Flacăra Iaşului, august 2006 (Anul 7, nr. 1776-1802)

2006-08-01 / nr. 1776

2 LOCALMartí 1 Auqusî 2006 Legea românilor de pretutindeni, la puricat Proiectul legii românilor de pre­tutindeni, lansat de câteva săptămâni de Ministerul Afacerilor Externe şi care a stârnit deja Valuri la nivel naţional, va fi dezbătut şi la Iaşi. Este vorba de o iniţia­tivă a Prefecturii ieşene, care, din câte a susţinut ieri prefectul Radu Prisăcaru, va fi pusă în practică cu membrii Gmpului de Dialog Social. “în perioada imediat următoare, probabil la Centrul Cultural German, vom organiza o dez­batere în legătură cu proiectul acestei legi. Ideea ne-a venit în urma unor solicitări din partea unor, ,cetăţeni din Republica Moldova, care au reclamat o serie de neclarităţi şi nemulţumiri în legătură cu acest proiect legislativ. Cu aceeaşi ocazie, vom încerca să clari­ficăm şi regimul vizelor la graniţa dintre România şi Republica Moldova”, a pre­cizat prefectul. (D.P) 1. V ■, , ■ . Prefectul, nemulţumit de Construcţii Unu Aderarea României la Uniunea Euro­peană este pusă în pericol de una din firmele de construcţii ieşene. Cel puţin aşa a susţinut ieri prefectul Radu Prisăcaru, fă­când referire la Construcţii Unu SA şi, în speţă, la lucrările executate­­de această firmă la­ punctele de dezinfecţie de la vă­mile Sculeni şi Albiţa. “Am avut o dis­cuţie cu domnul ministru Gheorghe Flutur (al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - n.r.), după o inspecţiee făcută la Vama Sculeni, iar dumnealui s-a declarat nemulţumit de faptul că lucrările la punc­tul de dezinfecţie cunosc o uşoară întâr­ziere. De asemenea, unul dintre sub­­prefecţii de Vaslui mi s-a plâns că lucrările de la Albiţa sunt încă şi mai întârziate. Am avut o discuţie cu directorul de la Cons­trucţii Unu, iar dumnealui mi-a promis că până la sfârşitul lunii august vor fi finali­zate amândouă lucrările. Am dat şi o­ atenţionare scrisă în acest sens, pentru că în septembrie este posibil să avem rapor­tul de ţară şi nu vrem ca o firmă din Iaşi să pună în pericol aderarea României la UE”, a susţinut ieri prefectul. în acest context, reprezentantul Guvernului in teritoriu a lansat un apel către constructorii ieșeni în vederea respectări t termenului de exe­cuție a lucrărilor derulate. “Atrag atenţia firmelor din Iași că vor urma licitații cu fonduri foarte mari, îi chem să participe la acestea, dar să fie atenţi că, odată cu banii, vor apărea şi condiţii foarte stricte legate de respectarea termenelor de finalizare a lucrărilor”, a mai spus Prisăcaru. (D.P.) Centrul Medical Copou a fost revendicat Colegiul Naţional “C. Negruzzi” Iaşi a depus o cerere de revendicare a imobilului care adăposteşte în­­prezent Centrul Medical Copou (fostă Poli­clinică pentru Elevi şi Studenţi),­­ cel­ puţin aşa susţine directorul Autorităţii de Sănătate Publică Iaşi, în aceste condiţii, procesul de cumpărare a unora din cabinetele ocupate de medici în această clădire va fi îngheţat până la pronunţarea unei sentinţe în viitorul proces de retrocedare. “Totodată, se pare ca o persoană fizică a revendicat şi terenul pe care este construit Ambu­latoriul de Specialitate al Spitalului “Sf. Spiridon”, clădire în care­ se află şi se­diul nostim Oricum, noi nu putem face­ nimic în această privinţă. Soluţia,­ în aceste cazuri, nu poate fi dată decât,, de instanţele abilitate”, a subliat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul ASP (S.C.) Ticăloşii noştri dragi continuare din pagina 1 Până la urmă, nici nu aveam pretenţia să se spovedească, ci doar să nu mai po­puleze spaţiul public. Deoarece câştigul pe care am avut impresia, că ni l-au adus ca oameni de spirit este mai mic decât paguba pe care au produs-o, căci aseme­nea evenimente dau impresia că nu mai poţi avea încredere în nimeni, că toţi­ cei care ne apar ca repere morale si surau ei o problemă la dosar, că orice discurs etic­­este apă de ploaie, simplu exerciţiu stilis­tic departe de a exprima o convingere. Aceste personaje mi-au creat impresia unor cântăreţi de operă care, după con­cert, se grăbesc spre casă pentru a ascul­ta în intimitate, relaxaţi, manele. Mai mult decât atât, oameni precum cei la care mă refer le dau posibilitatea ticăloşilor “oficiali” să pară mai buni. Lui Felix îi convine asocierea cu Max; el a trăit bine şi în vechiul regim şi după­ Max, nu. Acuţii, sunt oarecum pe picior de egalitate, fiindcă sunt percepuţi ca asociaţi în acelaşi efort de a-şi dosi pata din trecut iar Felix, a cărui deconspirare nu a dezamăgit aproape pe nimeni, poate să mai spună o dată senin că toţi cei ce au lucrat la stat au fost colaboratori ai secu­rităţii. Oh, Carol! Dacă nu ar fi fost atât de rezistent în a păstră acest secret, lucrurile ar fi stat, probabil, altfel. Poate că nu ai mai fi făcut o carieră jurnalistică precum cea pe care ai avut-o (sau, poate că da),­ dar ai fi fost respectat cel puţin la tine la scară sau în oraş. Aşa, totul ţi s-a dus dracului, în ochii fiecărui ins pe care îl vei întâlni, vşi citi întrebarea: “care a pus rahat pe clanţă?” Ne este greu celor care­ ţi-am af­ectat demersurile jurnalistice să te mai privim ca până acum. Din partener de dialog ai ajuns simplu material didactic la o lecţie de morală, în care toate cele aflate în ultimul timp şi cele pe care le vom­­mai afla ne învaţă că, dacă în cazul ticăloşilor oficiali lucrurile sunt simple, mai greu ne este să le găsim un nou loc în universul nostru simbolic ticăloşilor noştri dragi. FLACARA IASULUI DIRECTOR: RARES NEAMTU Sos. Naţională nr. 43, parter Textele publicate de editorialişti n­u reprezintă punctul de vedere al redacţiei cotidian­ului Flacăra Iaşului, ci­ sunt opinii personale ale autorilor. COLECTIVUL REDACTIONAL Senior Editor: Daniel ŞANDRU Redactor-şef adj: Dan POSTOLEA Secretar General de Redacţie: Leonard RELEA Editorialişti: Lucian POSTU Liviu ANTONESEI Cătălin MIHULEAC Dorin SPINEANU Cristian SANDACHE Administraţie: Crăiţa POPA Dumitru ŞERBAN Sănătate: Social: Mihaela CIOBOTAR1 Sorina CIOBANU Gabriela IFTlMIA învăţământ: Alice SAVA Economic: Ramona LEONTI Anchete şi investigaţii: Dan TOMA Cultură:­­ Călin CIOBOTARU Infracţional: George COJOCARU Jănica DUMITRAŞCU Sport: George MIREA Fotoreporter: : Gabi ŞURUBARU Colaboratori: Cristi POPA Departamentul Marketing, Publicitate: 0788/143896 flacaraiasi@zappmobile. ro Paginare: Tiberiu Fintilie Constantin Chifan Relații cu publicul: Luiza ACSINTE Tel.: 0232/243161 , 0788/244855 Em­­l: flacaraiasi@yahoo.con­ . redactie@finairaiasi.ro stiri@flacaraiasi.ro Materialele marc­ate cu acest semn sunt considerați? trucaje sau colaje foto V^S.Mat Ci).« 1 Intravilanul Iaşului, în expansiune Ritmul năucitor al construcţiilor ce a cuprins municipiul de câţiva ani a presat administraţia locală să adopte noi strategii urbanistice. Modificarea Planului de Urbanism General se impune cu atât mai mult cu cât intravi­lanul Iaşului capătă noi dimensiuni. “Nu cu mult timp în urmă, existau multe spaţii verzi şi se putea respecta un anumit regim de înălţime a clădirilor. în acest context, al afluxu­rilor de investiţii imobiliare, spaţiile libere s-au diminuat cu mult şi se impune adoptarea unui nou regulament de urbanism”, a declarat Constantin Neculau, viceprimar al municipiului Iaşi. Conform reprezentanţilor munici­palităţii, zonele ce­ vor fi cuprinse în noile modificări aduse Planului de Urbanism General vor fi situate în Bucium, Păcurari, Galeta, Moara de Vânt, Ciric şi Cicoarei. “Oraşul se va extinde numai în zona metropolitană şi se va pune accent pe dezvoltarea com­plexelor de locuinţe şi a celor econo­mice. Vom încerca, pe cât posibil, să folosim, în ridicarea viitoarelor com­plexe sportive, comerciale sau cu des­tinaţie de habitat, numai materiale pre­fabricate şi ansamble metalice. Sunt convins că acest PUG va afecta ieșenii îin bine. Luna aceasta va fi definitivat şi caietul de sarcini pentru licitaţia de execuţie a PUG-ului”, a mai menţionat Constantin Neculau. (N.R) RATP, în instanţă cu 3 operatori privaţi de maxi -taxi • regia ieşeană îi acuză pe aceştia de nerespectarea traseelor • pe de altă parte, operatorii susţin că neregulile mai mari sunt comise de cei de la RATP, una dintre aceste fiind utilizarea traseului 20, care nu se face conform legii Reprezentanţii RATP Iaşi au acţionat în judecată trei operatori privaţi de maxi­taxi care îşi desfăşoară activitatea la nivelul judeţului Iaşi. Principala cauză reclamată de regie este nerespectarea traseelor concesionate de cei trei opera­tori, în acţiunea înaintată de cei de la RATP, se specifică faptul că, în general, traseul care nu este respectat se află în zona centrala unde microbuzele care ar trebui să circule pe şoseaua Sărărie îşi deviază traseul pe bulevardul Indepen­denţei. Deocamdată, reprezentanţii Regiei Autonome de Transport Public a municipiului Iaşi nu doresc să facă pu­blice datele acestui proces, din cauza faptului că operatorii s-ar folosi de aces­tea pentru a obţine o strămutare a proce­sului în altă localiate şi, astfel, regia ar fi nevoită să plătească o serie de costuri suplimentare pentru transport şi diurne, costuri pe care regia, la ora actuală, nu şi le poate permite. Din această cauză, datele acestui proces se vor face publice doar în momentul în care instanţa va da un verdict final. “Nu vrem să se întâmple la fel ca în cazul “conflictului “ dintre Primăria Municipiului Iaşi şi Prefectură, când reprezentanţii ultimei instituţii menţiona­te au profitat de pe urna scandalului apărut în presă şi au reuşit strămutarea procesului în alt judeţ”, a declarat Adrian Mihai, purtător de cuvânt al RATP. Acuzaţii la adresa RATP Pe de altă parte, cel mai mare contes­­tatar al măsurilor luate de RATP, reprezentantul SC Minibus SRL, este de o cu totul altă părere, afirmând că ceea ce se întâmplă cu microbuzele particulare este doar o speculaţie, pe lângă lucrurile care se întâmplă cu mijloacele de trans­port aparţinând regiei. “Eu aş recomanda conducerii RATP, în special domnului director Ghercă, să meargă să vadă situ­aţia reală din teren. Chiar îi voi pune la­ dispoziţie maşina mea pentru a face­ acest lucru, dacă nu are posibilităţi. Ei , sunt doar nişte oameni de birou, care vorbesc doar din auzite. Dacă tot spun că noi nu respectăm traseele, ar putea să se uite la ei în ogradă, și să ne spună ce fac ei pe ruta traseului 20, Târgu Cucului-Metro,­ care este un traseu extern, iar ei îl folosesc ca pe unul al RATP. Prin lege este­ prevăzut clar faptul că ei au voie să circule doar pe raza municipiului Iași. Nu ştiu de ce nu spune nimeni nimic în legătură cu folosirea acestui traseu de RATP. Probabil că operatorilor de pe acest traseu le este frică să se contreze cu autorităţile locale şi tac mâlc când este vorba de neregulile RATP”,­ a declarat Constantin Pristavu, director al SC Minibus SRL. Mir­cea URSU Mai-marii Prefecturii se împiedică de un ciot din Butea Pe cât de mari şi de temuţi sunt şefii Prefecturii, pe atât de neputincioşi se arată aceştia în faţa unui aparent insignifiant secretar de consiliu local din comuna Butea. Este vorba de numi­ta Maria Blaj, responsabila cu legali­tatea actelor aleşilor locali din Butea şi, mai ales, aşa cum tind să o caracteri­zeze şefii Prefecturii, o adevărată cam­pioană a chiulului şi fofilării de la sarcinile de servicii. Pe scurt, după cum a relatat ieri subprefectul Tudor Lieonte, Maria Blaj a intrat în atenţia Prefecturii încă din 2002, în urma unor reclamaţii potrivit cărora aceasta nu ar mai fi redactat proiectele şi hotărârile de consiliu local şi, evident, nici nu s-a mai obosit să le trimită spre verificare Prefecturii. Aşa se face că, în decem­brie 2002, reprezentanţii Prefecturii îi fac o primă vizită, în urm­a căreia reco­mandă consiliului local sancţionarea, “întrucât consiliul local s-a opus, nu am avut ce să-i mai facem”, a susţinut Leonte. Controlul a fost reluat, ulterior, în mai 2004, în octombrie 2005 şi în mai 2006, de fiecare dată reprezentanţii Prefecturii recomandând sancţionarea Măriei Blaj cu reţinerea unor procente din salariu. în cele din urmă, după un­ control făcut în urmă d­e aproape trei luni, Maria Blaj con descinde să-şi dea demisia, actul respectiv fiind întâmpi­nat şi de un ordin al prefectului privind constatarea relaţiilor de muncă cu aceasta, însă, copleşită subit de regrete, Măria Blaj se răzgândeşte şi atacă ordinul prefectului în contencios administrativ, râmând astfel pe post şi, totodată, solicitând încadrarea pe o altă funcţie în cadrul Primăriei Butea. “Practic, chiar demisia acesteia rămâne neaplicabilă până când instanţa nu­ va lua o decizie. Oricum, situaţia se va complica­ şi mai mult de acum încolo, întrucât, conform noii legi a administraţiei publice (Legea 286 / 2006 - n.r.), secretarii consiliilor locale sunt scoşi cu totul de sub con­trolul prefecturilor”, a mai spus sub­prefectul, adăugând că faptele de care se face responsabilă Maria Blaj sunt pasibile de încadrare penală, ca “sus­tragere de informaţii oficiale” şi “neglijenţă în serviciu”. (D.P.) Capital social. Tel: 0323/213995; 0720/550659; Tel/Fax: 0232/211581; email: besteing@mail.dniis.ro Produce pentru fabricile de ciment şi exploatările miniere: S corpuri de măcinare sferice­­, cilindrice turnate din fontă înalt aliată cu crom; S corpuri de măcinare sferice, forjate, din oţel; / blindaje turnate din fontă înalt aliată cu crom;­­S plăci răcitor grătar din oţel refractar; S ciocane concasor din oţel manganos; S transportoare cu bandă; Comercializează: J toată gama de oţel beton OB 37­ şi PC 5î1, în colaci şi bare; S plase sudate, panouri gard, cuie şi sârme de construcţii;­­ S profile laminate (cornier, M­P, INF) şi ţevi construcţii; TRADIŢIE Şl EXPERIENTA II I 1 DIN EN ISO 9001:20K*0 Zertifikat 15 100 42 180 I&si Sv­.Toma C&r&m &£«%$ Cod 66­00 îtkta; m/iterm fm­m/mm PESTE 30 DE ANI DE EXPEHENTA IN CONSTRICTii HIDROTEHNICE.­­ SAPA® DE BETON, PĂMÂNT ȘI ANROCAMERIE • ALIMENTAM CU APA COMPURĂ, CAPTA« DE APA, STAȚII DE TRATASE, STATII DE POMPARE, STAȚII DE EPURARE, CASTELE­­ DE APA - NODURI HIDROTEHNICE - HIDROCENTRALE ELECTRICE, GALERII SUBTERANE, TUNELE, CONDUCTE PORTAL - PROTECȚIE CONTRA IHUNDAJTTUMI, MNGU­ARIZAjtt fI­­NMOUHU RÂURI. CONSOLIDĂRI DE MALURI . CORECŢIA DE TOSENŢI. COMBATEREA SR021M­B SOLULUI -­­BAGAJE ŞL PROTECŢII MARITIME - ADUCTIUHA canauzars - TRANSPORTURI SMMAU^ - LUCRĂRI DE REPARAŢIE ŞI ÎNTREŢINERE - PRELUCRARE MATERIAL LEMNOS i i.1

Next