Flacăra Iaşului, august 1985 (Anul 41, nr. 12070-12095)

1985-08-01 / nr. 12070

I PAGINA a H-A-------------------­ --------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | Adunările generale ale organizaţiilor U.T.C. Calitatea producţiei, obiectiv prioritar al întregii activităţi a tineretului Dezbătând problema calităţii producţiei ob­ţinute în prima parte a anului, adunările gene­rale ale organizaţiilor U.T.C. de la C.F.S. Iaşi oferă cadrul optim în care se conturează măsu­rile ce se impun in continuare, creşterea con­tribuţiei tinerilor la îndeplinirea importantelor sarcini ce stau în faţa colectivelor de muncă. Simt sarcini şi orientări subliniate cu pregnan­ţă de secretarul general al partidului, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, în spiritul docu­mentelor Congresului al XIX-lea al partidului. Pe aceste aspecte au fost axate şi dezbaterile din adunarea generală a organizaţiei U.T.C. din secţia fibră­­. Informarea prezentată de lăcătu­şul Viorel Gavril, secretarul biroului organiza­ţiei, a înfăţişat unele rezultate bune obţinute de tinerii din secţie, faptul că cei mai mulţi dintre aceştia se implică cu răspundere, dovedind pri­cepere profesională deosebită în asigurarea ca­lităţii, producţiei. De altfel, un obiectiv prio­ritar al organizaţiei este­­şi va rămîne, în con­tinuare, asigurarea valorificării depline a mate­riei prime încredinţate, a celorlalte materiale, o dată cu pregătirea şi urmărirea corespunză­toare a realizării producţiei, asigurarea asisten­ţei tehnice in toate schimburile, pe fondul în­tăririi ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. — Pentru bunul mers al producţiei, spunea lăcătuşul Ilie Cojocaru, este necesar ca fiecare dintre noi să manifestăm constant o atenţie deosebită în procesul de uscare a granulelor, în eliminarea porţiunilor de fibră necorespunză­toare. Făptui că ridic din nou aceste aspecte arată că măsurile adoptate la precedenta adu­nare U.T.C. n-au fost duse la îndeplinire în totalitate, că organizaţia noastră nu a reuşit mobilizarea fiecărui tînăr în parte. — Trebuie să arătăm, spunea Maria Ungurea­­nu, că nici alte propuneri nu sunt urmărite cum trebuie, chiar de către comitetul U.T.C. pe com­binat. Mă refer la curăţarea cănilor de depune­re a fibrei, care nu se face întotdeauna per­fect şi ne răpeşte din timpul de pregătire a uti­lajelor. Nominalizarea tinerilor care să răspun­dă de acest lucru, ca şi a celor ce gospodăresc folia de polietilenă, încă risipită peste tot, a fost uitată pe parcurs, incit nu putem vorbi a­­cum de eficienţa iniţiativei noastre, de felul în care se raportează organizaţiei modul de înde­plinire a sarcinii primite şi urmărirea acesteia de către biroul organizaţiei. Numeroase alte cerinţe ale bunului mers al producţiei în secţie şi în combinat, arătate de alţi tineri, între care Eugenia Donisă şi Adrian Fulea, reliefează că unele măsuri stabilite şi ini­ţiative nu au fost coordonate eficient şi, deci, îndeplinite în bune condiţii, cei amintiţi cerînd includerea lor în noul program de măsuri şi mai buna lor urmărire. Este de observat, de asemenea, că de cele mai multe ori membrii organizaţiei U.T.C. de aici s-au mulţumit să constate doar un aspect sau altul, fără să con­tureze şi căile concrete de soluţionare, cum tre­buie să acţioneze organizaţia U.T.C. Tocmai în această direcţie va trebui îndreptată prioritar activitatea politico-educativă şi organizatorică, pentru a determina un mai accentuat spirit de iniţiativă, la fiecare tînăr, de a intensifica edu­caţia economică şi preocupările gospodăreşti ale tinerilor. „Tineri ! Munciţi şi învăţaţi, învăţaţi şi mun­ciţi, afirmaţi-vă ca neobosiţi şi pasionaţi promotori ai noului, cercetaţi cu dăruire tainele naturii, dove­­diţi-vă demni continuatori ai înaintaşilor, ai lu­minoaselor înfăptuiri ale prezentului, acţionaţi cu energie, competenţă şi elan revoluţionar pentru a îmbogăţi avuţia naţională cu noi valori materiale şi spirituale, pentru a vă aduce întreaga voastră contribuţie la progresul neîncetat al patriei !“ (din APELUL PLENAREI C C. AL P.C.R. ŞI A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID) Fapte, iniţiative, manifestări 11­­Tinerii din judeţul nostru au realizat, de la începutul anu­lui, lucrări de muncă patrioti­că finanţată in valoare de peste 9 380 000 de lei, acţionînd cu for­ţe sporite în întreprinderi, pe şantierele locale şi judeţene, la devansarea tuturor lucrărilor asumate. ■ Numai în această săptămînă, 8900 de tineri din unităţile economice din Iaşi, Paşcani, Hîrlău şi Tîrgu Fru­mos şi-au propus să efectueze lucrări în sprijinul producţiei in valoare de 980 000 de lei, prin realizarea peste prevederi a finisării a 28 de apartamen­te, săparea fundaţiilor la alte două blocuri, medicamente în valoare de 120 000 lei, două pompe pentru irigaţii, economi­sirea a 110 tone de metal şi al­tele.­­ In comunele judeţului, 5 600 de tineri sunt prezenţi prin acţiuni proprii în campa­nia agricolă, angajîndu-se să e­­fectueze lucrări de recoltare a păioaselor şi de întreţinere a culturilor, în valoare de 200 000 de lei. ■ La I.U.P.S.R. Iaşi a fost prezentată, în faţa unui mare număr de tineri, expune­rea „Epoca Ceauşescu — epo­ca tinereţii noastre revoluţio­nare", iar la Biblioteca orăşe­nească din Hîrlău a fost orga­nizat simpozionul pentru tine­ret „Congresul al IX-lea al P.I­.R. — moment de referinţă in viaţa partidului, a întregului nostru popor".­­ In aceste zile, echipajul pionieresc al judeţului Iaşi, format din Andrei Fărtăiş şi Adriana Bălă­şanu, a prezen­tat în Tabăra internaţională de la Năvodari „Copiii lumii do­resc pacea" mesajul celor 100 800 de purtători ai cravate­lor roşii cu tricolor de pe a­­ceste meleaguri şi albumul-şta­­fetă al acţiunii „Porumbelul păcii", finalizată în tabăra ju­deţeană „Tot înainte". ■ La Muzeul de literatură al Moldo­vei (Casa V. Pogor — Iaşi), Co­mitetul municipal al U.T.C. a organizat dezbaterea „Litera­tura în Epoca Ceauşescu", fi­ind deschisă, cu acest prilej, şi o bogată expoziţie de carte so­­cial-politică şi literatură pentru tineret. Performanţă De cîţiva ani, la toate fazele concursurilor profesionale ale frezorilor­, se detaşează, prin bo­gate cunoştinţe teoretice si rezultate practice in producţie, acest tînăr de 26 de ani, Reta Ba­­rafoci, muncitor la întreprinderea de piese auto din Iaşi. Prezentarea lui în această pagină este motivată şi de recenta performanţă profesiona­lă dobindită : locul al Ill-lea la faza naţională a Olimpiadei frezorului — Sinaia, Iulie 1985. In confruntarea, deloc uşoară, cu 42 de tineri frezori din ţară, la categoria de vîrstă sub 26 de ani, s-a dovedit dintre cei mai bine pregă­tiţi, la toate probele. Selectat între primii şapte frezori tineri ai ţării, a evidenţiat din nou so­lide cunoştinţe teoretice şi practice în concursul cu public, de la clubul Întreprinderii mecanice Sinaia şi doar uşoare emoţii l-au făcut să nu ocupe un loc şi mal de frunte. Absolvent al Liceului industrial nr. 1 Iaşi, curs seral, crescut şi format profesional în co­lectivul muncitoresc al I.P.A., Relu Baraboi este un tînăr de nădejde al uzinei, lucrînd într-un sector „cheie" — atelierul reparaţii S.D.V. al secţiei a doua prelucrări mecanice. Este tot­odată unul dintre realizatorii maşinii de debitat bare de oţel pentru piese, propusă de maistrul Gheorghe Băiianu. Se cuvine să întregim aces­te note pentru un portret cu alte cîteva : pro­movarea într-o categorie profesională superioa­ră şi primirea unui confortabil apartament, in care s-a mutat zilele acestea cu soția, munci­toare tot la LP­A. Tineri brigadieri pe şantierul local de muncă patriotică de la „Nicotină", unde se va înălţa noua hală de tratamente termice Goana după bani şi o căsnicie spulberată Este un lucru unanim accep­tat că apariţia pe lume a unui copil şi sinceritatea consolidea­ză familia, aducînd armonie de nepreţuit în viaţă. Ceea ce ar fi fost firesc şi în cazul foşti­lor soţi Mihai şi Elena Cio­­banu, din Iaşi, numai că, în pofida acestor speranţe, neînţe­legerile s-au accentuat, incit lipsa de sinceritate a celor doi, pornirile lor harpagonice, des­considerarea faţă de cei apro­piaţi, o aşa-zisă supremaţie im­pusă de finul asupra altuia au dus la un deznodămînt dintre cele mai triste. Nefireasca „sin­gurătate în doi“ a soţilor Cio­banu­ a fost curmată în mod le­gal de instanţa judecătorească, dincolo de toate rămînînd însă gustul amar al unui eşec in via­ţă. Eşec ce ar fi putut fi pre­venit, dacă Mihai şi Elena Cio­­rbanu (care nu mai sînt la prima tinereţe şi nici la prima căsni­cie) ar fi Înţeles cu adevărat dragostea dintre soţi, ajutorul material şi moral al părinţilor al colectivului de muncă. Cuiul lui Pepelea : o datorie ascunsă ! După o scurtă prietenie (SA timpul căreia cei doi au trincut doar dragostea adevărată şi do­rinţa refacerii unui cămin feri­cit), a fost făcut pasul atât de important în viaţă, prin acel „da" spus în faţa ofiţerului stării civile, a părinţilor şi ru­delor, a prietenilor, dar înain­te de toate în faţa propriei con­ştiinţe. Se părea că totul mer­ge pe făgaşul normal al vieţii civilizate. Ba, mai mult, între­prinderea in care lucrează Mi­hai Ciobanu (Direcţia apelor Prut) le-a oferit noilor soţi un apartament confortabil, fiind create, deci, şi din acest punct de vedere, premisele unei că­sătorii reuşite. Noua locuinţă a fost frumos mobilată. Îndeosebi prin eforturile soţiei şi ale pă­rinţilor ei, ceea ce Mihai Cio­banu nu a preţuit îndeajuns, iar Elena Ciobanu pretinzînd să aibă, pe această bază, cuvîntul hotărî­tor. Primul revelion al soţilor Cio­banu n-a fost un moment feri­cit, ci, dimpotrivă, după numai 12 zile de căsnicie, soţul ar fi dezvăluit că are o mai veche datorie, destul de mare (3. 000 de lei), făcută înainte şi tre­cută sub tăcere, de unde şi re­proşurile soţiei că toate ehe h­o­tei rte curente ii revin mai mult 15 (« « retribuţie 40 *080 tei)) IEpsim» »V fi putut Mihai Cioba»­nu să-i spună soţiei de datoria cu pricina şi să o achite uşor, graţie retribuţiei sale substan­ţiale de 4 230 lei. Numai că Mi­hai Ciobanu a continuat să lase lucrurile să se rezolve de la sine, rezervîndu-şi „plăcerea" de a-­şi risipi veniturile proprii prin restaurante şi în alte mo­duri, in diferite anturaje păgu­bitoare, îndemnurilor la cumpă­tare şi sinceritate ale părinţilor proprii. Mihai Ciobanu nu le-a răspuns in nici un fel, cum nici socrii nu s-au abţinut de la a-i „contabiliza“ orice cheltuială. Falsul drept al celui mai „tare“ înainte de a veni pe lume micuţa Alina-Mih­aela, cei doi soţi nu mai convieţuiau deja, respectiv după numai 11 luni de zile, Mihai Ciobanu , nu şi-a a­­dus soţia la noua locuinţă, pe motiv că nu-şi aduce bunurile şi banii de la părinţi, că nu în­ţelege ca soţia să aibă vreo pă­rere în probleme comune, cer­rn­­du-i chiar să întrerupă cursul firesc al sarcinii. Acest lucru nu s-a intimplat, din fericire, şSt, îngrijită de păruiţi şi prin m­forturile deosebite ale medicilor, Katena Ciobanu a trăscut o fetiţa* pauis de wwm­» speranţe că la acest fel căsătoria va intra pe făgaşul normal... Proaspătul tată nu şi-a vizitat soţia şi fiica la maternitate pe motiv că un copil „l-ar deranja“ şi că între timp şi-a găsit o altă „fericire“, dar de fapt colindînd restaurantele cu falşi prieteni, considerînd că aşa se cuvine u­­nui „bărbat adevărat“, iar soţia nutrind desfacerea căsătoriei cu orice preţ. Ce înţeleg oare acest „bărbat adevărat“ şi soţia sa din sensul firesc al vieţii, din frumuseţea şi răspunderile aces­teia ? Gustul amar al eşecului Instanţa de judecată, o dată cu pronunţarea divorţului, a a­­tribuit locuinţa Elenei Ciobanu şi fiicei acesteia, ca şi cea mai m­are parte a bunurilor, obligîn­­du-l pe tată la plata unei pen­sii de Întreţinere. Alina-Mihae­­la are acum doi ani şi nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Se bucură însă de afecţiune şi bună îngrijire din partea mamei şi a bunicilor materni, dar îi lip­seşte acel lucru minunat la vîrs­­ta primilor paşi şi a primelor noţiuni : de a rosti cuvîntul u­­nic „tată“. Mihai Ciobanu nu a făcut prea multe pentru a me­rita acest apelativ, iar Alina» Mihaela trebuie ocrotită din toa­tă grija de gustul amar al eşe­cului în viaţa de familie a pă­rinţilor. Părinţi repetenţi la ca­pitolul viaţă şi responsabilitate! Amfiteatrele verii Ezăreni, o bătălie pentru producţii mari Vara aiureşte dealurile moh­orâte ale fermei Ezăreni, din preajma­ Miroslavei ieşene» Griul a fos€ strins în timp record de pe cele 200 de hectare, incit miriştea e a­­coperită de brazda reavănă sute care va germina o a doua cultu­ră. Cu puţine zile înainte se ter­minase de treierat mazărea, au fost plivite soia şi fasolea, s-a.» concentrat forţele la hibridatul porumbului, soiul „Betura“, pe cele­­92 de hectare, lucrare de ma­re răspundere, simultană cercetă,­,­rii, producţia de sămînţă fiin«* destinată exportului. La sediul fermei, in două schimburi, se lu­crează la condiţionarea seminţei de griu. Toate acestea se realizea­ză numai cu studenţi de la fiul stilului agronomic, aflaţi aici in practică. Echipa studenţilor lor, Mihaianu, Şerban Iacob şi Gheor­ghe Potirnac a atins recordul :* 6 tone pe tură. Nu sunt mai prejos nici studentele, intre care Maria Costinaş, Lili Burduj şi Marmara Cremenciuc, prezente pe o tarla sau alta, în cîmpurile experimen­tale sau în grădina de legume, în funcţie de „urgenţe“. .. — li pregătim pe studenţii noştri prin practica productivă — ne spunea asist. univ. ing. Constantin Brătuleanu, şef de fermă, la ni­­­elul exigenţelor preconizate lin documentele Congresului al XIII- lea al partidului, pentru înfăptui­rea noii revoluţii agrare în patria noastră. Avem in acest fel ga­ranţia că vom asigura specialişti cu solide cunoştinţe şi deprinderi, adevăraţi revoluţionari care, aşa« cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.L­. şi a activului central de partid, să acţioneze cu toată ims«­tărirea pentru dezvoltarea intensia»­vă a agriculturii, a celorlalte rar? muri economice. — Deschiderea conferită învăţă* mint­ului romanesc de Congresul al IX-lea al partidului, de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi in care s-a conturat tinereţea noastră, ne îndreaptă spre un ideal clar, pen* tru împlinirea căruia avem crea­’ te toate condiţiile — ne-a declarat studentul Dumitru Andronachev, preşedintele C.U.A.S.C. din instî«$r tui. Colegii din anii terminali îş® realizează, in parte, aici, alătur®'' de noi, lucrările de diplomă, ale căror soluții le vor aplica în vi»*? forai cincinal, în unitățile agaien-»z ie in care vor merge ca specialişti formaţi la Iaşi. Pagina realizată de CONST. IMS Potr . 8. LAIJRIAN

Next