Flacăra Iaşului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 10548-10572)
1980-09-02 / nr. 10548
PAGIHA A II-A-——! Vizita de tabru a tovarăşului Nicolae Ceau , judeţul Gorj ’ (urmare din pag. 1) aeratat că s-au luat măsuri pentru scurtarea duratei de montaj a excavatoarelor de mare capacitate de la 13 luni la 7 luni. De asemenea, a fost prezentat programul de montare şi dotare a unităţilor din zonă cu excava■ toare şi maşini de haldat In perioada 1981—1985. In faţa unui excavator gi- Sant cu rotor, de tip S.R.S.- 130’.). cu care pot fi realizaţi în decurs de o oră avea 1 900 m.c. excavaţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că acest agregat este al 30-lea montat Până în prezent aici şi este destinat carierei. Tismana. Tovarasul Nicolae Ceauşescu cere conducerii întreprinderii, ministerului de resort să acţioneze în , continuare pentru scurtarea la maximum a duratei de montaj a excavatoarelor, să se treacă la realizarea de catre industria constructoare de maşini a unor utilaje, îndeosebi macarale, care să accelereze ritmul lucrărilor de asamblare. In continuare, intr-o adevărată expoziţie realizată pe platoul din faţa întreprinderii, sunt prezentate clteva din realizările obţinute în materializarea programului de asimilarea utilajelor necesare extracţiei de cărbune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă specialiştilor, cadrelor de conducere din minister ca la întreprinderea din Tg. Jiu, care va produce necesarul de benzi din cauciuc, să se facă şi o linie de recondiţionare a acestora. Apreciind rezultatele obţinute în unităţile producătoare de utilaj minier, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ■cerut ca eforturile să fie îndreptate în direcţia reducerii timpului de execuţie a acestora, concomitent cu ridicarea permanentă a performanţelor tehnico-funcţionale pentru a spori şi pe ■»această cale producţia de cărbune a ţării. Vizita de lucru a continuat la termocentrala Revizori, cel mai mare obiectiv energetic al ţării aflat în exploatare, care foloseşte drept combustibil lignitul din bazinul Olteniei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat aici ■seu stimă de tovarăşul Gheorghe Cioară, ministrul energiei electrice, de membri ai conducerii centralei industriale de profil ‘şi a» întreprinderii, de numeroşi energeticieni. Gazdele informează despre modul de îndeplinire a indicaţiilor date acestui colectiv cu prilejul precedentei vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu din luna august a anului trecut. Astfel, producţia de energie electrică 'a sporit cu 15,3 la sută, ■■■*? 'furnizează In plus, faţă de 1979, sistemului energetic naţional aproape 150 milioane kwh. In acelaşi timp, sunt înfăţişate unele greutăţi cu care se mai confruntă colectivul de aici în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării la capacitatea prevăzută aagregatelor şi, mai ales, ■ încadrarea ■‘acestei mari u- I nităţi în consumurile prevă■ zute în proiect. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ce- I rut colectivului întreprinj derii, cadrelor de răspundere din ministereale energieielectrice, ■mi I nelor, petrolului şi geoloigiei, industriei constructoarede maşini săgăsească. In cel mai scurt timp, soluţii I şi mijloace eficiente în "aşa f fel Incit termocentrala dela Rovinari să funcţionezeconstant la capacitatea prevăzută în proiecte şi cu consumuri mai reduse de combustibil. De asemenea, :*-a indicat specialiştilorsă identifice soluţii, metode [ care să permită reducerea absolut la strictul necesar al folosirii păcurii în amestec I cu cărbune, recomandîndu-se să fie continuate şi, pe măiura rezultatelor, să fie extinse experimentările ce se fac în această direcţie. Tizitind sala maşinilor, femera de comandă a blocurilor 5 şi 8, prevăzute cu ' i$6ţ£laţii de televiziune cu ajutorul cărora se urmăreşte in permanenţă procesul de ardere în fiecare cazan şi cu alte echipamente moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de modul de funcţionare a agregatelor, de randamentul acestora, cerind specialiştilor din domeniul energiei electrice şi al construcţiilor de maşini să se preocupe in continuare de ridicarea performanţelor tehnico-funcţionale ale marilor agregate energetice realizate în ţara noastră. A fost vizitat apoi noul oraş al minerilor, Rovinari, una din aşezările urbanistice cele mai tinere de pe harta patriei noastre. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii sunt prezentate schiţele de sistematizare şi machetele oraşelor miniere Rovinari, Mătăsari, Trestioara şi Turceni, care vor prinde contur definitiv în cincinalul 1981—1985. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid arată că pînă în prezent în Rovinari au fost construite 370 de apartamente prevăzute cu tot confortul, iar pînă la sfîrşitul acestui an, numărul lor se va ridica la citea 1000. Oraşul Rovinari va avea, în final, 4 050 de apartamente pentru o populaţie de peste 16000 locuitori, precum şi dotările social-culturale care dau chipul unui oraş cu funcţionalitate modernă. Aici va exista o casă de cultură, sediul politico-administrativ — alăturat celui al combinatului minier — un complex comercial, un grup şcolar minier cu 1600 locuri, un spital cu 250 de paturi, Institutul de cercetări şi proiectări miniere, o facultate de subingineri care va pregăti specialişti în domeniul extracţiei de cărbune, cieşă,grădiniţă şi altele. Urmărind schiţa de sistematizare şi macheta viitorului oraş, secretarul general al partiduluia cerut reexaminarea lor, astfel Incit centrul politico-,administrativ şi clubul muncitorilor să fie amplasate în mijlocul localităţii, asigurîndi-se un acces uşor către acestea şi locuitorilor. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat ca oraşul să fie dotat cu mai multe unităţi comerciale şi de prestări de servicii, care să acopere raţional întregul perimetrual oraşului. In continuare, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişate perspectivele dezvoltării noilor localităţi Mătăsari, Trestioara şi Turceni. Asemeni Rovinarilor, aceste viitoare aşezări vor asigura minerilor şi energeticienilor gorjeni cele mai bune condiţii de locuit, toate caracteristicile oraşului modern. In final, noile oraşe miniere din această parte a ţării vor însuma 10 000de apartamente pentru aproape45 000 de locuitori. Secretarul general al partidului a indicat să nu se renunţe la proiectul iniţial de ridicare aunor aşezări miniere în zona Trestioara unde au fost descoperite ulterior bogate zăcăminte de cărbune. S-a recomandatgăsirea unor soluţii care să asigure, paralel cu dezvoltarea în continuarea oraşului Turceni, ridicarea unor aşezări miniere mai mici în apropierea locurilor de muncă. ’Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca în toate noile aşezări miniere, un loc important să-l ocupe pieţele alimentare, unităţile comerciale şi de prestări servicii, edificiile social-culturale, asigurîndu-se astfel satisfacerea cit mai deplină a necesităţilor materiale şi spiritualeale locuitorilor acestor noi oraşe. In numele minerilor, gazdele mulţumesc din toată inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul dat în vederea intensificării lucrărilor de construcţie la noile aşezări miniere, informând că la ridicarea acestora îşi aduc o contribuţie însemnată constructorii din alte judeţe ale ţării — Neamţ, Buzău, Cluj. La plecare, minerii, familiile acestora l-au salutat pe secretarul general al partidului din nou cu toată căldura inimilor lor, scandînd neîntrerupt „Ceauşescu şi minerii", „Ceausescu — P.C.R.“. De la Rovinari, elicopterul survolează Valea Motrului care a devenit, in ultimele două decenii, un important bazin carbonifer al patriei. In tinerele unităţi miniere de aici, ce se înlănţuie asemenea unei salbe de preţ, se desfăşoară o muncă intensă, tenace, care ilustrează cu pregnanţă efortul general al ţării pentru înfăptuirea unui obiectiv prioritar — -asigurarea independenţei energetice a României în următorii ani, avindu-se în vedere criza combustibililor şi energiei pe plan mondial’. Dimensiunile şi eficienţa acestei ample acţiuni sunt relevate cu prilejul vizitei de lucru la microcariera Roşiuţa. La început, specialiştii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu este va date sintetice privind dezvoltarea bazinului carbonifer Motru, subliniindu-se că producţia a înregistrat, an de an, o dinamică ascendentă. Din cele relatate reiese că, în 1980 se vor extrage de aici peste 7 000 000 tone lignit, faţă de circa 3 milioane în 1970. Se precizează,de asemenea, că la sfîrşitul viitorului cincinal, producţia se va ridica la peste 10 milioane tone. Aceste importante creşteri de producţie se obţin îndeosebi prin extinderea capacităţilorexistente, prindeschiderea şi punerea în exploatare a noi mine. în continuare, se informează despre modul cumse desfăşoară acţiunea de decopertare — lucrare de ample proporţii şi de mare importanţă în etapa actuală, pentru extracţia cărbunelui din cariere. Urmărind explicaţiile date, tovarăşul Nicolae Ceauşescua indicat extinderea acţiunii din Gorj denumită „7 000" şi în ,«lt£ bazine carbonifere arte ţarii, precum si extragerii cărbunelui in sistemul carierelor, metodă de mare randament şi productivitate. In încheierea vizitei, secretarulgeneral al partidului a felicitat pe mineri, pe toţi cei ce lucrează la microcariera Roşiuţa, pentru realizările obţinute şi le-a urat noi succese în activitatea consacrată creşterii producţiei de lignit a ţării. Vizita de lucru asecretarului generalalpartidului în bazinul carbonifer al Corjului se încheie la cariera Lupoaia, singura unitate de acest tip din ţara noastră deschisă într-o zona intracolinară. Prezentînd principalii indicatori tehnico-economici,gazdele informează că unitatea este tînără, fiind înfiinţată la începutul anului, perioadă de cînd colectivul a extras şi expediat la termocentrala din Craiova 1,9 milioane tone de cărbune. Directorul arată că unitatea a fost dotată cu patru excavatoare și utilajele aferente cîmpului minier exploatat, iar de la ultima vizită de lucru a secretaruluigeneral al partidului indicele de folosire a fondului de timpa crescut la 10,4 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urcă în cabina de comandă a excavatorului şi urmăreşte felul in care comenzile gigantului agregat, cu ajutorul căruia se extrag 900—1 000 m.c. cărbune pe oră, sunt date cu multă îndemânare, cu gingăşie chiar, de o femeie, Verginica Brădiceanu, devenită excavatorist în urmă cu mai puţin de zece luni. Conducerea întreprinderii precizează că 48 la sută din efectivul personalului muncitor ce deserveşte liniile tehnologice de la Lupoaia, începînd cu excavatoriştii şi încheind cu cei ce urmăresc tabloul sinoptic,al dispeceratului central, mersul întregii activităţi, sînt femei. Secretarul general al partidului felicită tînăra excavatoristă, urîndu-i atît ei, cît şi colegelor succese cît mai mari în această meserie de mare importanţă economică. Analizând modul de dispunere a carierei, rezervele estimate şi actuala dotare tehnologică, secretarul general al partidului recomandă să se îmbine folosirea combinată a utilajelor mari cu altele de capacităţi mai micispre a creşte astfel gradul de recuperare a rezervelor din zăcămînt. In legătură cu intensificarea acţiunilor de descoperire şi punere în valoare a noi rezerve, directorul Combinatului minier Oltenia informează că In prezent, în vecinătatea carierei Lupoaia, precum si în alte zone, geologii, alţi specialişti studiază atît zăcămintele, cît şi posibilităţile de exploatare a acestora în condiţii ridicate de eficienţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea cărbunelui, de puterea calorică a lignitului, recomandînd să se acorde o atenţie sporită extracţiei, sortării şi expedierii acestuia către beneficiari la parametri calitativi cît mai ridicaţi. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modul în care se desfăşoarăactivitatea, de condiţiile de muncă şi de viaţă ale minerilor, cărora la despărţire le urează succese în muncă şi tradiţionalul „Noroc bun“. Aici, ca şi la celelalte obiective vizitate, toţi cei prezenţi mulţumesc din inimă tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija permanenţii pe care o acordă vieţii şi muncii minerilor, tuturor celor ce muncesc, exprimîndu-şi angajamentul de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin, de a transpune în viaţă indicaţiile şi orientările secretarului general al partidului. Fllcopterul prezidenţial se îndreaptă spre Motru. Aici, secretarul general al partidului este întîmpinat de tovarăşul Constantin Cărbunaru, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Motru al P.C.R., care, în numele minerilor, al tuturor locuitorilor, îi urează un călduros bun venit. Ungrup de tineri şi tinere, îmbrăcaţi în frumoase costume ale portului popular de pe aceste meleaguri străbune, oferă buchete de flori oaspetelui drag. Pionieri şi şoimi ai patriei îl înconjoară cu dragoste şi căldură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte tinerilor şi tinerelor pentru urări, îmbrăţişează cu dragoste tinerele mlădiţe de azi, continuatorii de miine ai operei de edificare a comunismului pe pămintul patriei. De la locul de aterizare a elicopterului, t o v a ră ş u l Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre Clubul muncitoresc „Minerul“, in holul clădirii ii este prezentată schiţa de sistematizare a oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii in legătură cu amplasarea unor obiective social-edilitare, recomandă reanplasarea pielei astfel Incit oraşul Motru ■să prindă un contor modern, care sa răspundă celor mai exigente cerinţe de util şi frumos. După această scurtă întâlnire cu edilii oraşului, Kiváraşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului ■au luat parte la dunărea populară prilejuită deiinta de lucru, a secretarului general al partidului in judeţul Gorj. Marea adunare populară din Momentul culminant al vizitei secretaruluigeneral al partidului, preşedintele Republicii, în judeţul Gorj l-a constituit marea adunare populară din oraşul Motru, care s-a desfăşurat în piaţa din faţa Clubului muncitoresc „Minerul" din localitate. Sunt prezenţi aici aproape 60 000 de oameni ai muncii : mineri, energeticieni, petrolişti, metalurgişti, eimentişti, constructori, textiliste de la tînăra unitate pusă în funcţiune la Motru, împreunăcu familiile lor, cărora li s-au alăturat ţărani din comunele învecinate, elevi şi pionieri. Piaţa, împodobită sărbătoreşte,freamătă deentuziasmul şi bucuria specifice intilnirilor secretarului general al partidului cu oamenii muncii. Apariţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului la tribună este Intîmpinatâ printr-o manifestare de neţărmurită dragoste şi preţuire, de recunoştinţă pentrugrija permanentă pe care conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o manifestă faţă ’de dezvoltarea multilaterală ■a judeţului lor, a tuturor judeţelor patriei, pentru creşterea continuă a nivelului lor de trai, a calităţii vieţii întregului popor. Din mii de piepturi se scandează pentru partid, pentru conducătorul său, pen tru ţiare, pentru pace : „Ceauşescu — P.C.R.", „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu, România“, „Ceauşescu, omenie, pace şi prietenie". Adunarea populară este deschisă de tovarăşul Nicolae Gavrilescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii : Vasile Oghrlaei, director general al Combinatului minier Oltenia, Vasile Uraicu, secretarul Comitetului de partid al întreprinderii electrocentrale Rovinari, președintele C.O.M., Vrítore Dinu, conducătorul brigăzii de tineret de la mina Ploștina a întreprinderii miniere, Amelia Hîrbu, director al întreprinderii de tricotaje Motru, Iacob Cornelul, conducător auto detaşat din judeţulTimiş. Intimpinat cu urale şi ovaţii ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvântarea secretaruluigeneral al partidului este urmărită cu viu interes şisubliniată în repetate rinduri cu urale şi ovaţii, cei prezenţi manifestîndu-şi şi de această dată încrederea ■şi unitatea întregului popor in jurul partidului, al celui mai iubit fiual naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Din nou, miile de participanţi scandează : „Ceauşescu şi minerii !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească !“. In numele minerilor, al tuturor oamenilor muncii participanţi la adunare, al locuitorilor judeţului Gorj, tovarăşul Nicolae Gavrilescu exprimă recunoştinţa pentruaprecierile la adresaeforturilor depuse de mineriigorjeni, de toate colectivele muncitoreşti dinreasta zonă a ţării pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresuluial XII-lea al partidului, oraşul Motru la coborirea din tribună, piaţa se transformă îmr-o nouă şi puternică manifestaţie de vibrant patriotism, de neclintită unitate in jurul partidului şi a secretarului său general, de hotarire fermă de a făurisocietatea socialistă multilateral dezvoltată în patria noastră. În oralnic şi aclamaţiile mulţimii, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, îşi ia rămasbun de la gazde, cărora le urmază noi şi importante au, iese in itrică şi viaţă.Inovaţiile îndelungi ale celor prezenţi, elicopterul decolează, îndreptându-se spre Capitală. De la Moiru, elicopterula revenit pe aeroportul din Craiova. Sia coborire, secretarul general al partidului a fost întimpinat cu marii testări de dragoste şi bucurie de miile de locuitori ai municipiului aflaţi pe aeroport. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid Dolj a dat expresie satisfacţiei cetăţenilor depe aceste meleaguri pentru noul şi rodnicul dialogpe care secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, l-a văvut cu oamenii muncii din judeţul vecin. Avionul prezidenţial adecolat, îndreptindu-sespre Bucureşti. La sosirea pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu afost întîmpinat de mentor, şi membri supleanţi ai ComitetuluiPolitic Executiv al C.C.al P.C.R. şi de secretariai Comitetului Central al partidului.