Flacăra Iaşului, august 2008 (Anul 8, nr. 2373-2398)

2008-08-01 / nr. 2373

Proiectele Iaşului, pe masa Guvernului Proiectele în derulare şi pro­iectele municipalităţii ieşene vor ajunge, în cursul acestei săptă­mâni, pe masa Guvernului, astfel ca membrii Cabinetului să veri­fice oportunitatea acestora şi măsura în care pot fi susţinute de la bugetul de stat. "în această săptămână, Guvernul ne-a trimis o adresă prin care ni s-a cerut să facem o proiecţie bugetară a lini­ilor de investiţii pe 2009. Proiectele pe care le-am identifi­cat sunt axate pe infrastructura rutieră, sanitară sau şcolară", a declarat ieri Camelia­ Gavrilă. Printre obiectivele de investiţii în derulare se numără moderni­zarea liniilor de tramvai din zona Arcu-Bacinschi, lucrări fi­nanţate de BERD şi de bugetul lo­cal,­­achiziţionarea până în 2012 a încă 50 de­ autobuze, amenajarea pasajului pietonal de la Hala Centrală până în 2009, moder­nizarea bazei de tratament de la Spitalul de Recuperare, manage­mentul integrat al deşeurilor, care are ca termen de finalizare anul 2011, sau harta de zgomot a oraşului. în ceea ce privește proiectele de viitor, acesta sunt axate pe infra­structura şcolară. Este vorba de continuarea unor lucrări înce­pute la Liceul "Miron Costin", Liceul "M. Eminescu" sau Şcoala Carol I, extinderea Liceului de Informatică, reabilitarea termică a şcolilor nr. 2 şi 22 şi a creşelor nr. 10 şi 14, precum şi extinderea grădiniţelor cu program prelun­git nr. 6, 14 şi 20 şi a grupurilor şcolare "LC Stefanescu", "A. Saligny" și "M. Sturza". (N.P.) Simirad a adus băşcălia în Consiliul Judeţean Dacă până acum două luni "cir­cul" din administraţia ieşeană se concentra în jurul Consiliului Local, de ieri se pare că băşcălia s-a mutat în Casa Pătrată. Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean­­CJJ Iaşi a fost "oaia neagră" a şedinţei de ieri. Acesta a avut câte ceva de comentat la fiecare intervenţie a consilierilor. Prima reacţie dură a avut-o chiar împotriva s­ocial-de­­mocratei Mirela Dobresanciuc, care nu era atentă în momentul în care Simirad citea un referat în legătură cu situaţia pagubelor inundaţiilor din jud­eţul Iaşi. "Doamnă Dobresanciuc, aici nu e o şedinţă de clacă. Dacă nu vreţi să­ staţi la şedinţă, puteţi pleca, nu vă oblig. Dar, dacă tot aţi rămas, atunci ascultaţi-mă", i-a spus Simirad. După ce a făcut câteva referiri la primarul "Crăcănescu" (Grigore Crăciunescu, primarul municipiu­lui Paşcani -n.r.), Constantin Simirad le-a recomandat con­silierilor să-l cheme atunci când nu înţeleg chestiunile dezbătute la şedinţele comisiilor de specia­­litate. "Dacă aveţi nelămuriri la comisii, să mă invitaţi să vă lămuresc", le­­a spus consilierilor. Un alt lucru inedit rostit de fos­tul primar al Iaşului este legat de semnătura pe care o pune pe acte. "Nu puteţi pune bază pe semnătura preşedintelui. Ea e pusă formal. Domnii! Ion Şerbina (secretarul judeţului - n.r.) răs­punde, de fapt",­ a mai spus Simirad. . Acesta a făcut emis comentarii mai mult sau mai puţin inspirate şi despre consilierii judeţeni Marius Spânu, Tiberiu Br­ăilean şi Narciza Nedelcu, Dan Jumară, di­rectorul Muzeului Literaturii Române, şi Romeo Stoica, direc­torul Serviciului Public de Ad­ministrare a Drumurilor Ju­deţene. " (M.P.) M­unicipalitatea ieşeană riscă să nu mai­ pri­mească finanţare pentru cele două proiecte de­ refacere a două sectoare de străzi, anume cel care cuprinde străzile de pe axa Est-Vest şi, respectiv, străzile din zona istorică a oraşului. Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean (Cj) Iaşi, crede că proiectele depuse de Primăria Iaşi ocupă locurile 25 şi 26, din totalul de 26 propuse la nivelul Regiunii Nord-Est, din cauză că ceilalţi membri ai Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC) Nord-Est au făcut o coaliţie politică împotriva Iaşului. "Au fost discuţii politice şi cred că am provocat antipatia preşedinţilor de consilii judeţene pentru că nu am renunţat la niciun proiect. A fost o coaliţie care ne-a (pe Primăria Iaşi - n.r.) împins proiectele pe locurile 25 şi 26. Nu am auzit în viaţa mea im limbaj atât de urât." L-am auzit pe domnul Pinalti (porecla lui Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ - n.r.) înjurând ca la uşa cortului! Este o perioadă în care troglodiţii ocupă funcţii importante", a declarat ieri Constantin Simirad, preşe­dintele CJ Iaşi şi preşedintele CRESC Nord-Est.­­ Gheorghe Ştefan nu a vrut să comenteze afirmaţiile preşedin­telui CJ Iaşi. Reprezentanţii mu­nicipalităţii ieşene nu au putut fi contactaţi telefonic în cursul­­ zilei de ieri pentru a comenta situaţia. Simirad, contrazis de democrat-liberali întâlnirea CRESC de la Piatra Neamţ a aprins spiritele şi în şedinţă CJ de ieri. "Vă rog să ne spuneţi dacă locurile 25 şi 26 se datorează doar votului­­ sau şi punctajului? Nu există nişte cri­terii obiective de selecţie a proiectelor?", l-a întrebat pe Simirad consilierul judeţean PD-L Marius Spânu, în stilul sau carac­teristic, preşedintele CJ i-a reco­mandat să i­a un calmant înainte să mai vină la şedinţele CJ. Şi Gheorghe Flutur, preşedin­tele CJ Suceava, l-a contrazis pe Simirad. "Totul este transparent. Proiectele pe întreg judeţul Iaşi depăşesc valoarea de 40 de mili­oane­ de euro. Vasluiul are 20, Bacăul 17-18. Nu vreau să co­mentez mai mult cele spuse de domnul Simirad. Poate în mintea unora nu a ieșit din cap coopera­tiva", a comentat ieri, contactat telefonic, Gheorghe Flutur. în cadrul întâlnirii de săp­tămâna aceasta a CRESC au fost evaluate şi aprobate cererile de finanţare­ depuse de Primăria Municipiului Botoşani, respectiv Primăria Municipiul Fălticeni pentru reabilitarea şi moder­nizarea străzilor urbane­­în aceste municipii. Marius PÂRCIU Simirad: "coaliţia11 şi "troglodiţii" sunt de vină Proiectele Primăriei, locurile 25 şi 26 din... 26­­5 • municipalitatea ieşeană riscă să nu primească finanţare pentru cele două proiecte de refacere a infrastructurii • proiectele vizau străzile de pe axa Est-Vest şi străzile din zona istorică a oraşului • "A fost o coaliţie care ne-a împins proiectele pe locurile 25 şi 26. Este o perioadă în care troglodiţii ocupă funcţii importante", a declarat Constantin Simirad, preşedinte CJ Iaşi Gheorghe Flutur CET s-a înţeles cu E.ON Gaz • compania E.ON Gaz România a acceptat condiţiile CET Iaşi enunţate la negocierile purtate pe 29 iulie, la Târgu Mureş • CET Iaşi îşi va plăti doar datoriile curente, iar penalităţile vor fi achitate eşalonat Reprezentanţii Centralei Elec­trice de Termoficare (CET) Iaşi s­­au întors cu veşti bune de la­ ne­gocierile purtate pe 29 iulie, la Târgu Mureş, cu reprezentanţii E.ON Gaz România. Ieri, discuţiile au fost reluate, prin telefon,­ cu reprezentanţii companiei pa­tronate de germani, CET reuşind să primească garanţii privind uti­lizarea nelimitată a gazului, în schimb, societatea ieșeană tre­buie să achite până astăzi 7 mili­oane lei, reprezentând o parte din cele 30 milioane lei pe care le datorează către E.ON Gaz Ro­mânia. Totodată, Primăria Iaşi va trebui să vireze în conturile so­cietăţii cele 10 milioane lei alo­cate la ultima şedinţă de Consiliu Local. "Am obţinut la negocieri şi defalcarea penalităţilor de da­torii. Mai exact, ne-am angajat să achităm doar restanţele curente, de 30 milioane lei,­ iar penali­tăţile, care reprezintă 2,8 mi­lioane lei, vor fi eşalonate, cel mai probabil pentm­ o perioadă de un an de zile. în prezent, am crescut cota de consum de gaze naturale de la 4.300 de metri cubi pe oră la 12 mii de metri cubi", a declarat ieri Didi Melinte, directorul CET Iași. Facturi separate pentru fiecare unitate Un alt rezultat al negocierilor a vizat plata separată a facturilor de către fiecare unitate adminis­trată de CET. Este vorba de cen­tralele din Copou şi Păcurari, pentru fiecare CET reușind să încheie contracte separate. "Este un lucru foarte important, pen­tru că, atunci când există pre­siunea sistării gazelor naturale, nu va fi oprită furnizarea către toţi, ci doar către cei care înre­gistrează datorii mari. De exem­plu, dacă o centrală de cartier din Copou sau Păcurari va înregistra datorii semnificative, nu va mai suferi CET, ci locatarii care nu şi­­au plătit facturile", a completat Didi Melinte. Pentru plata datoriilor către E.ON Gaz, CET duce momentan negocieri cu două bănci, Raiffei­sen Bank şi ING. De la prima se doreşte contractarea unui credit de 15 milioane lei, iar de la a doua deschiderea unei linii de creditare permanentă, pentru situaţiile în care societatea se va afla în dificultate. Ion MUSET 6 mii de ieșeni aşteaptă o locuinţă­O Iaşul se numără printre mu­nicipiile care au atins un prag alarmant al crizei fondului loca­tiv. Şase mii de familii figurează pe listele de aşteptare ale Direc­ţiei de Administrare a Patrimo­niului Public şi Privat (DAPPP) a Primăriei Iaşi pentru repartizarea unei locuinţe. Demersurile Pri­măriei Iaşi de a cumpăra imobile unde să fie cazate famiile aflate în situaţii de urgenţă sunt îngre­unate de formalităţile care tre­buie parcurse până­ la repartiţii. Imobilul din Canta pe care mu­nicipalitatea l-a achiziţionat în cursul acestui an a ajuns la faza de expertizare, după care va fi organizată o licitaţie pentru pro­iectare, iar în luna noiembrie se va căuta o firmă care să execute lucrările de amenajare. "Vrem ca acele camere să fie recompartimentate astfel încât să putem oferi chiriașilor un con­fort minim. Fiecare cameră va fi dotată cu baie și bucătărie. Pe fiecare palier vor fi amenajate și apartamente de câte 2 camere, pentru familiile mai numeroase Sperăm ca aceste lucrări să fie fi­nalizate în primăvara anului vi­itor. Iașul are în acest moment 6 mii de persoane care au cerut municipalităţii o locuinţă", a de­clarat ieri viceprimarul­ Camelia Gavrilă, în ceea ce priveşte adăpostul din C.A. Rosetti, acesta va intra în curând în reparaţii capitale. Până atunci, municipalitatea caută spaţii unde să poată fi cazate temporar cele 76 de per­soane care locuiesc în prezent în adăpost. "Avem nevoie 800 mii lei, sumă pe care o aşteptăm de la Ministerul Muncii, pentru a putea incepe lucrările de supraetajare a clădirii din C.A. Rosetti. în cursul acestei săptămâni am făcut re­cepţia finală la centrala termică, instalaţiile termice şi grupurile sanitare, achiziţii şi lucrări care ne-au costat 100 mii lei", a mai precizat viceprimarul­ Nelu PĂUNESCU ------------www.flacarais.ro-------------­

Next