Flacăra Iaşului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 11166-11191)
1982-09-15 / nr. 11178
Proletari din toate ţările, onlţî-vi! Iaşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXXVIII — Nr. 11 178 | Miercuri, 15 septembrie 1982 1 4 pagini — 50 bani Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari Continuarea convorbirilor oficiale La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi, 14 septembrie, convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. In timpul noii runde de convorbiri, membrii delegaţiilor au informat pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Alhaji Shehu Shagari despre rezultatele întîlnirilor de lucru avute, în ziua precedentă, în cadrul cărora au discutat căile şi modalităţile concrete de transpunere în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor date de cei doi şefi de stat cu privire la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea colaborării în domeniul învăţămîntului, al formării cadrelor şi în alte sectoare de activitate, întărirea conlucrării dintre România şi Nigeria pe plan internaţional. Luînd cunoştinţă de rezultatele întîlnirilor de lucru, cei doi preşedinţi au hotărît ca membrii delegaţiilor să continue analiza căilor şi posibilităţilor de dezvoltare a colaborării bilaterale, astfel ca înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul vizitei să reflecte pe deplin dorinţa României şi Nigeriei de a promova între ele o conlucrare tot mai largă, reciproc avantajoasă, corespunzător intereselor ţărilor şi popoarelor noastre de a-şi pune tot mai bine in valoare resursele naţionale, de a înainta mai rapid pe calea progresului economic şi social. Convorbirile au decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie, Înțelegere și stimă reciprocă. Astăzi, transmisiuni directe la radio şi televiziune — In jurul orei 11,00, solemnitatea semnării documentelor oficiale romăno-nigeriene ;— la ora 11,45, ceremonia plecării preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. La Paşcani Zahăr din noua recoltă De cîteva zile, in judeţul nostru a început recoltarea sfeclei de zahăr. O bună parte din producţie a şi ajuns pe rampa fabricii din Paşcani, astfel că de luni unitatea respectivă a trecut la producţea zahărului din noua recoltă. Pentru ca procesul de producţie să se desfăşoare, în continuare, în ritm susţinut este necesar ca toate cooperativele agricole din judeţul nostru să respecte graficele de livrare stabilite. La C.A.P. Roşcani 1OS depozrtate cantităţi sporite de nutreţuri In ultimii ani, crescătorii de animale de la C.A.P. Roşcani nu au acordat atenţia cuvenită asigurării necesarului de nutreţuri pentru iarnă. Din această cauză, realizările din acest sector au fost slabe. Anul acesta, însă, conducerea cooperativei agricole (preşedinte, ing. Horaţiu Chioreanu) a luat măsurile necesare pentru asigurarea unui belşug de nutreţuri. Astfel, până acum, în depozitul de furaje au fost transportate 300 de tone de fin (care asigură întreg necesarul de unităţi nutritive) şi 1000 de tone de paie. Au fost strinse, de asemenea, 150 de tone de vrejuri de mazăre şi fasole şi 100 de tone de vegetaţie de baltă. O dată cu recoltarea porumbului, în parcul de furaje se vor mai căra şi 1200 de tone de coceni, 7 Primirea şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari, a primit, marţi după-amiază, la Palatul Victoria, pe şefii misiunilor diplomatice şi reprezentanţii unor organizaţii internaţionale acreditaţi în ţara noastră, cu care s-a întreținut într-o atmosferă cordială. In pagina a 4-a ALTE RELATĂRI ALE VIZITEI 13 / LIO • \ / I- A iI Pe platforma C.U.G. A intrat, ieri, în funcţiune o nouă linie tehnologică La turnătoria de oţel a Combinatului de utilaj greu a intrat aseară în funcţiune o linie tehnologică complet automatizată pentru turnarea pieselor mici. Linia este alcătuită dintr-o serie de utilaje proiectate şi executate în ţara noastră, unele dintre ele realizate de specialişti ai combinatului ieşean, coordonaţi de inginerul Dorin Şteinberg, şeful atelierului de proiectări, automatizări, mecanizări. Capacitatea de producţie a liniei este de 2 500 de tone de piese turnate pe an. din experienţa C.F.S. Prin adaptarea operativă la cerinţele beneficiarilor — la îndeplinirea producţiei fizice ■ După opt luni — 1 500 de tone de fibre şi 190 de tone de fire peste prevederi ■ Utilaje chimice — cu 132 de tone mai mult ■ Producţia pentru export — realizată integral Dacă ar fi să sintetizăm experienţa Combinatului de fibre sintetice în domeniul îndeplinirii producţiei fizice la toate sortimentele, ar trebui să spunem că aceasta constă, în principal, în adaptarea operativă la cerinţele beneficiarilor. Este şi normal să fie aşa, deoarece producţia nu are un scop în sine, ci este menită să satisfacă nevoile concrete ale economiei naţionale. Astfel, ni s-au cerut sortimente noi de fibre şi de fire. In faţa acestor cereri, consiliul oamenilor muncii din combinat a trasat ca sarcină compartimentelor de cercetare să treacă imediat la crearea acestor sortimente şi elaborarea tehnologiilor respective. In primele opt luni din 1982 am introdus în fabricaţie şi am livrat şapte sortimente noi de fibre şi fire, iar în perspectivă avem alte sortimente, din care firul texturui vopsit în masă este oferta noastră. După cum se vede, pe lingă adaptarea la cerinţele beneficiarilor, realizăm produse noi şi din proprie iniţiativă, pentru a valorifica mai bine condiţiile noastre tehnice de fabricaţie. Ofertele noastre cele mai numeroase sunt în EUGEN FRUNZA economist, directorul adjunct comercial al Combinatului de fibre sintetice (continuare în pag. a 3-a) Arhitectură nouă în urbanistica modernă din centrul oraşului Paşcani. Foto : M. Gabor Cuvînt de ordine pentru toţi agricultorii ieșeni: Fără nici un răgaz, la executarea exemplară a lucrărilor agricole gurile în brazdă oamenii muncii Sub conducerea comitetelor comunale de partid, şi agricultorii din unităţile Consiliului unic agroindustrial Scînteia sînt hotărîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru desfăşurarea exemplară a tuturor lucrărilor agricole de Sezon. Prioritate pe agenda lucrărilor o au recoltarea culturilor de toamnă şi pregătirea minuţioasă a însămînţărilor orzului şi griului. Dintre măsurile stabilite de către biroul executiv al Consiliului unic agroindustrial vom enumera doar cîteva : ■ Pentru evitarea pierderilor la floarea-soarelui recolta se va strînge și manual. ■ Au fost constituite formaţii speciale pentru recoltarea mecanică a porumbului pentru boabe şi pentru siloz. ■ Alături de cooperatori, la recoltat lucrează toţi oamenii muncii din unităţile comunale, elevii. ■ In scopul grăbirii arăturilor, mişcarea tractoarelor de la o unitate la alta se face în funcţie de suprafeţele de teren eliberate. ■ Pentru mecanizatorii repartizaţi la arat şi la pregătirea terenului, ziua de muncă începe la ora 6 şi se încheie la ora 24. încă de la început trebuie să spunem că, în cea mai mare parte măsurile stabilite sunt respectate, toţi locuitorii satelor, mecanizatorii, specialiştii, toate cadrele cu munci de răspundere se află în cîmp, pe intreg parcursul zileilumină. Tov. Ştefan Petrescu, preşedintele Consiliului unic agroindustrial, aprecia în mod deosebit activitatea desfăşurată în cooperativele agricole Şcheia, Drăguşeni şi Mironeasa, în fermele de la Scînteia şi Rebricea ale I.A.S. Miroslava. La C.A.P. Şcheia, tov. Constantin Pristavu, secretarul comitetului comunal de partid, şi Gheorghe Boşteanu, inginerul şef al unităţii, ne-au informat că, în prezent, cooperatorii sînt mobilizaţi atît la treieratul floriisoarelui, cit şi la strînsul sfeclei de zahăr şi porumbului. Paralel se efectuează livrările la fondul de stat. Cu mijloacele mecanice şi cu atelajele s-au transportat la baza de recepţie cantităţi însemnate de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi porumb. Datorită faptului că o parte din tractoare au fost îndrumate la ferma de stat Rebricea şi la formaţia de strîngere a porumbului siloz, la arat se lucrează cu 4 tractoare, iar la pregătirea terenului cu 5 grape DUMITRU GRINEANU (continuare in pag. a 3-a) In Consiliul unic agroindustrial Scînteia Lucrătorii ogoarelor îşi intensifică eforturile la strîngerea culturilor tîrzii şi la pregătirile pentru semănat ■ Notele cele mai bune le-au primit agricultorii din Şcheia, Drăguşeni, Mironeasa şi din fermele de stat ale I.A.S. Miroslava ■ Din zori şi pînă în noapte, cuplu ■ Alături de cooperatori, sînt prezenţi la din unităţile comunale, precum şi elevii . Ipatele pornesc tîrziu la treabă muncile cîmpului toţi Unii mecanizatori din ! MIDET Uf, telefoanele I Telefoanele publice \ constituie un element indispensabil al fiecărei localităţi urbane, numărul, răspindirea şi, mai ales, întreţinerea şi buna lor funcţionare fiind, în ultima instanţă, un indiciu al gradului de civilizaţie la care a ajuns respectiva aşezare. Din acest punct de vedere, apreciem iniţiativa conducerii Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii de a monta In diferite zone ale municipiului nostru asemenea aparate. Considerăm că această măsură ar trebui, totuşi, extinsă, In special in noile cartiere de locuinţe, unde, pentru a putea schimba, la telefon, citeva cuvinte cu un semen de-al tău, aflat in cealaltă extremitate a oraşului, eşti nevoit să alergi, uneori, kilometri întregi. Mai mult, nu putem pricepe cum de este posibil ca In clădirea Poştei centrale, în care este amplasat şi sediul D.J.P.Tc., să nu existe, la această oră, nici un telefon public? DIMITRIE CALARASI (continuare în pag. a 3-a) !