Flacăra Iaşului, decembrie 1976 (Anul 32, nr. 9385-9411)
1976-12-01 / nr. 9385
M miM m■ -III Ml— ■MIMI ■ ■■ m iHm| iai'Mi>irii» III Iin 1WI Iiiiiihiiiinni u MHW'in I Anul XXXIII — Nr. 9385 | Miercuri, 1 decembrie 1976 J 4 pagini — 30 bani Un plus de efort pentru a aduce ! Au mai îndeplinit planul anual „la zi toate lucrările agricole ! ! Întreprinderea j ft. 1 "T ” mecanică „Nicotină“ fiind întreaga comună Fiecare pomicultor .. pune umărul la adăpostirea recoltei... Şi în comuna Belceşti îngheţul din ultimele zile a favorizat intensificarea campaniei. Şi cum recoltarea, transportul şi depozitarea porumbului stau pe primul plan, majoritatea forţelor sunt mobilizate în această direcţie. Tov. Vasile Ciocan, preşedintele cooperativei agricole din satul de centru, ne-a spus că, zilnic, participă la depănuşatul porumbului peste 1 200 de ţărani cooperatori. Cu trei agregate de batozat porumb se lucrează în schimburi prelungite. Au fost formate şi 6 echipe care sortează zilnic porumbul aflat în cîmp. La transportul producţiei se acţionează cu 7 autocamioane, 15 tractoare cu remorci, containere sau platforme, precum şi numeroase atelaje. Buna organizare a muncii şi-a spus cuvîntul: din cele 1 500 de hectare ocupate cu porumb a mai rămas de depănuşat doar recolta de pe 100 de hectare. Cea mai mare parte a producţiei fiind deja şi adăpostită, în fruntea tuturor acestor lucrări se află ţăranii cooperatori din fermele conduse de Ilie Formagiu şi ing. Elena Isache. în acelaşi ritm se lucrează şi la C.A.P. Tansa din aceeaşi comună. Datorita drumurilor mai puţin practicabile transportul porumbului se desfăşoară Insă mai anevoios. Ca peste tot, de ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) La I. M. F.Sesiune ştiinţifică Astăzi, începind de la ora 8,30, în sala mare de şedinţe a Filialei din Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România vor începe lucrările celei de a XIII-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice din Institutul de medicină şi farmacie, în lucrările pe secţii vor fi prezentate 145 de lucrări. Sesiunea ştiinţifică este inclusă în grupul de manifestări organizate cu prilejul Zilei institutului. Brigada artistică „Seringa“ va prezenta cu acest prilej, la Casa de cultură a tineretului, la ora 20:00, un spectacol, unde va fi vernisată, totodată, şi expoziţia de pictură şi fotografii artistice ale studenţilor şi cadrelordidactice. In holul I.M.F. va putea fi vizitată expoziţia de realizări în domeniul autodotării cu aparatură didactică şi de cercetare. Sporeşte producţia de PAL După cum se ştie, odată cu apariţia, în acest an, a instalaţiilor de fabricare a PAL- ului, în cadrul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Iaşi s-a asigurat o valorificare deplină a masei lemnoase. O dovedeşte şi producţia mereu crescândă de PAL, material care, practic, revine în circuitul de producţie, transformîndu-se în piesede mobilier. Pînă în prezent, în secţia respectivă au fost produşi, peste prevederi, 39.000 m.p. PAL, ceea ce înseamnă circa 1.200 de garnituri complexe M. 516 — garnituri foarte mult solicitate pe piața internă și externă. em I . . trebuie să fie cu gundul la pregătirea viitoarei producţii Vremea neprielnică din această toamnă a frînat, bineînţeles, şi desfăşurarea lucrărilor în livezi. Cine a ţinut însă cu tot dinadinsul să pună o bază temeinică viitoarei producţii de fructe, a continuat executarea acţiunilor de sezon în ciuda condiţiilor grele de lucru. De cele mai mari eforturi a fost nevoie, fără îndoială, la efectuarea arăturilor. Cu toate dificultăţile cauzate de timpul ploios, o serie de unităţi agricole au reuşit să progreseze cu această lucrare intr-un ritm destul de rapid. Ne gîndim, desigur, în primul rînd, la C.A.P.-uri ca cele din Dumeşti, Deleni, Ţibăneşti sau Bivolari, de pildă, unde mecanizatorii au terminat, practic, de arat toate plantaţiile pomicole. Din păcate, nu ni s-au oferit decit foarte puţine asemenea exemple, lucru explicabil dacă ne gîndim că spre începutul săptămînii curente nu era brăzdată nici măcar o treime din suprafaţa totală a livezilor cooperatiste. Un şir întreg de C.A.P.-uri, între care şi cele din Răducăneni, Dagîţa, Ţibana, se situează în coada judeţului. Surprinzător e că nici unele unități (de pildă C.A.P.-urile din Cîrjoaia C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) . —------------------------*—.. L . M mecanice „Nicolina“ raportează acum, cu o lună înaintea sfîrşitului de an, îndeplinirea integrală a unui indicator de plan deosebit de important. După cum ne aduce la cunoştinţă conducerea unităţii, cu producţia zilei de ieri au fost onorate sarcinile anuale la fondul de marfă destinat exportului. Oamenii de la „Nicolina“, ale căror produse sunt livrate în 6 ţări ale lumii, s-au angajat să realizeze suplimentar, în timpul rămas, o producţie valorînd 7,3 milioane lei valută, reprezentată de o bogată familie de rulouri compactoare, serepere, suflante de aer, piese de schimb şi altele. întreprinderea de reţele electrice Cu activitatea zilei de ieri, şi colectivul de muncă al întreprinderii de reţele electrice Iaşi s-a aliniat unităţilor care au îndeplinit înainte de termen planul pe acest an. Pînă la sfîrşitul lunii decembrie se prelimina obţinerea, peste prevederi, a unei producţii industriale în valoare de 3,7 milioane lei şi a unei producţii de construcţii-montaj de 6 milioane lei. De asemenea, in activitatea de proiectare se vor realiza, suplimentar, circa 500 000 Iei. Gh. Chiorăscu, corespondent Peisaj din strada Nicolae Bălcescu. In planul școlar sanitar, din dreapta, clădirea Grupului Controlului — In primul rind sarcini educative si de prevenire! De vorbă cu ing. Lucian Turtoiescu, şeful Inspectoratului teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe şi energiei — De fapt, tovarăşe Turtoiescu, denumirea completă a inspectoratului pe care îl conduceţi este mai lungă. O redăm mai ales pentru a evita o eventuală explicaţie referitoare la aria activităţii sale: Inspectoratul teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, combustibilului, energiei şi verificarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat. Cum se exercită acest control ? — Acoperim 4 judeţe — un amănunt nu lipsit de interes. Controlul are loc în două faze : de fond, atunci cînd inspectorii noştri verifică total, din punctul nostru de vedere, timp de 25—30 de zile, activitatea unei întreprinderi de revenire, atunci cînd specialiştii noştri verifică, periodic, modul în care măsurile propuse capătă acoperire în fapte. — Ce înseamnă, pentru colectivul de„ „a controla“? — Acordăm controlului, în primul rînd, sarcini educative şi de prevenire. înţelegem prin aceasta că, acolo unde apar unele nereguli, inspectoratul respectiv trebuie să-i înveţe pe oameni, exact, care sunt prevederile legii. De asemenea, acolo unde se descoperă condiţii pentru apariţia unor eventuale nereguli, se intervine pentru preîntîmpinarea fenomenelor păgubitoare. Intr-un cuvînt, îndrumarea autorizată a specialiştilor noştri este mai importantă decit simpla sancţionare în cazul unor abateri. Şi, ne putem mîndri cu eficienţa acestui sistem : în ultimii 5 ani, în judeţul Iaşi nu s-a petrecut nici o avarie importantă la instalaţiile verificate şi autorizate de noi. De asemenea, au fost posibile noi perfecţionări ale organizării muncii în unele compartimente ale între- Discuţie consemnată de CONST. PALADU'IA (continuare în pag. a 3-a) AJ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE GASTON PLISSONNIER, SECRETAR AL C.C. AL P.C. FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşul Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, în timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Francez, exprimîndu-se dorinţa comuna de a de-/volta în continuare relaţiile de prietenie colaborare şi solidaritate dintre cele două partide, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, precum şi al lărgirii raporturilor dintre România şi franţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii politice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pentru dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, dintre toate forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adularea cursului spre destindere, pace, securitate şi colaborare pe continentul nostru și în lume, pentru triumful cauzei socialismului. • • 1 Decembrie înscrisă cu majuscule în cartea de aur a patriei, ziua de 1 Decembrie 1918 are profunde semnificaţii pentru zbuciumata istorie a naţiunii române. Atunci, în acel an furtunos, cind se încheia prima mare conflagraţie mondială, cînd se prăbuşeau imperii multiseculare şi tronuri, românii înfăptuiau linul din dezideratele naţionale majore : desăvirşirea unificării statale. Se încheia un proces îndelungat şi ireversibil — acela al înmănuncherii intr-un organism statal unitar a tuturor provinciilor române. Se poate afirma deci că desăvirşirea unităţii naţionale n-a fost un accident al istoriei, un produs conjunctural, ci rodul strădaniilor numeroaselor generaţii, care au luptat, cu arma, cuvîntul sau condeiul pentru unitate, independenţă şi suveranitate naţională. »Realizarea acestui deziderat istoric vital — se subliniază în PROGRAMUL P.C.R. — a fost rodul luptei maselor largi populare, a muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, a cercurilor înaintate ale burgheziei, a principalelor pături şi clase ale societăţii, opera întregului popor, a întregii naţiuni. Istoria demonstrează că formarea statului naţional unitar român nu a fost rezultatul unui eveniment întâmplător de conjunctură, al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor , tratatul de pace n-a făcut decât să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta maselor populare. Unirea Transilvaniei cu România a constituit înfăptuirea firească a năzuinţelor seculare de unitate a poporului nostru, a visului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi, împlinirea unei necesităţi obiective a însăşi dezvoltării istorice“. Rezultă de aici limpede că lupta pentru desăvîrşirea naţională a fost dusă de forţele interne şi că Transilvania, străvechi teritoriu românesc, legat prin mii de fire de restul vetrei strămoşeşti, a intrat prin voinţa populară, pentru totdeauna, în componenţa României întregită în graniţele ei fireşti. Aşadar, în acele memorabile vremi, cînd lupta pentru emancipare naţională a celor aflaţi sub dominaţie străină se afirma tot mai puternic, Consiliul Naţional Român a lansat, într-o atmosferă de fierbinte entuziasm revoluţionar şi naţional, istorica chemare pentru convocarea Marii Adunări Naţionale care trebuia să hotărască, in sensul istoriei şi legilor ei, destinul Transilvaniei. Locul adunării a fost stabilit, la chip simbolic, la Albă Iulia, oraşul triumfului lui Mituri Viteazul şi al martiriului lui Horia şi Cloşca. Aici au venit, alături de cei 1 228 de delegaţi oficiali, peste 100 000 de transilvăneni din toate V. RUSSU (continuare în pag. a 2-a) • • Un avans de 1 000 boghiuri întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani acordă multă atenţie creşterii producţiei de boghiuri pentru vagoane de cale ferată. Secţia organizată în acest scop reuşeşte să depăşească planul lună de lună printr-o muncă de înaltăproductivitate. In primele două decade din luna noiembrie s-a realizat o producţie de boghiuri de peste două ori mai mare decit se prevăzuse — un adevărat record al anului. Pînă acum, întreprinderea a produs suplimentar, la cererea industriei de vagoane, mai bine de 1 000 de boghiuri peste prevederi. ■ • Grădiniţa din Plugari „Este de datoria noastră, ne spunea Nechifor Pătraşcu, preşedintele C.A.P. din Plugari, să ne îngrijim de creşterea şi educaţia copiilor cooperatorilor noştri. De aceea, nimeni n-a dat înapoi de la construirea unei grădiniţe în valoare de 500.000 lei. Im 1918 , vom ridica un etaj care va adăposti o creşă. De felul cum creşte şi este educată tânăra generaţie sintem cu toţii răspunzători“. Am vizitat grădiniţa care este frecventată de aproximativ 100 de copii, am observat grija şi atenţia, priceperea cu care se ocupă de formarea lor educatoarele Maria Roşu, Lidia David, Elena Crăcană, Cecilia Pătraşcu. Se acordă o deosebită atenție copiilor de 5 ani care vor merge la anul la şcoală. L BAZEŞU (continuare în pag. a 3-a) *