Flacăra Iaşului, martie 1978 (Anul 34, nr. 9771-9797)

1978-03-15 / nr. 9783

PAGINA A II-A—------—----------------------^FLACĂRA IAȘULUI | Lucrările plenarei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Cuvintul tovarăşului Ştefan Peterfi In deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarăşul Ştefan Peterfi a spus ! In numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană vă salutăm cu deosebită stirpă, cu multă căldură şi bucurie. Prezenţa dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, in condiţii de deplină egalitate, la întreaga viaţă politică şi socială a ţării. Permiteţi-ne să vă raportăm că, in cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii şi au fost alese, in unanimitate, organele executive — birourile acestora. Participanţii la discuţii Şi -au exprimat adînca lor satisfacţie faţă de marile realizări obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, in îndeplinirea obiectivelor social-economice şi au dezbătut pe larg sarcinile care ne revin pentru Înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XX- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Tuperările plenarelor au evidenţiat faptul că Raportul Prezentat de dumneavoastră la Conferinţa Naţională, documentele adoptate au făcut un cuprinzător bilanţ al succeselor obţinute prin munca eroică a întregului popor şi a etalonat direcţiile fundamentale ale dezvoltării societăţii româneşti in perioada actuală şi in perspectivă. Totodată, in şedinţele plenare a fost exprimată hotărîrea consiliilor, a tuturor oamenilor muncii maghiari şi germani, de a participa, împreună cu Întregul popor, cu toate forţele, la realizarea tuturor hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Participanţii au subliniat cu profundă satisfacţie că rezultatele primilor doi ani ai cincinalului, precum şi obiectivele stabilite pentru anii următori reflectă cu pregnanţă justeţea şi realismul politicii partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe intreg teritoriul ţării, de dezvoltare economică armonioasă a tuturor judeţelor, ceea ce asigură baza materială pentru realizarea in fapt a egalităţii in drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru manifestarea şi afirmarea plenară a capacităţilor lor creatoare în sfera producţiei de bunuri materiale, în toate sectoarele de activitate. Plenarele au dat o înaltă apreciere principialităţii consecvente şi modului creator în care Partidul Comunist Român a rezolvat problema naţională, rolul dumneavoastră determinant, de Însemnătate excepţională, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in elaborarea şi înfăptuirea politicii naţionale a partidului, care asigură deplina egalitate în drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întărirea unităţii şi frăţiei tuturor fiilor ţării. Cele două consilii ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană au relevat şi au dat o inaltă apreciere grijii şi preocupărilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru continua dezvoltare a democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, printr-o participare mai activă a maselor la dezbaterea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In cadrul lucrărilor celor două plenare s-a evidenţiat la o multitudine de fapte că invăţămintul în limba maternă, existenţa ziarelor şi revistelor, a programelor de radio şi televiziune, a editurilor, a teatrelor şi a altor instituţii de cultură, ■ constituie factori reali, care concură la educaţia în limba maternă, la păstrarea şi cultivarea tradiţiilor proprii, la dezvoltarea vieţii spirituale a naţionalităţilor conlocuitoare. Totodată, în plenare s-a accentuat necesitatea asigurării unui caracter mai activ şi mai concret întregii activităţi a consiliilor, precum şi cerinţa ca ele să aducă o contribuţie mai substanţială de examinarea, în spiritul politicii partidului, a problemelor care privesc viaţă şi activitatea naţionalităţilor conlocuitoare. Plenarele, exprimînd şi cu acest prilej acordul deplin al oamenilor muncii maghiari şi germani faţă de politica Internaţională a partidului şi statului, dau o înaltă apreciere activităţii prodigioase a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, personalitate proeminentă a lumii contemporane, rolului dumneavoastră decisiv în elaborarea politicii externe a partidului şi statului nostru, contribuţiei dumneavoastră remarcabile la marele efort al apropierii intre toate popoarele lumii, la instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale care să aşeze relaţiile dintre state pe principii noi, activităţii neobosite, recunoscută pe toate continentele globului, pe care o desfăşuraţi pentru promovarea în relaţiile dintre toate statele a principiilor egalităţii în drepturi, suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-şi stabili singur orînduirea socială şi politică în raport cu condiţiile concrete sociale şi istorice din fiecare ţară şi cu aspiraţiile poporului respectiv. Cuvlntul tovarăşului Eduard Eisenburger Lulnd cuvlntul în încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul Eduard Eisenburger a spus : Am ascultat cu viu interes şi cu profundă mindrie patriotică cuvîntarea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care, pentru noi toţi, este un document de o excepţională importanţă teoretică şi practică, care sintetizează succesele ample obţinute în perioada ce a trecut de la Congresul al XI-lea al partidului, de către toţi oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a patriei noastre socialiste in următorii ani ai cincinalului, sarcinile de mare însemnătate ce stau în faţa oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Expunerea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, preşedinte al Republicii, jalonează, în acelaşi timp, cu fermitate revoluţionară, direcţiile perfecţionării continue a activităţii pe care consiliile oamenilor muncii maghiari şi germani, sub îndrumarea comitetelor judeţene de partid, trebuie să o desfăşoare în viitor, în vederea sporirii rolului acestor organisme, componente ale Frontului Unităţii Socialiste, la înfăptuirea mobilizatoarelor sarcini ce ne revin. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că în perioada imediat următoare vom dezbate, cu toţi oamenii muncii maghiari şigermani, în organisme create din iniţiativa dumneavoastră, obiectivele ce se desprind din clarvăzătoarea expunere pe care aţi binevoit să o faceţi în faţa şedinţei comune a consiliilor oamenilor muncii maghiari şi germani şi vom stabili măsurile menite să sporească, tot mai mult, contribuţia noastră la înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Văzînd în politica Partidului Comunist Român propria noastră politică, înţelegînd că participarea activă la construirea socialismului şi comunismului în patria noastră comună, Republica Socialistă România, reprezintă o îndatorire patriotică fundamentală a fiecărui cetăţean, Oamenii munciide naţionalitate maghiară şi germană se angajează solemn în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, ca împreună cu toţi oamenii muncii din România, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, să muncească cu deplină dăruire pentru înfăptuirea destinelor naţiunii române după propria sa voinţă, liberă şi stăpînă pe munca sa, pentru a plămădi, pe plaiurile milenare româneşti, o civilizaţie modernă, socialistă. Ne exprimăm, încă o dată, sentimentele noastre de profundă preţuire, dragoste şi ataşament deplin faţă de partid, faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului, faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu , ctitorul României moderne, personalitate proeminentă a lumii contemporane, şi vă urăm multă sănătate şi putere de muncă, in fruntea partidului şi statului, spre binele întregului popor înfrăţit al României socialiste. Cu aceste alese ginduri de Înaltă stimă, vie preţuire şi recunoştinţă, vă mulţumim încă o dată pentru această istorică întîlnire cu dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care v-aţi dedicat şi vă dedicaţi întreaga viaţă, întreaga energie pentru edificarea pe pământul României a celei mai drepte şi comune societăţi. interviul nostru cu baritonul Nicolae Herlea La cea de a 500-a apariţie în rolul lui Figaro Aceeaşi frenezie muzicală spumoasă care-l cucereşte pe ascultător, acelaşi stil amuzant şi inventiv au făcut din Figaro, la cea de a 500-a interpretare de către marele nostru bariton Nicolae Herlea, un erou care trece rampa cucerindu-i pur şi simplu pe spectatori. Aplaudat minute în şir, rechemat de nenumărate ori, marele nostru artist a constituit duminică seara o splendidă apariţie pe scena lirică ieşeană, captivând prin vocea sa amplă şi modulată, dar şi prin jocul scenic ce defineşte perfect personajul său predilect. — Un rol cu care, după cite ştim, aţi repurtat răsunătoare succese pe prestigioase scene ale lumii, cum ar fi Scala din Milano, Metropolitan — Opera din New- York, Covent-Garden din Londra, Balsoi-Teatr din Moscova. Faptul că aţi ales laşul pentru cea de a 500-a apariţie scenică a... bărbierului sevillian dovedeşte, credem, o înaltă preţuire şi a constituit pentru noi un adevărat eveniment artistic. — Iubesc in mod deosebit publicul cald şi exigent al laşului, oraş de străveche cultură şi mărturisesc că dorinţa reîntilnirii acestui auditoriu atît de receptiv a fost unul dintre motivele care m-au determinat să revin aici şi, totodată, să-mi prelungesc turneul, prezentînd duminică, 19 martie, încă un spectacol, neprevăzut iniţial, cu opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. Aş dori să mai spun că după numai cîţiva ani de absenţă am găsit oraşul transformat şi în acelaşi ritm al reconstrucţiei care-i face cinste. — Cum apreciaţi teatrul nostru liric ? — Un colectiv cu care-ţi face plăcere să colaborezi şi care poate rivaliza, cu succes, cu ansambluri cu mai îndelungată experienţă, remarcindu-se prinomogenitatea compartimentelor şi avînd o orchestră care, condusă de colaboratorul meu, Byron Colassis, dirijor la Opera Naţională din Atena, şi-a relevat calităţile sale multiple. — După cite ştim, miercuri (n.r. — astăzi), urmează să apăreţi în „Ristoletto", un alt mare rol din strălucita dumneavoastră carieră. Ce vă propuneţi în continuare ? — Sîmbătă, 18 martie, voi evolua, după cum, s-a anunţat, în rolul Germont din „Traviata“ de Verdi, după care voi juca pe scenele constănţeană şi bucureşteană în „Trubadurul“, urmînd ca în aprilie şi mai să întreprind turnee în Turcia, Iugoslavia şi Grecia. ELENA PIETRARU Cine rămîne în urmă la lucrările legumicole (urmare din pag. 1) 6 hectare au fost bilonate din toamna trecută, ceea ce apermis ca în condiţiile acestei primăveri cam şovăielnice pămîntul să se zvînte mai repede ca în alte locuri. în schimb, la C.A.P.urile din Răducăneni, Costureni, Victoria ş.a. und» această lucrare nu s-a executat la vreme, s-au creat mai lent şi condiţiile necesare pentru declanşarea plantărilor. E drept ca unele din ele s-au prezentat în ultimele zile să-şi ridice răsadurile, dar întinderea rămîne totuşi întîrziere. In legătură cu ridicarea verzei de la sere, conducerea I.L.F. a invitat toate unităţile să se grâ ■ bească, pentru ca acţiunea să poată fi încheiată azi sau cel mai tîrziu mîine. Graba este întrutotul justificată, deoarece pe suprafaţa rămasă liberă unitatea trebuie să producă răsaduri pentru culturile din cîmp deschis ale unor unităţi fără posibilităţi de asigurare a întregului necesar de răsadniţe. La acestea se adaugă C.A.P.-urile din Victoria şi Ţibăneşti, care au restanţe aşa de mari la amenajarea răsadniţelor incit nu mai pot soluţiona singure în timp util problema întregului material săditor. E bine totuşi că unităţile în cauză nu se lasă numai în baza I.L.F.-ului şi acţionează măcar acum, în ceasul al 11-lea, cu forţe masive pentru grăbirea lucrărilor întîrziate. Chiar dacă nu mai avem asemenea rămîneri în urmă în judeţ, e nevoie să se dea zor cu amenajarea răsadniţelor şi însămînţarea lor peste tot unde aceste acţiuni au mers anevoios, ştiind că ultimul metru pătrat trebuie semănat nu mai tîrziu de 25 martie. Pentru respectarea acestui termen, eforturi deosebite se cer îndeosebi la C.A.P.-urile din Valea Seacă, Victoria, Movileni, Deleni, Bivolari. Nu trebuie, credem, să mai insistăm asupra necesităţii de a se ieşi cu toate forţele în cîmp, imediat după zvîntarea terenului, punînd pe primul plan semănatul culturilor din urgenţa şi construcţia noilor solarii. I in 14 feere \ Radio laşi \ Programul de seară (15 marltie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 . Grai şi suflet românesc ; ÎS | Vechi melodii populare; 18,15 Pagini celebre din operete; 1 18,;«) Şoimii patriei : „Ghiocelul somnoros“ poveste pentru copii ; 18,40 Itinerar folcloric muZHa* '• 19 Buletin de știri; 19,05 t 1' rumossa no este tinereţea — 1 program de cîntece ; 19,15 Agro- inomica ; 19,30 Melodii distrac, live ; 20 Sînt suflet în sufletul neamului meu — montaj literarl muzical ; 20,10 Concert simfonie popular ; 20,50 Gin înregistrările lui Engelbert Humper/dindi : 21 Evenimentele zilei : 21,15 Seară de romanţe şi cîn-tece populare : 21,40—22 Vedete / în recital : Olimpia, Panciu şi Gianni Nazarri. 1 Televiziune 9 Teleşcoală : 10 Şoimii patrici ; 10,10 Întrebări şi raspunsuri ; 10,30 Teatru Tv. : „O întimrîlare ciudată“ de Carlo Goldoni ; 12 Telex ; 12,05 Inchiderea programului ; 15 Turneul in- Internaţional de box „Centura de aur“. Transmisiune directă : 16 ! i Telex ; 16,05 Teleşcoală; 16,35 i 1 Curs de limbă germană ; 17,05 ' î Tragerea Pronoexpres’ ; 17,15 Teje lecronica pentru pionieri : 17,35 . 1 Volei feminin : Dinamo Bucu- Ireşti — Penicilina Iaşi (finala ‘ ) campionatului naţional1». Trans- 1 misiune directă de la Braşov : 1 / 19 Din cartea naturii : Vinători de pană ; 19,20 : 1001 de serii 19,30 Telejurnal : 19,50 Noi, fe- 1 meile ! ; 20,20 Telecinemateca : „Lumea noua“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor suedere. Partea a îî-a a filmului i "Emigranţii", ecranizare a roma-nului lui Wilhelm Moberg ; 22,20 i Telejurnal. 1 i Cinematografe i Victoria, orele 9 , 11,10 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : „Nicholas / Nikleby“. Republica, orele 9 , 11,20 ; 14 ; 16,20 ; 18,40 ; 21 : „Sant ciocan — tigrul Malaeziei“. Co ipou, orele 9 ; 13,40 ; 16,50 ; 20 : „Rfico şi fraţii săi“. Tineretului, orele 9 ; 11 ; 14,45 ; 36,45 ; 18,45; 20,45 : „Pasăreaalbastră“. Cîn- t bul Panificaţiei, orele 9 ; 11 ; i I 14 , 16 ; 18 , 20 : „Atentatul de la Sarajevo“. Opera Româna S ptrezintă, la ora 19,30, opera I „Rigoletto“ (în rolul lui Rigo-letto, baritonul Nicolae Herlea, spectacol dirijat de Byron Oplastsis de la Opera Naţională din Ia Atena). I Timpul probabil ! Vreme în general frumoasă, cu î cerul mai mult senin, Vintul va sufla moderat din vest-sud—vest. Temperatura aerului, în creștere, minimele vor fi cuprinse | | între zero și 5 grade, iar maxilmele între 10 și 16 grade. | Seară muzeală Mîine, la ora 18, va avea loc, la sălile Muzeului politehnic din cadrul Complexului muzeistic de la Palatul Culturii, seara muzeală intitulată „Din istoria automobilului. Realizări actuale şi perspective“, prezintă prof. univ. ing. Cesar Bula. Expunerea va fi însoţită de proiecţii. Perseverenţa va duce, cu certitudine, la rezultate mai bune (urmare din pag. I) pentru fontă cuptoarele de la oţelărie. Ne dă cîteva explicaţii şeful de echipă de la turnătorie, tovarăşul Ion Jipu ! — N-avem suficiente cadre calificate, iar mecanizarea unor operaţii merge cam lent. In ultimul timp însă am început să realizăm ceva mai mult, am reuşit, de exemplu, să triplăm numărul formelor făcute într-o zi. Forţa este un alt sector care încă nu face faţă obligaţiilor. Maistrul Aurel Crap ne spune : — Sîntem abia in început, remuneraţia se face încă in regie, reperele se schimbă ram des, uneori și cîte 2—3 pe schimb, datorită nevoilor de asimilare a noi produse. Cea mai deficitară de ora asta mi se pare faza dedebitare, unde trebuie să se ia măsuri mai energice ca să sporească numărul pieselor debitate. Nici la prelucrări mecanice nu se stă prea bine. Locurile „Înguste“ n-au fost înlăturate în întregime, organizarea şi disciplina în linele formaţii mai lasă de dorit. Există însă o bună experienţă obţinută de unele echipe şi aceasta merită generalizată mai operativ. Iată ce ne spune Gh. Hrapciuc din experienţa echipei sale . — In ianuarie am început să lucrez un reper nou (consolă de frină) şi n-am făcut planul. In februarie însă am recuperat restanţele. Cum am reuşit ? Am primit un sprijin operativ din partea conducerii întreprinderii, care a dat prioritate aprovizionării noastre cu scule, rezolvării unor probleme tehnice, în spiritul sugestiilor făcute de noi. Maşinile siint aşezatefoarte aproatpe unele de altele şi astfel am înlăturat transportul, iar un muncitor poate să lucreze la 2—3 maşini. Este de apreciat spiritul autocritic cu care consiliul oamenilor muncii, comitetul de partid privesc problemele nerezolvate încă. O dovedesc măsurile care s-au aplicat sau care sunt în curs de aplicare. Reţinem în mod deosebit din cele relatate de inginerul şef, tovarăşul Viorel Stănescu, constituirea unor colective de specialişti care rezolvă, împreună cu muncitorii, problemelece repar în procesul de producţie, grija de a completa fluxul tehnologic cu maşinile necesare,de a moderniza mereu tehnologiile de lucru pentru a menţine cheltuielile materiale la un nivel scăzut, favorizînd astfel creşterea producţiei nete, întreprinderea nu este scutită nici de unele greutăţi provocate de câţiva parteneri de cooperare, dar perseverenţa cu care se acţionează va duce, în cele din urmă, la rezultate mai bune.