Flacăra Iaşului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10857-10882)

1981-09-15 / nr. 10869

r PAGINA A II-A «SÜSS! yr-rr-rr Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Început o vizită de lucru în judeţul Dolj­ ­Bunire din pag. 1­ ■Dialogul secretarului ge­neral al partidului cu fac­torii de răspundere, cu oa­menii muncii de aici, cel de-al patrulea de la crea­rea întreprinderii, are in vedere aspecte esenţiale ale producţiei, realizarea integra­lă a sarcinilor de plan, a­­stuailarea unor noi tipuri de maşini-unelte­­ grele, de mare complexitate tehnică, dezvoltarea in continuare a unităţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat în­deaproape de caracteristicile tehnice şi performanţele maşinilor-unelte realizate, cerînd să se intensifice rit­mul executării noilor tipuri aflate In momentul de fa­ţă In pregătire. In secţia de montaj este prezentată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, strungul *rett «î comandă numerică ce poate prelucra piese cu diametre de pînă la 2,5 m, «vlnd greutate maximă de 150 tone. T­o­va­rășul Nicolae Ceaușescu a indicat să se revadă programul de asimi­lare a noilor produse în ■copul realizării unor utila­je de capacitate sporită în­­te-un timp cit mai scurt. In acest context, secretarul ge­neral al partidului a cerut ministerului şi centralei de resort să asigure condiţii pentru fabricarea, în anul 1984, a presei gigant de 10 000 tone forţă. S-a cerut, de asemenea, specialiştilor ■ă asigure utilizarea unor tehnologii cit mai econo­micoase la executarea role­lor pentru laminoare, unde ■e consumă încă mult me­tal. Apreciind rezultatele ob­ţinute de tînărul colectiv craiovean, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri pentru finalizarea într-un timp cît mai scurt a lucrărilor de investiţii, pentru utilizarea judicioasă a spaţiilor şi a întregii ca­­­­pacităţi productive a între­prinderii. Vizita în unităţi economi­ce de pe platforma de est continuă la „Electroputere“, stea de primă mărime şi Industria electrotehnică românească. Vizita în această unitate începe la fabrica de maşini electrice rotative. Secreta­rului general al partidului i se raportează modul cum au fost îndeplinite sarcinile şi indicaţiile primite la­­ vi­zita precedentă efectuată la „Electroputere“, evoluţia principalilor indicatori eco­nomici, stadiul îndeplinirii planului anual de producţie, despre acţiunile iniţiate pentru reducerea importu­lui. , , Analizînd macheta de dez­voltare în continuare a «­­uitaţii, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu a cerut specialiş­tilor ’să revadă proiectele de amplasare a noilor obiec­tive prevăzute, situîndu-le in strînsă conexiune cu fa­bricile existente ş­i asigu­­rînd spaţiilor libere o des­tinaţie cît mai raţională In viitor. In fabrica de maşini elec­trice rotative se prezintă tovarăşului N­icolae Ceauşescu diverse motoare electrice destinate autobas­culantelor de 100 tone, pre­cum şi pentru acţionarea u­­nor instalaţii din industriile chimică, petrolieră, meta­lurgică. Se vizitează în continuare fabrica de locomotive, unde sunt prezentate în diferite faze de fabricaţie locomotive Diesel electrice de 2 100 şi 3 000 C.P. cu parametri per­fecţionaţi de funcţionare, lo­comotive electrice de 5100 kgîovolţi, cu grad de integra­­­­re sporit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Cenuşcu­Cu sunt invitaţi sa ia foc la pupitrul de comanda al unor locomotive. Cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ce­m­s­­scu a cerut specialiş­tilor să acorde în continuare atentă­ deosebită îmbuna­­tăţirii­­calităţii acestor pro­duse complexe şi să revada modul de amplasare a utili­tăţilor din cabina de coman­da pentru a se crea un spa­ţiu mai mare celor care le vor manevra în timpul func­ţionării. In continuare,­­se prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu­ cele mai noi crea­ţii ale specialiştilor români în domeniul modernizării transportului : un vagon de prima ramă electrică de 1 870 Kw pentru tracţiune suburbană aflată în fază fi­nală de execuţie, mijloc de transport mult mai econo­mic şi eficient pe distanţe mici, precum şi un vehicul experimental cu motor liniar denumit „Romulin“, care ur­mează să fie utilizat pentru transportul urban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apre­ciat aceste realizări şi a ce­rut conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să devanseze fabricaţia rame­­­­lor electrice astfel incit în­­tr-un timp cît mai scurt să se poată dota cu aceste m muij­­loace de transport liniile de cale ferată din oraşele des­părţite de distanţe mici. In ce priveşte vehiculul „Ro­mulin“ s-a cerut să se ana­lizeze posibilitatea folosirii lui în zonele de centură ale marilor oraşe din ţară şi în­deosebi ale Capitalei. Secretarului general al partidului ii sunt prezentate în continuare diferite tipuri de transformatoare de ma­re putere şi speciale, create în ultima perioadă, precum şi o importantă realizare a Centrului local de cercetare ştiinţifică şi inginerie teh­nologică — prima instalaţie electronică de cîntărire in hale industriale. In laboratorul de înaltă tensiune al Centrului de cer­cetare ştiinţifică şi ingine­rie tehnologică sunt prezen­tate cîteva dintre cele mai noi şi semnificative produse create în acest an, printre­­ care se află transformatoare de măsură neconvenţionale, instalaţia de încercare a e­­chipamentelor electrice, di­ferite tipuri de traductoare, convertoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să asiste la cea dinţii pro­bă efectuată In cadrul la­boratorului de încercări la înaltă tens­iune în aer liber a unui separator de 110 volţi — primul de acest tip din industria electrotehnică, construit la indicaţia secre­tarului general al partidu­lui. In încheierea vizitei, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a apreciat bunele rezultate ob­ţinute in dezvoltarea şi di­versificarea producţiei. In creşterea parametrilor teh­­nico-funcţionăli ai produse­lor, cerînd conducerii între­prinderii să acţioneze în continuare pentru sporirea prestigiului unităţii, pentru creşterea continuă a calită­ţii şi competitivităţii produ­selor, astfel încit acestea să se situeze printre cele mai bune din lume, întregul oraş a ţinut să iasă în întîmpinarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Oameni ai muncii de toate profesiile, studenţi şi elevi, tineri şi vârstnici, copii, şi-au dat întilnire pe arterele principale ale Cra­­iovei pentru a-l saluta din adîncul Inimilor lor pe con­ducătorul partidului şi sta­tului. ■Sínt exteriorizări impre­sionante ale bucuriei reîntîl­­nirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale dragostei şi preţuirii cu care doljenii îl înconjoară, asemeni întregu­lui nostru popor, pe condu­cătorul partidului şi statu­lui. După-amiază, vizita de lu­cru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Dolj continuă în unităţi agricole de pro­ducţie şi­­cercetare. Elicopterul prezidenţial survolează cimpia mănoasă din lunca Jiului în drum spre Dăbuleni. Aici , tovară­şul Nicolae Ceauşescu vizi­tează plantaţia de piersici, înfiinţată în primii ani de activitate ai staţiunii, care produce peste 7 000 kg la hă. Se trece apoi prin plan­taţii tinere de măr, care promit o producţie deosebit de bogată. Oprindu-se într-o planta­ţie de vie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de densitatea butucilor, cu pri­vire la soiurile folosite şi producţiile obţinute. Apreciind rezultatele ob­ţinute, secretarul general al partidului indică să se re­ducă distanţele între rin­­duri, astfel încît plantaţiile să permită creşterea gradu­lui de mecanizare a lucră­rilor, ridicarea nivelului de eficienţă a irigaţiilor şi fo­losirea îngrăşămintelor, re­ducerea perioadei de recu­perare a investiţiilor. Următorul popas se face pe marginea unei foste du­ne de nisip, unde s-a ame­najat un poligon experimen­tal pentru studierea meto­delor de irigare şi avertiza­re a udărilor pe terenurile nisipoase. Aici se cultivă porumb, lucerna, grîu, toma­te timpurii, cartofi, pepeni, alte specii de plante. Apreciind rezultatele obţi­nute pînă acum, secretarul general al partidului reco­mandă să se extindă lucră­rile de ameliorare pe noi suprafeţe, cu terenuri nisi­poase atît în Oltenia,­­ cît şi în alte zone ale ţării. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat nece­sitatea suplimentării pentru anul viitor a programului de cultură la cartofii­­timpurii pe nisipurile din Dolj cu cel puţin 2 000 de hectare, iar la pepeni verzi, care valorifică foarte bine astfel de tere­nuri, cu 1 000 de hectare. In continuare sunt prezen­tate parcele experimentale, unde se aplică metode de irigare , prin aspersiune, prin picurare şi subterană. Secretarul general al parti­dului recomandă ca aseme­nea experienţe să se efec­tueze pe suprafeţe mai mari. Să se extindă irigaţiile prin brazde şi canale mai scurte, organizarea activităţii pe ferme nu numai la pomi şi viţă de vie, ci şi la grîu, porumb, legume şi furaje. Gazdele prezintă rezulta­tele obţinute în cadrul sta­ţiunii de administrare a în­grăşămintelor lichide odată cu apa de irigaţie. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu re­comandă specialiştilor să îmbunătăţească actuala solu­ţie, să fie împiedicate pier­derile de apă şi reduse con­sumurile de energie. Analizînd situaţia actuală a sistemului Sadova—Cora­bia, secretarul general al partidului cere conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să studieze posibilitatea extin­derii lui şi pe terenurile ni­sipoase rămase neirigate în această zonă, concomitent cu încheierea acţiunii de nive­lare şi fertilizare. In acest sens, indică ministerului de resort, Direcţiei generale a agriculturii judeţului Dolj, specialiştilor staţiunii din Dăbuleni să dezvolte pe te­renurile nisipoase un puter­nic sector zootehnic. Se recomandă, de aseme­nea, studierea şi realizarea în scurt timp a unor ambar­caţiuni cu care să se poată transporta pe canalele siste­mului de irigaţii substanţele chimice,, producţia principa­lă şi secundară, alte mate­riale necesare desfăşurării activităţii din unităţi, să se fundamenteze studiul şi rea­lizarea în zon­ă a unei le­gături feroviare cu oraşul Corabia pentru­­scurtarea distanţelor de transport, re­ducerea consumului de com­bustibili, a cheltuielilor ma­teriale, pentru­­ prevenirea deprecierii producţiei. In încheierea vizitei, tova­răşul Nicolae Ceauşescu feli­cită colectivul Staţiunii cen­trale de cercetări pentru cultura plantelor pe nisipuri, pe locuitorii comunei Dăbu­leni pentru rezultatele doi­bîndite pînă acum şi le u­­rează noi succese. Vizita de lucru a tovară­şului Nicolae Ceauşescu a continuat în comuna Bîrca, viitor oraş agroindustrial al judeţului Dolj. Aici, mii şi mii de locui­tori au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu o primi­re deosebit de călduroasă. Bîrca fiind pregătită de săr­bătoare, ca niciodată pînă acum. Secretarul general al par­tidului este informat de Ion Dimian, directorul general al Direcţiei agricole judeţe­ne, despre realizările de pi­na acum, precum şi despre perspectivele de dezvoltare a agriculturii judeţului. Tovarăşul Niţele« Ceauşescu, apreciind rezul­tatele obţinute de lucrăto­rii ogoarelor doljene, re­comandă să se acorde cea mai mare atenţie respectă­rii tehnologiilor de fiecare cultură, în special a densi­tăţii optime, pentru ca pe această bază să sporească producţiile la unitatea de­ suprafaţă. Secretarul gene­ral al partidului recoman­dă, totodată, factorilor de răspundere să insiste asu­pra unei mai bune corelări între dinamica creşterii pro­ducţiei agricole totale şi cea a livrărilor la fondul de stat. Se vizitează în continua­re standul unde sunt expuse o varietate de sortimente produse de industria ali­mentară. Este, de asemenea, prezentat stadiul lucrărilor agricole din actuala campa­nie de toamnă. Secretarul general al par­tidului se prinde in hora, alături de locuitorii acestei frumoase așezări, în acor­durile unei frumoase melo­dii populare olteneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la despărţirea de locuitorii comunei Bîr­ca, le spune : „Dragi tova­­răşi, vă transmit un salut călduros, vă felicităm pen­tru rezultatele obţinute şi vă doresc multă sănătate, succese tot mai mari în în­treaga activitate ! Să faceţi totul pentru a aduce o con­tribuţie tot mai mare la dez­voltarea agriculturii, la întărirea patriei noastre so­cialiste ! Multă sănătate !“ In uralele şi ovaţiile mii­lor de cetăţeni, secretarul general al partidului stră­bate artera principală a co­munei. Cu impresia bună produsă de expoziţiile prezentate, s-au vizitat apoi terenurile cultivate cu porumb, cu sfe­clă de zahăr, aparţinînd u­­nităţilor agricole din aceas­tă localitate. Oprindu-se in­tr-un lan de porumb, în ca­re — deşi era seară — ma­şinile luc­rau din plin, secre­tarul general al partidului a apreciat modul cum este organizată activitatea la stringerea recoltei. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu a recomandat lucrătorilor pre­zenţi în cîmp să recolteze cu multă atenţie, să regleze bine maşinile pentru a evi­ta pierderile de recoltă. In imediata apropiere, pe o tarla cultivată cu sfeclă de zahăr, secretarul general al partidului a cerut specia­liştilor să recolteze şi să li­vreze producţia , conform graficelor stabilite cu între­prinderile prelucrătoare, ast­fel ca în momentul recoltă­rii să se asigure un cît mai mare procent de zahăr. De asemenea, aici, în lan, s-a indicat conducerii Mi­nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare să ia toate măsurile pentru a asi­gura aprovizionarea şi func­ţionarea corespunzătoare a întreprinderilor de produce­re a zahărului, îndeplinin­­du-se, astfel, în cele mai bune condiţii, programele de aprovizionare a populaţiei. ...Era aproape ora 8 sea­ra cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului s-au despărţit de locuitorii c­om­unei Bîrca. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat s-au întors in mu­­nicipiul-reşedinţă a judeţu­lui Dolj. După ore de intensă şi rodnică analiză, prima zi a vizitei s-a încheiat — ase­menea tuturor întîlnirilor de lucru ale secretarului gene­ral al partidului — cu un­­bilanţ ,extrem de bogat. Ea a marcat un nou şi impor­tant moment în viaţa uni­tăţilor vizitate, aprecierile şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu stimulînd aceste colective în eforturile lor consacrate obţinerii unor rezultate tot mai bune, ri­dicării întregii­­activităţi la cote superioare de calitate și eficiență. • • FLACARA IA.$ULUIRI in atenţia abonaţilor telefonici din municipiul Iaşi la legătură cu aplicarea ::«Dului sietem de încasare a facturilor pentru prestaţi­i ,de servicii telefonice­­şi tele­grafice,­­» redacţia ziarului „Precăra Iaşului“ am primit mai multe sesizări referi­toare la aglomerările ce şi-au produs ieri la ghişee­­le unde se efectuează plă­­ţi.­ Ne-am interesat pen­tru dv. la Direcţia Judeţea­­nă de poştă şi telecomu­nicaţii.­­Pentru evitarea aglomeră­rilor la gh­işeele pentru în­casarea facturilor telefoni­ce ale abonaţilor, D.ST.P.To.­iaşi a luat măsura de a deplasa de la oficiile P.T.T.P­. din cuprinsul ju­deţului numărul necesar­­ de personal pentru a se asigura serviciul în două ture, respectiv între orele 7­—21, pentru ziua de 15 septembrie a.c. Totodată s-a mărit numărul de ghişee la subunităţile su­prasolicitate ca cele din s­tr. Lăpuşneanu. Amintim abonaţilor că plata factu­rilor telefonice se poate face la toate unităţile R.T.T.R. de pe raza muni­cipiului Iaşi. «­O Cu prilejul Zilei pompierilor Concursuri profesionale ■ Pe terenul Aeroclubului „Moldova“ a avut loc con­cursul profesional între for­maţiile civile de pompieri din unităţile industriale ale municipiului. Concursul a fost cîştigat de formaţia ci­vilă de pompieri a Combi­natului de utilaj greu, pe locurile următoare situîn­­du-se formaţiile de la Com­binatul de fibre sintetice şi de la întreprinderea de pie­se auto. Formaţiile cîştigă­toare au fost distinse cu di­plome şi cupe. ■ Duminică, la Paşcani,­­a avut loc concursul profesio­nal, faza judeţeană, între formaţiile civile de pompi­eri din localităţile judeţu­lui. Pe primele locuri s-au clasat formaţiile civile de pompieri din oraşul Paşcani, comuna Tătăruşi­ şi oraşul Hîrlău. Câştigătorilor li s-au înmînat diplome, cupe şi premii în obiecte. • • Noul an de învăţămînt (urmare din pag. 1) m­eri­ţi U.T.C., acţiune ca­re, în conformitate cu hotă­rârea plenarei Comitetului judeţean de partid, trebuie susţinută sistematic şi ope­rativ de către organele lo­cale de partid şi de stat. Mobilizînd şi coordonind eforturile tuturor cadrelor didactice, am realizat o mai bună organizare şi moderni­zarea activităţii de instruc­ţie şi educaţie şi, pe această cale­, îmbunătăţirea princi­palilor indicatori : a crescut procentul de promovabilita­­te pe toate treptele de in­­văţămînt; s-a realizat lega­rea mai strînsă a învăţămân­tului cu cercetarea şi pro­ducţia , a sporit contribuţia şco­lii la educarea patriotică a elevilor şi integrarea a­­cestora cu bune rezultate in viaţa economică şi socială a localităţilor. Pornind de la necesitatea realizării unei noi calităţi in învăţămînt, Inspectoratul şco­lar judeţean şi-a dirijat e­­forturile­ ;P­entru ridicarea procesului, instructiv-educat­­iv la un nivel superior în întreaga reţea, a stimulat a­­ormarea şi generalizarea e­­lementelor noi, consolidarea experienţei pozitive. în a­­cest scop, a fost extins ex­perimentul privind promo­varea metodelor active de instruire şi educare şi folo­sirea tehnologiei didactice moderne, care asigură par­ticiparea conştientă a elevi­lor la procesul de predare­­învăţare. In vederea începe­rii noului an şcolar, în toate unităţile de învăţamînt din judeţul Iaşi s-au asigurat din timp condiţiile necesare desfăşurării corespunzătoare a procesului instructi-edu­cativ. Realizarea cu succes a sarcinilor ce stau în faţa şcolii în noul an impune pentru Consiliul judeţean al­­ educaţiei şi învăţământului, pentru Inspectoratul şcolar, pentru organele colective d­e conducere, pentru toate ca­drele didactice, o acţiu­ne unitară, permanentă şi eficientă privind perfecţio­narea activităţii şi înlătu­rarea neajunsurilor ; întări­rea ordinii şi disciplinei în fiecare şcoală ; realizarea planurilor de şcolarizare ş­i asigurarea continuităţii in activitatea de orientare şco­lară şi profesională ; cuprin­derea şi menţinerea tuturor copiilor şi tinerilor în şcoa­lă ; ridicarea continuă a ca­lităţii pregătirii forţei de muncă, pregătirea temeinică a elevilor pentru muncă şi viaţă. Acum, la început de an şcolar, adresăm tuturor ca­drelor didactice şi elevilor cele mai calde felicitări pen­tru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute pînă a­­cum şi le urăm succese tot mai mari în viitorul an de învăţămînt! Vernisaj Astăzi, la ora 18, are loc în sala „Victoria“ din Iaşi vernisajul Retrospectivei de pictură Ioan I. Cosmovici, artist din generaţia Şt. Di­­mitrescu — N. N. Tonitza, fost profesor al Academiei de arte­ frumoa­se şi director al Pinacotecii din Iaşi. Expoziţia va fi prezentată de către criticul de artă Aurel Leon. • • Opera ieşeană îşi deschide stagiunea Stagiunea 1981—1982 a O­­perei române din Iaşi se deschide la Combinatul de fibre sintetice. In sala de­­festivităţi a acestuia va avea loc mâine, la ora 14, specta­­colul-concert „Gala operetei“. Programul cuprinde arii, du­ete, scene şi fragmente or­chestrale din cele mai În­drăgite operete. Îşi dau con­cursul soliştii şi orchestra­­Operei sub conducerea mu­zicală­­a dirijorului Corneliu Galistru. • • In ziua de 14 septembrie 1981 a încetat din viaţă Va­­sile Ilieş, membru de partid din anul 1932. Născut la 10 septembrie 1907, în comuna Cozmeşti— Vaslui, Vasile Tîieş a cunos­cut din plin urmările exploa­tării din timpul regimului burghezo-moşieresc atît în satul natal, cît şi la „Nico­­lina“ unde a­­lucrat ca mun­citor.­­Tocmai de aceea s-a încadrat încă din tinereţe in mişcarea muncitorească, fl­ind parte activă la acţiuni­le organizate de partid in perioada ilegalităţii.. După 23 August 1944 a continuat să îndeplinească diferite sar­cini pe linie de partid, des­­făşurînd o bogată activitate obştească. Pentru meritele sale a fost decorat cu diferite ordine şi medalii. Amintirea lui va rămîn­e neştearsă îft memoria noas­­tră. UN GRUP 1 DE TOVARĂŞI

Next