Flacăra Iaşului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 10804-10830)

1981-07-01 / nr. 10804

în spiritul Expunerii tovarăşului Nicolae Ceaiuşescu la Congresul al H-lea al consiliilor oamenior muncii Eforturi susţinute pentru realizarea unei noi calităţi „În centrul întregii activităţi economico-sociale trebuie să punem realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, aplicarea largă a cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dezvoltarea puternică a ştiinţei şi învăţămintului, factori fundamentali ai făuririi socialismului şi comunismului, ridicarea nivelului profesional, tehnic, ştiinţific şi cultural al tuturor oamenilor muncii“. NICOLAE CEAIŞESCU Una dintre întreprinderile ieşene constructoare de madril, căreia li revin importante sarcini în cadrul economiei naţionale, este întreprinderea de piese auto. Faptul că producţia românească de autocamioane şi autoturisme a cunoscut o puternică dezvoltare în ultimii ani a pus în faţa colectivului unităţii ieşene obiective prioritare, a căror soluţionare impune cu acuitate realizarea unei noi calităţi a muncii. Pornind de la acest major deziderat, zilele trecute, după congres, ara stat de vorbă cu muncitori, maiştri şi cadre de conducere de la I.P.A. Iaşi. „Autocamioanele şi autoturismele româneşti sunt tot mai mult solicitate atât pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, ne spune ing. Corneliu Corbu, directorul întreprinderii. La realizarea acestora contribuim şi noi, cu unele repere şi subansamble. In aceste condiţii, una dintre laturile de bază ale activităţii colectivului constă în îmbunătăţirea permanentă a calităţii producţiei. Pentru ca toate produsele realizate de noi şi livrate la Braşov sau Bucureşti să fie la un nivel calitativ superior, în spiritul indicaţiilor conducerii superioare de partid şi de stat, am instituit o comisie de suprarecepţie, din care fac parte şi cadre din conducerea unităţii. S-a dovedit o măsură bună, calitatea producţiei îmbunătăţindu-se substanţial. Tot în spiritul indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU -am urgentat omologarea şi introducerea in fabricaţie şi a unor repere necesare construcţiei de maşini agricole. De eptemplu, ambreiajul şi variatorul de turaţie de la -------• - -------aflăm în stadiul punerii în funcţiune a unui stand de probat ambreiaje. Pe lîngă îmbunătăţirea calităţii acestora, noul stand va conduce şi la reducerea cheltuielilor generate pînă acum de parcursurile de probat a ambreiajelor“. Dintre multele probleme reclamate de realizarea noii calităţi a muncii, maistrul Ştefan Strătică, de la atelierul de cilindri, s-a oprit la cea care vizează perfecţionarea pregătirii profesionale. „Fiind delegat la congres, ne spune interlocutorul, l-am ascultat cu deosebită atenţie pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Am reţinut, printre altele, că una dintre căile de creştere a productivităţii muncii constă în valorificarea mai deplină a iniţiativelor masecompetenţei tuturor ce-Eu cred că l a acest lup permanenţ a pregătirii tors de la făcut, deja,aducerii în comitetului organiza cursuri de reciclare atit pentru muncitori, cit şi pentru şefii de formaţii, maiştri şi ingineri". La rindul său, economistul laul Ionescu, contabilul şef al întreprinderii, s-a oprit la o altă problemă, care vizează îmbunătăţirea calităţii muncii. „In expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se subliniază că, în industria constructoare, de maşini, pe primul plan trebuie să stea folosirea la întreaga capacitate a utilajelor existente, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. La noi în întreprindere s-au realizat noi capacităţi, care trebuie să conducă la un spor de producţie, în condiţii de eficienţă mai înaltă. Avem în vedere faptul că atît utilajele, cît şi tehnologiile sunt îmbunătăţite şi modernizate. Vizăm, în special, sectoarele calde (forjă şi turnătorie) din unitate, sectoare foarte mult solicitate în economia naţională. In acest scop, consiliul oamenilor muncii a adoptat un amplu program de măsuri, care vizează tocmai creşterea producţiei investe sectoare. Acest program are o bătaie mai lungă. Prin creşterea producţieifizice se va asigura onorarea integrală şi la termenele stabilite a obligaţiilor contractuale, ceea ce va conduce şi la eliminarea penalizărilor percepute de beneficiarii noştri, pentru nerespectarea unor termene de livrare. Numai in anul 1980, de pildă, costurile de producţie au fost grevate cu penalizări în valoare de 2,3 milioane de lei. Rezultă, deci, cu claritate, cît de necesare şi oportune sunt măsurile pentru folosirea la întreaga capacitate a utilajelor şi instalaţiilor din dotare“. Referindu-se la noua calitate a muncii, tov. Traian Roşu, secretarul comitetului de partid din întreprindere, ne spune : „în cadrul dezbaterilor congresului, unităţile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini au fost criticate şi, cred eu, pe bună dreptate. Cunosc bine realităţile din unitatea noastră şi pot aprecia că mai avem multe rezerve nevalorificate. In spiritul documentelor congresului, pentru creşterea mai accentuată a productivităţii muncii — latură esenţială a activităţii — vom analiza cu maximă operativitate extinderea acordului global, în vederea stimulării iniţiativei creatoare a personalului muncitor. Cine munceşte cinstit, ordonat, disciplinat şi realizează producţii mai mari, în condiţii de calitate superioară, să primească şi retribuţie pe măsură". eugenii, zidariţa combina multifun 16 au fost omologate trei luni mai faţă de termenul Dealtfel, planul lari prevăzut mestrul I a fost stanţial. Tot penătăţirii calităţiai prin autoiţională C. te cu pesdevreme, planificat, de asimipentru sedepăşit sublinia îmbu- I, am realiilare si ne lor, a enoraieişi aptitudinilor ior ce muncesc, pentru a realicru, se impune tă perfecţionare profesionale. îr congres, am propunerea entreprinderii de partid de La întreprinderea de piese auto Instantaneu de la întreprinderea de traductoare și regulatoare directe din Pașcani. In fotografie, atelierul de prelucrări mecanice dotat cue aparatură modernă. Cuvînt şi cutezanţă (urmare din pag. 1) nădejdea că slujitorii scrisului vor realiza „noi creaţii care prin orientarea şi mesajul lor, prin strălucirea lor artistică să contribuie la înnobilarea morală a fiinţei umane, la cultivarea devotamentului faţă de patrie, faţă de cauza socialismului, a fericirii întregului popor“. Să reţinem „strălucirea artistică“ fără de care... producţia literară rămîne lozincă, fără viaţă şi adresă. De la această strălucire încolo se deosebeşte truda scriitorului de cea a educatorilor şi moraliştilor. Şi dacă astăzi pretindem uzinei produse competitive la export şi agriculturii recolte de vîrf, de ce literatura să nu fie angajată în avîntul economic, social-politic şi cultural al ţării, reflectînd la modul cel mai convingător atit realitatea, cit şi aspiraţiile României — nivel 1991 ? Cuvîntul a fost creat nu doar pentru conjugarea la timpul imperfect, ci pentru istorisirea evenimentelor la cel mai perfect trecut de indicativ şi mai ales pentru opţiuni şi cutezanţe de vis, întrucît, precum se spune în Programul Partidului Comunist Român, „literatura şi arta trebuie să-i ajute pe oameni să privească mereu înainte şi să Ie dea o imagine înflăcărată a perspectivelor istorice, să prefigureze schimbările viitoare ale societăţii, să însufleţească masele populare, tineretul patriei noastre la faptele măreţe ale realizării visului de aur al omenirii — romupismul“. • ) -—bacara iași Adunare festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învăţătorului“ Ieri a avut loc, la Iaşi, adunarea festivă consacrată „Zilei învăţătorului“, sărbătoare intrată în tradiţia şcolii româneşti. La festivitate au luat parte tovarăşul Ioan Creţu, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ■ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului, ai organizaţiilor de tineret şi pionieri, cadre didactice din învăţămîntul superior şi preuniversitar, membri ai comitetelor cetăţeneşti de părinţi, conducători de unităţi economice, alţi invitaţi. In cadrul adunării festive a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Creţu care, în numele biroului Comitetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a adresat tuturor cadrelor didactice din învăţămîntul ieşean călduroase felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea de înaltă răspundere privind pregătirea tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă şi le-a urat noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa şcolii româneşti. A fost prezentat apoi me- I sajul Ministerului Educaţiei I şi Tnvăţămîntului adresat cadrelor didactice cu prile- I jul „Zilei învăţătorului“. I In continuare, au luat cu I vîntul prof. Domnica Mur- Igoci, inspector general al Inspectoratului şcolar jude- I ţean, prof. univ. dr. Viorel I Barbu, rectorul Universită- I ţii „Al. X. Cuza“, prof. Geor geta Petrea, director adjunct I al Liceului pedagogic „Vasi- I le Lupu“, educatoarea Xe■ nia Mogu, directoarea Gră■ diniţei cu program redus I nr. 6. şi prof. Petru Tănăsu- I că, de la Liceul „C. Ne- I gruzzi“. I Vorbitorii au relevat bi- I lanţul rodnic cu care şcoala I ieşeană încheie acest, an de I activitate, desfăşurat sub semnul mobilizatoarelor înjdemnuri ale secretarului ge- I neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, I la Congresul al Xll-lea al partidului, la primul Con- I gres al educaţiei şi învă- I ţămîntului, precum şi al pre- I ţioaselor indicaţii citite cu I prilejul vizitei la Iaşi la des- I chiderea anului de învăţâ- I mint 1980—1981. Cele peste 100. 000 de cadre didactice — educatoare, învăţători şi profesori din ;,ve-ţămîntul preşcolar,primar, gimnazial, liceal,profesional si universitar ieşean a pol rs?»porta de ziua lor că au acţionat cu stăruinţă, cu înaltă răspundere şi pasiune pentru a valorifica din plin pregătirea lor didactică şi profesională in vederea înşiruirii şi educării tinerei generaţii, asigurării unei înalte eficienţe a procesului de integrare a invâţâmîntului cu cercetarea şi producţia. A fost apreciat faptul că aceste eforturi s-au concretizat în creşterea nivelului de cunoştinţă al elevilor şi studenţior, unităţile ieşene de invăţâmînt aducîndu-şi o importantă contribuţie la pregătirea forţei de muncă, la formarea cadrelor necesare diferitelor sectoare ale activităţii economico-sociale. Un moment emoţionant l-a constituit mesajul purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor, care şi-au exprimat bucuria şi recunoştinţa lor fierbinte pentru minunatele condiţii ce le sunt asigurate prin grija părintească a partidului şi statului nostru, au mulţumit cadrelor didactice, tuturor celor ce îi ajută să pătrundă necontenit tainele ştiinţei şi culturii, ale cunoaşterii umane. In cadrul adunării festive, unui număr de 23 de cadre didactice din invâţămîntul superior şi 13 de roducătoare, învăţători şi profesori din învăţămîntul preuniversitar ie-a fostoferit titlul de evidenţiat. In încheiere, intr-o atmosferă de puternicentuziasm, participanţii la :«dunărea festivă au ««(kaptat textul unei telegrame adresate C.C.al P.C.R., tovarasului NICOLAI CEAIŞESCU, in care se spune, între altele : „Vă încredinţăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Cieauşescu, că ipwt- 1 rit fiecare slujitor alvolii ieşene, activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi Ito fruntea partidului şi staî.j.\lui, dinamismul şi sitîrîl sil novator, fermitatea şi profundul umanism cu care conduceţi destinele poporului nostru constituie un exemplu mobilizator in îndeplinirea hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului şi a sarcinilor reieşite din Expunerea la cel de-al Il-lea Congres al consiliilor armenilor muncii privind realizarea unei noi entităţi in toate domeniile vieţii economico -socate". ★ Participanţii la adunarea festivă au urmărit un frumos şi bogat spectacol realizat, de formaţii artistice evidenţiate la cea de-a treia ediţie a Festivalului naţional „Cântarea României“. O tribună a culturii Contemporanul, al cărui prim număr ieşea de sub teascurile tipografiei la 1 iulie 1881, a apărut ca un fapt firesc în evoluţia culturii naţionale. Viaţa revistei se împletea cu prefacerile societăţii româneşti din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, mai ales după deceniul al VIII-lea. Revista fondată de Ioan Nădejde împreună cu Gheorghe Nădejde, Sofia Nădejde, Constantin Miile şi Theodor D. Speranţia a intrat in arenă cînd mişcarea de idei a timpului avea nevoie de noi deschideri şi clarificări, reuşind, prin propagarea concepţiei materialiste despre lume şi societate, să cîştige cercurile largi şi diverse ale publicului dornic de cultură. Cele 700 de exemplare, cît cuprindea tirajul iniţial, se dovedesc insuficiente şi redacţia se vede nevoită, după trei numere, să urce tirajul la 1 000 de exemplare, iar începînd cu al şaptelea număr tirajul se dublează (2 000 de exemplare, cifră foarte mare pentru acea vreme); la sfîrşitul primului an, tirajul era de 3 000 de exemplare. După un an şi jumătate de existenţă, revista se tipărea în 4 500 de exemplare, şi cerinţele publicului nu erau acoperite, de aceea tirajul va creşte în continuare. Ce a determinat atita interes pentru revistă ? Succesul se afla în ideile propagate şi în energia cu care erau criticate incompetenţele din cultură şi ştiinţă. Redactorii urmau cu fidelitate scopul anunţat în articolul-program Către cetitorii noştri, acela de „aface cunoscut publicului român, cum priveşteştiinţa contemporană lumea. Vroim să aducem în ţara noastră discuţiunea asupra marilor teorii ştiinţifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din apus. Credem folositoare pentru patria noastră împărtăşirea cît mai mare a cunoştinţelor în privinţa lumei“. Erau popularizate noutăţile ştiinţifice, între care darwinismul ocupa un loc important. Totodată, se declara luptă deschisă greşelilor din lucrările ce tindeau la adevărul ştiinţific. Se dezvăluiau cu francheţe, fără teama de a supăra pe cineva (singura cale dealtfel ca adevărul să se poată manifesta în drepturile sale legitime), erorile din manuale şi cărţi. Revista, slujind ideile socialiste, a devenit in scurt timp o adevărată tribună a militantismului în cultură şi viaţa socială; ea a servit mişcarea muncitorească cu mijloacele specifice scrisului, contribuind la afirmarea unei noi ideologii bazată pe materialitatea lumii ; filozoful Vasile Conta fiind privit ca un adevărat precursor, era socotit în cercurile, publicaţiei unul ..dintre cei mai adinei cugetători ai veacului“. In 1885, puterea de acţiune şi de penetraţie a revistei era mare, programul său marxist se releva cu mai multă claritate odată cu apariţia în coloanele sale a traducerii lucrării lui Fr. Engels Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului, în scrisoarea adresată redacţiei, Fr. Engels, intre altele, scria : „Cu mare plăcere am văzut că socialiştii din România primesc, în programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchi de luptători mai pe toţi socialiştii din Europa şi America — este vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx“. Tot de anul 1885 e legat şi un alt eveniment din viaţa revistei, începutul colaborării lui C. Dobrogeanu- Gherea, cu un comentariu criticexagerat, ce-i drept, în aprecierea unei lucrări slabe — piesa ştefan Budiei de V. G. Morţun), care urma lui C. Miile ca redactor răspunzător de secţiunea literară a publicaţiei. Urmează, în 1886, articolul Către d-l Maiorescu, iar în 1887, în Direcţia „Contemporanului“, Gherea fixează cu mai multă claritate programul publicaţiei. Vocaţia de critic si estetician a lui Gherea se dezvăluie in Critica criticei (in volum Asupra criticei), unde accentul e pus pe valoarea socială şi morală a literaturii, fără a neglija însă şi latura estetică a operei" (dar nu-i acordă rolul cuvenit). In domeniul literaturii se milita pentru implicarea operelor in realităţile sociale şi naţionale. De pe aceasta platformă, înrudită în spirit cu ideologia paşoptistă, Contemporanul a reuşit să grupeze în jurul său un nucleu de colaboratori (C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pificiu, Gheorghe din Moldova, O. Carp, A. Stavri ş.a.) care au ilustrat prin scrisul lor programul teoretic. Revista a avut urt profil complex,enciclopedic ; prin ideile răspîridite s-a dovedii un tartor novator în epocă, contribuind la îmbogăţirea culturii naţionale şi la defrişarea sa de răul ce o mtctna. Ea a deschis căi noi de afirmare a adevărului Iu silinţă, literatură şi viaţa social-politică, cu implicaţii în timp, confirmind că va- • lorile culturii române moderne formează un tot ai- : irton ies în care se toprind I organic creaţiile tuturor ge-I TV/rsi-nfiil nr ilor. *Dr. PANEL I lArîiBA 100 «bani de la apariția revistei ..toi»temporánul*’