Flacăra Iaşului, martie 1982 (Anul 38, nr. 11011-11036)

1982-03-02 / nr. 11011

c PAGINA A II-ft,------------— ----------------------------------------------------------------------------------—,—•—----------—-FLACĂRA IAȘULUI | 1962 ! Două decenii de la incieierea cooperativizării agriculturii 1982 Agricultura ieşeană, mereu mai modernă, mai eficientă Un drum încărcat de împliniri­ ­ (urmare din pag. 1)­­ al economiei noastre na­­­­ţionale, de ridicare pe noi­­ trepte ale modernizării şi­­ eficienţei. Este semnificat­­ tiv faptul că in perioada­­ care s-a scurs de cînd la­­ conducerea destinelor po­­t­porului nostru se află to­­varăşul Nicolae Ceauşescu,­­ producţia agricolă a jude­­ţ­­ului Iaşi a crescut conti­­­­nuu. Anul trecut, de e­­­­xemplu, s-a realizat o pro­­­­ducţie de două ori mai­­ mare ca în 1965. Statul a acordat agriculturii un sprijin deosebit, punîndu-i la dispoziţie o puternică zestre tehnică, seminţe din soiuri de mare produc­­ţie, specialişti cu înaltă calificare, credite etc. In judeţul nostru au fost dez­voltate simţitor zootehnia, legumicultura, viticultura, pomicultura, activităţile de industrie mică şi pre­stările de servicii. Ponde­rea zootehniei în cadrul producţiei agricole globale depăşeşte 50 la sută. In această perioadă s-a reali­zat o nouă calitate a vie­ţii ţărănimii determinată de înseşi marile succese înregistrate de ea In pro- I ducţie. Considerată în a­­ceastă etapă de către con­ducerea superioară de partid şi de stat ca „pri­­­­oritatea priorităţilor", agri­­­­cultura este chemată să I contribuie în măsură şi mai mare la buna aprovi­zionare a populaţiei, a in­dustriei cu produse agro­­alimentare. Recentele mă­suri elaborate de condu­cerea partidului nostru, de stimulare a cointeresă­rii materiale a ţărănimii, de îmbunătăţire a activi­tăţii de mecanizare şi a celei din sectorul zooteh­nic etc. creează condiţiile necesare trecerii la o nouă etapă de dezvoltare a agriculturii, de înfăptuire a noii revoluţii agrare în patria noastră. Ca o ex-­f­presie a înaltei sale con­ştiinţe, a cunoaşterii de­pline a rolului pe care-l are în asigurarea progre­sului neîntrerupt al pa­triei noastre socialiste, ţă­rănimea Judeţului Iaşi, a­­semenea întregii ţărănimi româneşti, îşi exprimă ho­­tărîrea fermă de a face totul pentru a da patriei, po­porului, belşug de produ­se agricole. Perioada în care ne aflăm este carac­terizată prin intense pre­gătiri în vederea declan­şării însămînţărilor. Peste tot se acţionează în spi­ritul indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta plenară a Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Sil­viculturii şi Gospodăririi Apelor pentru realizarea in acest an a unor pro­ducţii sporite, pentru con­tinua înflorire a agricultu­rii noastre socialiste. „Prin organizarea socialistă a agriculturii, se poate spune că pentru prima dată ţărănimea a devenit cu adevărat stăpînă pe pămîntul pe care lucrează, transformîndu-se treptat într-o clasă nouă—clasa ţărănimii cooperatiste, care constituie o forţă importantă în statul nostru socialist“. NICOLAE CEAUŞESCU Mecanizarea şi chimizarea spre cotele exigenţelor actuale ■ Agricultura judeţului nostru dispune, în prezent, de o bogată zestre tehnică. Avem, în prezent, în jude­ţul Iaşi mai multe trac­toare şi maşini agricole decît avea înainte întrea­ga Românie­ burghezo-mo­­şierească. ■ Cele 15 staţiuni pen­tru mecanizarea agricultu­rii au în dotare 4 483 de tractoare, 820 de combine de cereale păioase şi 60 de combine pentru recol­tarea porumbului, 1 385 de semănători, 45 de maşini de adunat şi căpitan fînu­­rite, 801 instalaţii pentru aplicarea tratamentelor fi­­to-sanitare etc. ■ în prezent, principa­lele lucrări agricole : pre­gătirea patului germinativ, semănatul, tratamentele fi­­to-sanitare se execută de către tractorişti pe toate suprafeţele mecanizabile. A sporit simţitor contribuţia mecanizatorilor şi la re­coltarea culturilor. ■ Pentru a smulge pă­­mîntului recolte cit mai bogate, unităţile agricole ieşene au primit în fiecare an însemnate cantităţi de îngrăşăminte chimice. Nu­mai cooperativele agricole au folosit în 1981 cantita­tea de 25 427 de tone sub­stanţă activă, cu 7 000 de tone mai mult ca în 1976. ■ Din 1970 a fost în­cepută și tratarea solurilor acide cu amendamente cal­­caroase. Pînă in prezent, au fost tratate circa 18 000 de hectare. ■ Combaterea buruieni­lor din culturi se face în măsură tot mai mare pe cale chimică. In 1982, vor fi erbicidate în întregime culturile de grîu, orz, in, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, 53 500 de hectare cu porumb etc., ceea ce în­seamnă circa 15 procente în plus faţă de anul tre­cut. I,___ Cu grija de a spori necontenit —~ productivitatea pămîntului ■ Ce putem spune despre felul cum este gospodărit pămîntul agricul­turii ieşene ? Multe, foarte multe lu­cruri bune. Cei mai în virstă ştiu cum arătau ogoarele noastre înainte de cooperativizarea agriculturii : fărâmi­ţate, împestriţate de arbori şi arbuşti, de pilcuri de mărăcinişuri şi ochiuri mlăştinoase. Iar cele mai multe din suprafeţele în pantă erau supuse unui accentuat proces de degradare. Acum, aceleaşi pămînturi au o cu totul altă înfăţişare. Este adevărat că s-au in­vestit multă muncă, multe fonduri pentru a le avea aşa cum sunt în pre­zent. O serie de acte legislative obligă deţinătorii să-l gospodărească în per­manenţă, aşa cum se cuvine, să-i spo­rească productivitatea, să-l apere de părăduitori. ■ In vederea combaterii eroziunii solului, fenomen care în judeţul nos­tru afectează circa 60 la sută din su­prafaţa arabilă, pe terenurile în pan­tă, lucrările de pregătire a patului germinativ şi cele­ de însămînţare sunt efectuate pe direcţia curbelor de ni­vel. Pe mii de hectare au fost ex­tinse culturile în fîşii, precum şi ben­zile înierbate. ■ Totodată, cu sprijinul statului au fost desfăşurate ample acţiuni antie­­rozionale, pe bazine hidrografice. A­­semenea lucrări au fost finalizate de­ja în bazinele Vasluieţ, Sacovăţ, Tg. Frumos, Nicolina etc. (pe circa 100 000 de hectare). In prezent, lucrătorii de la I.U.T.I.F.P.E.C. execută asemenea operaţiuni în bazinul hidrografic Sti­­neşti, în suprafaţă de circa 10 000 de hectare. ■ Au fost sporite şi suprafeţele a­­menajate pentru irigaţii care, în pre­zent, totalizează peste 25 000 de hec­tare. In ultimii ani, au intrat în func­ţiune sistemele de la Tansa — Belceşti în suprafaţă de 3 386 de hectare, pre­cum şi cel de la Bivolari — Soloneţ în suprafaţă de 5 858 de hectare. Acum se află în curs de amenajare sistemul Trifeşti-Sud de circa 4 000 de hec­tare. gâaBBBEigaHMfit-. ggaesaamffimamBatai Pe calea zootehniei industriale şi Şi în judeţul nostru creşterea animalelor capătă un caracter tot mai industrial, în prezent, avem 41 de asociaţii zootehnice intercooperatiste, din care 6 au fost date în folosinţă în 1981.­­ Semnificativ este faptul că 63 la sută din can­titatea de lapte livrată în 1981 la fondul de stat, toată carnea de taurine şi ovine, 90 la sută din carnea de pasăre, 88 la sută din carnea de porc, 98 la sută din producţia de ouă au provenit numai din complexele zootehnice. „ Anul trecut a fost continuată acţiunea de moder­nizare a fermelor de tip gospodăresc la C.A.P. Tătăruşi, Bălţaţi, Româneşti, Butea, Cotnari, Strunga.­­ în acelaşi timp, pentru a se crea condiţii mai bune în vederea creşterii prăsilei proprii şi dezvoltării efectivelor-matcă, se va încheia în toate cooperativele agricole crescătoare de vaci asigurarea de maternităţi, fie în construcţii noi, fie în spaţii special amenajate. ■ La C.A.P. Ţigănaşi a fost înfiinţată anul trecut o modernă fermă de creştere a viţelelor de repro­ducţie, prima de acest gen din judeţul nostru.­­ Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor şi-a dezvoltat an de an activitatea. In prezent, însă­­mînţările artificiale se aplică la taurine în proporţie de 100 la sută, iar la ovine — de peste 60 la sută. ■ In cadrul programului de îmbunătăţire a pajişti­lor naturale numai în 1981 au fost reînsămînţate pes­te 2 300 de hectare de păşuni şi fineţe. Pentru ca producţia horticolă să fie cît mai bogată ■ Baza de producere a legumelor cuprinde in jude­ţul nostru peste 6 300 de hectare, din care 300 de hectare cu solarii şi 42 de hectare cu sere, pentru re­alizarea de produse cit mai timpurii. Faţă de cele circa 90 000­­ de legume produse în 1981, in acest an urmează să se obţină cel puţin 132 000 t. ■ Patrimoniul vitipomi­­col al judeţului a ajuns la peste 14 000 de hectare cu vii şi 10 500 de hectare cu livezi. Numai in pri­mul an al actualului cin­cinal au fost plantate 600 de hectare cu viţă de vie­ţi 645 de hectare cu pomi fructiferi. ■ Toate podgoriile noi au fost înfiinţate pe principii moderne, avîndu-se in ve­dere, în primul rind, posi­bilităţile de mecanizare a lucrărilor. Noile orientări s-au impus şi­­n extinde­rea plantaţiilor pomicole. Semnificativ este faptul că toate livezile plantate de la începutul cincinalului trecut încoace sunt de tip intensiv sau superintensiv. ■ însemnate investiţii s-au făcut în ultimii ani şi în modernizarea plan­taţiilor vitipomicole exis­tente. Numai pentru mo­dernizarea celor 700 de hectare de vii cuprinse în planul pe 1981 s-au chel­tuit peste 32 milioane de lei. In acelaşi an au fost modernizate, prin îndesire şi amenajare de drumuri de exploatare, depozite de fructe etc. peste 100 de hectare de livezi la Aso­ciaţia pomicolă intercoope­­ratistă Cotnari şi C.A.P. Strunga şi Deleni. ■ Pentru­­vinificarea strugurilor judeţul nostru dispune de 16 centre, din­tre care ultimul, adică cel de la Tîrgu Frumos, va fi terminat în acest an. In toamna trecută a fost dat în folosinţă, la Iaşi, şi un centru de condiţio­nare care va pune mai bi­ne în valoare „caratele“ vinurilor ieşene. ■ In acest an urmează să mai fie „îmbrăcate“ cu livezi aproape 900 de hec­tare şi cu podgorii alte 350 de­ hectare, pe care pregătirea terenului se a­­propie de sfîrşit. Serele de la Vlădiceni ale I.L.F. unde se produce material săditor legumicol pentru cooperativele agricole. Foto : L. Stratulat Industria mică şi prestările de servicii, surse de însemnate venituri băneşti ■ Pentru a asigura de lucru cooperatorilor o pe­rioadă cît mai îndelungată din timpul anului, unită­ţile agricole au fost spriji­nite să dezvolte diverse activităţi de industrie mi­că şi prestări de servicii. ■ în 1981, au fost obţi­nute din asemenea activi­tăţi, venituri în sumă de 150 685 000 de lei, prevede­rile planului fiind astfel depăşite cu 30 de pro­cente. Au fost realizate în­semnate cantităţi de mate­­riale de construcţii între care circa 100 000 de m.c. de balast. Cele mai mari balastiere se află la A.E.I. Moţca şi C.A.P. Lespezi. ■ Prin cooperarea cu întreprinderile industriale din Iaşi şi Paşcani, coope­rativele agricole din jude­ţul nostru au realizat, aca­să la ele în ateliere ame­najate în acest scop, o în­semnată producţie indus­trială a cărei valoare se ridică la peste 40 de mili­oane de lei. ■ în 1982, au­ fost prevă­zute din activităţile de in­dustrie mică şi prestările de servicii venituri în su­mă de peste 200 de mili­oane de lei. Vor fi extin­se producţia materialelor de construcţii, cooperarea în producţie cu Întreprin­derile industriale etc. Pagină realizată de C. GREGORIAN și GH. STEJARU

Next