Flacăra Iaşului, martie 1982 (Anul 38, nr. 11011-11036)
1982-03-02 / nr. 11011
c PAGINA A II-ft,------------— ----------------------------------------------------------------------------------—,—•—----------—-FLACĂRA IAȘULUI | 1962 ! Două decenii de la incieierea cooperativizării agriculturii 1982 Agricultura ieşeană, mereu mai modernă, mai eficientă Un drum încărcat de împliniri (urmare din pag. 1) al economiei noastre naţionale, de ridicare pe noi trepte ale modernizării şi eficienţei. Este semnificat tiv faptul că in perioada care s-a scurs de cînd la conducerea destinelor potporului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, producţia agricolă a judeţului Iaşi a crescut continuu. Anul trecut, de exemplu, s-a realizat o producţie de două ori mai mare ca în 1965. Statul a acordat agriculturii un sprijin deosebit, punîndu-i la dispoziţie o puternică zestre tehnică, seminţe din soiuri de mare producţie, specialişti cu înaltă calificare, credite etc. In judeţul nostru au fost dezvoltate simţitor zootehnia, legumicultura, viticultura, pomicultura, activităţile de industrie mică şi prestările de servicii. Ponderea zootehniei în cadrul producţiei agricole globale depăşeşte 50 la sută. In această perioadă s-a realizat o nouă calitate a vieţii ţărănimii determinată de înseşi marile succese înregistrate de ea In pro- I ducţie. Considerată în această etapă de către conducerea superioară de partid şi de stat ca „prioritatea priorităţilor", agricultura este chemată să I contribuie în măsură şi mai mare la buna aprovizionare a populaţiei, a industriei cu produse agroalimentare. Recentele măsuri elaborate de conducerea partidului nostru, de stimulare a cointeresării materiale a ţărănimii, de îmbunătăţire a activităţii de mecanizare şi a celei din sectorul zootehnic etc. creează condiţiile necesare trecerii la o nouă etapă de dezvoltare a agriculturii, de înfăptuire a noii revoluţii agrare în patria noastră. Ca o ex-fpresie a înaltei sale conştiinţe, a cunoaşterii depline a rolului pe care-l are în asigurarea progresului neîntrerupt al patriei noastre socialiste, ţărănimea Judeţului Iaşi, asemenea întregii ţărănimi româneşti, îşi exprimă hotărîrea fermă de a face totul pentru a da patriei, poporului, belşug de produse agricole. Perioada în care ne aflăm este caracterizată prin intense pregătiri în vederea declanşării însămînţărilor. Peste tot se acţionează în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor pentru realizarea in acest an a unor producţii sporite, pentru continua înflorire a agriculturii noastre socialiste. „Prin organizarea socialistă a agriculturii, se poate spune că pentru prima dată ţărănimea a devenit cu adevărat stăpînă pe pămîntul pe care lucrează, transformîndu-se treptat într-o clasă nouă—clasa ţărănimii cooperatiste, care constituie o forţă importantă în statul nostru socialist“. NICOLAE CEAUŞESCU Mecanizarea şi chimizarea spre cotele exigenţelor actuale ■ Agricultura judeţului nostru dispune, în prezent, de o bogată zestre tehnică. Avem, în prezent, în judeţul Iaşi mai multe tractoare şi maşini agricole decît avea înainte întreaga Românie burghezo-moşierească. ■ Cele 15 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii au în dotare 4 483 de tractoare, 820 de combine de cereale păioase şi 60 de combine pentru recoltarea porumbului, 1 385 de semănători, 45 de maşini de adunat şi căpitan fînurite, 801 instalaţii pentru aplicarea tratamentelor fito-sanitare etc. ■ în prezent, principalele lucrări agricole : pregătirea patului germinativ, semănatul, tratamentele fito-sanitare se execută de către tractorişti pe toate suprafeţele mecanizabile. A sporit simţitor contribuţia mecanizatorilor şi la recoltarea culturilor. ■ Pentru a smulge pămîntului recolte cit mai bogate, unităţile agricole ieşene au primit în fiecare an însemnate cantităţi de îngrăşăminte chimice. Numai cooperativele agricole au folosit în 1981 cantitatea de 25 427 de tone substanţă activă, cu 7 000 de tone mai mult ca în 1976. ■ Din 1970 a fost începută și tratarea solurilor acide cu amendamente calcaroase. Pînă in prezent, au fost tratate circa 18 000 de hectare. ■ Combaterea buruienilor din culturi se face în măsură tot mai mare pe cale chimică. In 1982, vor fi erbicidate în întregime culturile de grîu, orz, in, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, 53 500 de hectare cu porumb etc., ceea ce înseamnă circa 15 procente în plus faţă de anul trecut. I,___ Cu grija de a spori necontenit —~ productivitatea pămîntului ■ Ce putem spune despre felul cum este gospodărit pămîntul agriculturii ieşene ? Multe, foarte multe lucruri bune. Cei mai în virstă ştiu cum arătau ogoarele noastre înainte de cooperativizarea agriculturii : fărâmiţate, împestriţate de arbori şi arbuşti, de pilcuri de mărăcinişuri şi ochiuri mlăştinoase. Iar cele mai multe din suprafeţele în pantă erau supuse unui accentuat proces de degradare. Acum, aceleaşi pămînturi au o cu totul altă înfăţişare. Este adevărat că s-au investit multă muncă, multe fonduri pentru a le avea aşa cum sunt în prezent. O serie de acte legislative obligă deţinătorii să-l gospodărească în permanenţă, aşa cum se cuvine, să-i sporească productivitatea, să-l apere de părăduitori. ■ In vederea combaterii eroziunii solului, fenomen care în judeţul nostru afectează circa 60 la sută din suprafaţa arabilă, pe terenurile în pantă, lucrările de pregătire a patului germinativ şi cele de însămînţare sunt efectuate pe direcţia curbelor de nivel. Pe mii de hectare au fost extinse culturile în fîşii, precum şi benzile înierbate. ■ Totodată, cu sprijinul statului au fost desfăşurate ample acţiuni antierozionale, pe bazine hidrografice. Asemenea lucrări au fost finalizate deja în bazinele Vasluieţ, Sacovăţ, Tg. Frumos, Nicolina etc. (pe circa 100 000 de hectare). In prezent, lucrătorii de la I.U.T.I.F.P.E.C. execută asemenea operaţiuni în bazinul hidrografic Stineşti, în suprafaţă de circa 10 000 de hectare. ■ Au fost sporite şi suprafeţele amenajate pentru irigaţii care, în prezent, totalizează peste 25 000 de hectare. In ultimii ani, au intrat în funcţiune sistemele de la Tansa — Belceşti în suprafaţă de 3 386 de hectare, precum şi cel de la Bivolari — Soloneţ în suprafaţă de 5 858 de hectare. Acum se află în curs de amenajare sistemul Trifeşti-Sud de circa 4 000 de hectare. gâaBBBEigaHMfit-. ggaesaamffimamBatai Pe calea zootehniei industriale şi Şi în judeţul nostru creşterea animalelor capătă un caracter tot mai industrial, în prezent, avem 41 de asociaţii zootehnice intercooperatiste, din care 6 au fost date în folosinţă în 1981. Semnificativ este faptul că 63 la sută din cantitatea de lapte livrată în 1981 la fondul de stat, toată carnea de taurine şi ovine, 90 la sută din carnea de pasăre, 88 la sută din carnea de porc, 98 la sută din producţia de ouă au provenit numai din complexele zootehnice. „ Anul trecut a fost continuată acţiunea de modernizare a fermelor de tip gospodăresc la C.A.P. Tătăruşi, Bălţaţi, Româneşti, Butea, Cotnari, Strunga. în acelaşi timp, pentru a se crea condiţii mai bune în vederea creşterii prăsilei proprii şi dezvoltării efectivelor-matcă, se va încheia în toate cooperativele agricole crescătoare de vaci asigurarea de maternităţi, fie în construcţii noi, fie în spaţii special amenajate. ■ La C.A.P. Ţigănaşi a fost înfiinţată anul trecut o modernă fermă de creştere a viţelelor de reproducţie, prima de acest gen din judeţul nostru. Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor şi-a dezvoltat an de an activitatea. In prezent, însămînţările artificiale se aplică la taurine în proporţie de 100 la sută, iar la ovine — de peste 60 la sută. ■ In cadrul programului de îmbunătăţire a pajiştilor naturale numai în 1981 au fost reînsămînţate peste 2 300 de hectare de păşuni şi fineţe. Pentru ca producţia horticolă să fie cît mai bogată ■ Baza de producere a legumelor cuprinde in judeţul nostru peste 6 300 de hectare, din care 300 de hectare cu solarii şi 42 de hectare cu sere, pentru realizarea de produse cit mai timpurii. Faţă de cele circa 90 000 de legume produse în 1981, in acest an urmează să se obţină cel puţin 132 000 t. ■ Patrimoniul vitipomicol al judeţului a ajuns la peste 14 000 de hectare cu vii şi 10 500 de hectare cu livezi. Numai in primul an al actualului cincinal au fost plantate 600 de hectare cu viţă de vieţi 645 de hectare cu pomi fructiferi. ■ Toate podgoriile noi au fost înfiinţate pe principii moderne, avîndu-se in vedere, în primul rind, posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Noile orientări s-au impus şin extinderea plantaţiilor pomicole. Semnificativ este faptul că toate livezile plantate de la începutul cincinalului trecut încoace sunt de tip intensiv sau superintensiv. ■ însemnate investiţii s-au făcut în ultimii ani şi în modernizarea plantaţiilor vitipomicole existente. Numai pentru modernizarea celor 700 de hectare de vii cuprinse în planul pe 1981 s-au cheltuit peste 32 milioane de lei. In acelaşi an au fost modernizate, prin îndesire şi amenajare de drumuri de exploatare, depozite de fructe etc. peste 100 de hectare de livezi la Asociaţia pomicolă intercooperatistă Cotnari şi C.A.P. Strunga şi Deleni. ■ Pentruvinificarea strugurilor judeţul nostru dispune de 16 centre, dintre care ultimul, adică cel de la Tîrgu Frumos, va fi terminat în acest an. In toamna trecută a fost dat în folosinţă, la Iaşi, şi un centru de condiţionare care va pune mai bine în valoare „caratele“ vinurilor ieşene. ■ In acest an urmează să mai fie „îmbrăcate“ cu livezi aproape 900 de hectare şi cu podgorii alte 350 de hectare, pe care pregătirea terenului se apropie de sfîrşit. Serele de la Vlădiceni ale I.L.F. unde se produce material săditor legumicol pentru cooperativele agricole. Foto : L. Stratulat Industria mică şi prestările de servicii, surse de însemnate venituri băneşti ■ Pentru a asigura de lucru cooperatorilor o perioadă cît mai îndelungată din timpul anului, unităţile agricole au fost sprijinite să dezvolte diverse activităţi de industrie mică şi prestări de servicii. ■ în 1981, au fost obţinute din asemenea activităţi, venituri în sumă de 150 685 000 de lei, prevederile planului fiind astfel depăşite cu 30 de procente. Au fost realizate însemnate cantităţi de materiale de construcţii între care circa 100 000 de m.c. de balast. Cele mai mari balastiere se află la A.E.I. Moţca şi C.A.P. Lespezi. ■ Prin cooperarea cu întreprinderile industriale din Iaşi şi Paşcani, cooperativele agricole din judeţul nostru au realizat, acasă la ele în ateliere amenajate în acest scop, o însemnată producţie industrială a cărei valoare se ridică la peste 40 de milioane de lei. ■ în 1982, au fost prevăzute din activităţile de industrie mică şi prestările de servicii venituri în sumă de peste 200 de milioane de lei. Vor fi extinse producţia materialelor de construcţii, cooperarea în producţie cu Întreprinderile industriale etc. Pagină realizată de C. GREGORIAN și GH. STEJARU