ample competiţii de şah şi tenis de masă, la care au participat numeroşi angajaţi. In fina­la întrecerii şahiste s-au întîlnit e­­chipele Sculărie şi C.T.C. Prima a în­vins cu scorul de 5—2. S-au eviden­ţiat: sculerul matriţei P. Bosînceanu (care a ciştigat toate partidele susţi­nute), tehnicianul C. Veniamin, mais­trul Şt. Micuda, inginerul Al. Ştefan, controloarea de calitate Silvia Tiaei. Ordinea primilor clasaţi In proba de simplu la tenis de masă : electronis­tul V. Dumitru, electricianul V. Reş­­teu, instalatorul termic A. Beşliu. La dublu, A. Beşliu — V. Reşteu au cîş­tigat In finală cu O. Păun — C. An­­dron­ic. Celor mai buni le-au fost înminate cupe, plan­­ete, premii in obiecte. ADAM BEŞLIU coresc. • In organizarea asociaţiei sporti­ve Arta, a avut loc un concurs de şah la care au participat peste 20 de competitori. Iată şi ordinea primilor clasaţi : 1. Ioanid Romanescu („Con­vorbiri literare“); 2. Dan Brezuleanu (Opera Română); 3. Val. Condurache şi Corneliu Saviuc (ambii de la Tea­trul Naţional). Sport • Sport Sport Premiere alpine realizate de ieșeni Recent, alpinoştii de la A.S. Univer­sitatea au reuşit, prima dată de cînd există această secţie sportivă la Iaşi, să parcurgă ia premieră două trasee alpine. In prezent deja omologate. Este vorba despre traseul „Iaşi ’75“, de gradul 5 A, de dificultate (există 6 asemenea grade de dificultate), din Cheile Bicăjelului, şi de traseul „An­tenei“ (gradul 3 A), localizat pe pere­tele sudic din Făgetul Ciucului. Pre­mierele au fost realizate de V. Şa­­laru şi M. Buchholtzer, respectiv de M. Buchholtzer şi Eva Kolcza. In urma acestor dificile ascensiuni, A. S. Universitatea s-a clasat pe un meritoriu loc V (din 16) în clasamen­tul Federaţiei române de turism-alpi­­nism, înaintea unor echipe puternice, avantajate de mult mai multe posibi­lităţi de antrenament şi afirmare.

Next