Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-01-10 / nr. 2269

Delegatul Direcţiei Generale a Sibiu 2 expl./ Fresei * 3 SIBIU LU­I­­ ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. . ţi AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC ŞI RAIONAL SIBIU Anul X — Nr. 2269­­ Sâmbătă, In interiorul ziarului: Consfătuirile cadrelor didactice din oraşul şi raionul Sibiu (pag. 2-a) Creşte bunăstarea colectiviştilor din satul Ilamba (pag. 2-a) VIAŢA DE PARTII). Organizaţia de partid de­ a fabrica „Libertatea­“ trebue să aibă o preocupare con­tinuă pentru îndeplinirea planului pe sortimente (pag. 3-a) Pentru îmbunătăţirea muncii la P. T. T.-Sibiu pag. 3-a) Să îmbunătăţim munca de di­fuzare a presei (pag. 3-a) Calendarul pe anul 1953 (pag. 1-a) Să pregătim temeinic seminariile recapitulative în învăţământul de partid Măreţele idei ale lui Lenin şi Stalin luminează viu calea spre construirea socialismului poporului nostru muncitor şi-l însufleţeşte spre o muncă plină de abnegaţie în vederea consolidării re­gimului nostru democrat-popular şi în­floririi scumpei noastre patrii. Partidul Muncitoresc Român foloseşte din plin experienţa P.C. al U.S. în pro­pagarea măreţelor idei ale marxism­­­leninismului. însuşirea marxism-leni­­nismului dă cadrelor de partid şi din aparatul de stat posibilitatea să se o­­rienteze mai lesne in diferite împre­jurări, să prevadă cum vor decurge evenimentele şi să cunoască nu numai în ce sens şi cum se dezvoltă eveni­mentele în prezent, dar şi felul în care ele trebue să se dezvolte în viitor. Forţa şi vitalitatea marxism-leni­­nismului, ne învaţă tovarăşul Stalin, constă în aceea că el se sprijină pe o teorie înaintată, care oglindeşte just necesităţile dezvoltării vieţii materiale a societăţii, că ridică teoria la înălţi­mea cuvenită şi consideră de datoria lui să folosească până la capăt forţa ei mobilizatoare, organizatoare şi tran­sformatoare. Pătrunşi de importanţa ridicării con­tinue a nivelului politic şi ideologic al cadrelor de partid şi de stat, Comite­tele orăşenesc şi raional de partid au sprijinit­­organizaţiile de partid deja oraşe şi sate în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a învăţământului de partid. Astfel, mii de membri de partid, candidaţi de partid şi fruntaşi în producţie se pregătesc să facă faţă cu cinste seminarului recapitulativ, pe primul semestru al anului de învăţă­mânt de partid. In acest scop la oraşe dela 20 până la 30 Ianuarie se va face recapitularea materialului studiat în primul semestru precum și seminarul recapitulativ. La sate, recapitularea ma­terialului studiat în primul semestru și seminarul recapitulativ vor avea loc între 15 și 30 Ianuarie a. c. Pregătirea seminariilor recapitulative are o deosebită însemnătate azi, când în faţa membrilor de partid şi a în­tregului popor muncitor stau sarcinile măreţe ale luptei pentru menţinerea păcii, ale construirii socialismului, ale îndeplinirii prevederilor planului cin­cinal în patru ani, ale luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, împotriva uneltirilor şi sabotajului duş­manului de clasă — sarcini care cer o cât mai bună pregătire politică. Pregătirea seminariilor recapitulative trebue să se desfăşoare în condiţiile de creştere şi întărire a învăţământului de partid. In nenumărate locuri, se văd în mod concret progresele muncii în­văţământului de partid. De pildă, la uzinele „Independenţa” biroul orga­nizaţiei de partid a organizat desfăşu­rarea cu regularitate a activităţii cercu­rilor şi cursurilor de partid, respecta­rea zilelor stabilite pentru învăţământ şi s-a preocupat de ridicarea cal­taţii învăţământului. Aceasta a contribuit la creşterea nivelului politic al mem­brilor de partid şi al cadrelor din pro­ducţie, ca stahanovistul Traian Mun­­teanu şi Dumitru Lungu, Viorica C­o­­stea, A. Marpozan şi alţii, care sunt fruntaşi în cadrul învăţământului de partid. Tovarăşii Ioan Bălăcescu pro­pagandist la cursul seral din cadrul întreprinderii „Balanţa”, Roman Mun­­teanu propagandist al cercului de stu­diere a Istoriei P.C. al U.S. anul II de la întreprinderea „13 Decembrie’, Ilie Marcu, propagandist la cercul de studiere a Istoriei P.C. al U.S. anul I din comuna Vurpăr, ajutaţi de către organizaţiile de partid au reuşit să ridice simţitor calitatea lecţiilor, bucu­­rându-se de simpatia cursanţilor care urmează cu regularitate aceste cursuri şi cercuri. Organizaţia de partid din comuna Cristian, a atras un mare nu­măr de ţărani muncitori la cursurile şi cercurile învăţământului de partid şi roadele nu au întârziat să se arate. Numai în anul 1952, peste 90 de familii de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii au făcut cereri şi au fost primiţi in gospodăria colectivă. Totodată, pregătirea seminariilor re­capitulative trebue să ducă la înlătu­rarea lipsurile ce mai există în învăţă­mântul de partid şi îndeosebi la lichi­darea manifestărilor de subapreciere a învăţământului de partid de către unele organizaţii de partid. Biroul organiza­ţiei de partid de la fabrica „Mureşul" nu a controlat felul cum se desfăşoară învăţământul de partid. Astfel, la cer­cul de studiere a Biografiei lui Lenin sa predat deabea o lecţie. O situaţie asemănătoare este şi la cercul de stu­diere a scurtei Biografii a tovarăşului Stalin, de la Şcoala metalurgică Nr. 1, unde este propagandist tovarăşul Con­stantin Roşianu. Acesta deşi se pre­zintă la pregătire la cabinetul de partid, nefiind controlat de biroul orga­nizaţiei de partid, nu a predat decât o singură lecţie. Lipsuri serioase in această direcţie are şi organizaţia de partid de la Ofi­ciul P.T.T. Sibiu. Aici datorită delăsă­rii în muncă a biroului organizaţiei de partid, în frunte cu secretarul or­ganizaţiei tov. Marin Vlăduţ, frec­venţa la cercurile de studiere a Isto­riei P.C. al U.S. anul I şi II este de abea de 20—40%. Organizaţia de partid a constatat aceste lipsuri, dar nu a trecut la analizarea şi înlăturarea lor. Aceleaşi lipsuri le au şi birourile organizaţiilor de partid de la atelierele de zonă C. F. R„ „Ţesătura Roşie“ „Libertatea“, şi altele. A pregăti seminariile recapitulative înseamnă a folosi din plin timpul până la sem­inarii, pentru lichidarea lipsu­rilor şi pentru îmbunătăţirea hotărîtă în toate privinţele a învăţământului de partid. De aceea organizaţiile d­e partid tre­bue să vegheze la îndeplinirea planu­lui de învăţământ, adică să asigure ca toate cercurile şi cursurile să fie la zi cu lecţiile, să prevadă în plan ţinerea lecţiilor sau a seminariilor cu care cer­cul sau cursul respectiv a rămas în urmă, să asigure frecvenţa la toate aceste lecţii, să asigure pregătirea pro­pagandiştilor şi să ajute pe cursanţii rămaşi în urmă pentru a-şi însuşi şi ei lecţiile. Organizaţiile de partid trebue să asi­­gure ca în această perioadă să se facă recapitularea întregului material. Pen­tru aceasta trebue să planifice ţinerea unor ore speciale in care să se dis­cute de către cursanţi şi propagandişti materia predată până atunci, sublini­­indu-se ideile şi învăţămintele princi­pale lecţiilor. Organizaţiile de partid, propagan­­diştii, cabinetul de partid şi instruc­torii comitetelor orăşenesc şi raional de partid, trebue să dea un puternic sprijin cursanţilor rămaşi în urmă, sau acelora care au greutăţi in însuşirea materialului. Propagandiştii trebue să considere seminariile recapitulative ca un ade­vărat examen pentru munca lor. Cu această ocazie organizaţiile de partid pot verifica şi mai bine felul în care propagandiştii şi-au îndeplinit sarcina încredinţată. Comuniştii trebue să fie şi cu a­­ceastă ocazie un model pentru toţi oa­menii muncii, în ceea ce priveşte stu­diul şi însuşirea materialului. Fiecare comunist să-şi amintească de cuvintele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej: „In lupta revoluţionară pentru victoria de­finitivă a socialismului, valorează puţin un membru de partid care nu studiază pe Lenin şi Stalin, care nu depune efor­turi permanente pentru a se ridica po­liticeşte şi a putea deveni cu adevărat un îndrumător, mobilizator şi organi­zator al masselor populare". Comunişti, pentru a deveni dârzi luptători ai vieţii noi, ai păcii între popoare, studiaţi teoria lui Marx, Engels, Lenin, Stalin şi prezentaţi-vă la seminariile recapitulative seme­striale cu noi progrese dobândite în însuşirea măreţei învăţători! CINCINALUL IN PATRU ANI! Fire de calitate superioară pentru ţesături de calitate superioară! Iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu Muncitorii, tehnicienii şi inginerii schimbului I din sectorul filatură al în­treprinderii Industria Bumbacului A din Capitală au dezbătut zilele acestea sar­cinile care le revin în lupta pentru în­deplinirea planului pe anul 1953. In raportul ţinut de tov. inginer Aurel Flacs, s-au arătat realizările şi lipsurile din anul trecut. Discuţiile care au urmat au oglindit puternic dorinţa muncitorilor şi tehni­cienilor de a îndeplini cu cinste sarci­nile mărite ale planului pe anul 1953. Prima a luat cuvântul filatoarea sta­­hanovistă Elena Chişiu: ,,Noi ştim bine că a îndeplini planul nu înseamnă numai a da cantitatea de fire prevăzută —a spus ea. Aceste fire trebue să fie şi de bună calitate. Anul trecut, noi am pro­dus mai multe fire de calităţile IIi, IV şi V decât aveam prevăzute în plan, dar nu am realizat cantitatea planificată de fire de calitatea l-a. Aceasta înseamnă că trebue să ne concentrăm toate efor­turile pentru a produce mai multe fire de cititatea l-a“. Tovarăşa Chişiu a arătat apoi amă­nunţit lipsurile care trebuesc înlăturate pentru a putea obţine o producţie de bună calitate. In brigada ei, de pildă, nu ,toate muncitoarele execută corect operaţiunile de curăţire a maşinii, pro­ducând fire cu scamă şi ghemotoace. Uneori maşinile sunt lăsate să meargă cu fire rupte, ceea ce face să se ivească bobine diforme şi multe deşeuri. Unele muncitoare, în loc să lege firele rupte, urzesc firul peste ţeavă, producând greutăţi mari la ţesătorie. In loc să cureţe picioarele maşinii cu peria, altele le curăţă cu mătura, ceea ce face ca sea­ma să zboare în aer şi să dea naştere la fire defecte, etc. Aceste lipsuri trebuesc lichidate fără întârziere. Pentru a îndeplini sarcina pe care ne-o pune planul nostru pe anul 1953, de a produce fire mai multe şi de cali­tate mai bună decât până acum — a spus ea — trebue să ne îmbunătăţim munca. Trebue să ne străduim ca firele produse de noi să facă cinste fabricii noastre. De aceea, eu chem pe toate to­varăşele mele să desfăşurăm întrecerea socialistă pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Personal, îmi iau angajamentul ca 91% din firele pe care le voi produce să fie de calitatea l-a, î­n loc de 85% cât prevede planul. De a­­semenea, voi da zilnic 7 kg. de fire mai mult, adică 2.100 kg. fire în plus pe an, din care se vor putea ţese 200.000 m. ţesături. Voi ajuta şi pe alte filatoare să dea mai multe fire de cali­tatea l-a, ridicând calificarea a 5 tova­răşe prin organizarea unei şcoli staha­noviste“. Iniţiativa filatoarei stahanoviste E­­lena Chişiu, de a porni întrecerea so­cialistă pentru îmbunătăţirea continua a calităţii producţiei, a fost primită d­e­viu entuziasm de toţi participanţii , şedinţa. In numele brigăzii stahanoviste „3­ Noembrie“, stahanovista Constanţa Po­pişteanu şi-a luat angajamentul să de­păşească planul de producţie cu 7 kg fire zilnic pe întreaga brigadă şi să de­păşească planul de calitate cu 4%. Sta­hanovista Elena Răduţescu s-a angaja­­să dea zilnic 1.500 kg. fire peste plan să depăşească planul de calitate cu 4­,, şi să organizeze o şcoală stahanovistă pentru ridicarea calificării a trei tova­răşe. Asemenea angajamente şi-au luat­­ stahanovista Maria Constantinescu fruntaşa în producţie Maria Bârlea stahanovistul Ion Niculescu, meşteru stahanovist Vasile Dumitru şi alţii. Patriotica iniţiativă a stahanoviste Elena Chişiu este de mare însemnătăţi în cadrul luptei pentru îndeplinirea ş depăşirea sarcinilor planului de stat pe 1953. Au îmbrâţiş. Muncitoarele filaturii pieptenate a fabricii „Libertatea“ din Sibiu, au îm­brăţişat cu multă dragoste iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu. In cadrul unei consfătuiri de producţie în care ele au discutat cu însufleţire sarcinile de plan pe luna ianuarie, s-au angajat să pună în practică această iniţiativă.­­ „De noi cei care muncim în secţia filatură, depinde în cea mai mare mă­sură calitatea stofei ce se ţese în fa­brica noastră“ — a spus fruntaşa în producţie Maria Popa. Am citit în ziar despre preţioasa iniţiativă a stahano­vistei Elena Chişiu de la „Industria Bumbacului A“ din Capitală şi cred că este bine, ca acum în consfătuire, să discutăm şi despre această iniţiativă. Eu mă angajez ca în această lună să­ ­ iniţiativa stahanovistei dau în fiecare zi peste plan două kg. fire şi să aplic iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu îmbunătăţind calitatea fi­relor cu 3% faţă de luna trecută“. Propunerea muncitoarei Maria Popa de a se discuta în consfătuire această iniţiativă, a fost primită cu multă dra­goste de cei prezenţi. Analizându-se iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu, muncitoarele acestei secţii au ajuns la concluzia că de ele depinde calitatea stofei. De aici a reeşit că uneori din cauza firelor cu noduri mari, fire cu scame, etc., calitatea stofei nu a fost la înălţimea sarcinilor. — „Iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu este bine venită — a arătat mun­citoarea Brigite Gölner. Astăzi am în­cheiat contractul de întrecere socialistă Elena Chişiu pe luna ianuarie în care m’am angaja să îmbunătăţesc calitatea firelor cu 3°1 şi să depăşesc planul cu 3%“. Deas­­meni şi muncitoarea Maria Topolog a angajat să îmbunătăţească calitatea ţ relor pe luna în curs cu 3%. Asemenea angajamente şi-au mai tur şi alte muncitoare care totodată a cerut conducerii secţiei să le procur perii de curăţit maşinile, ţevi uniform şi altele. Comitetul raional textil, pielărie , confecţii are datoria să îndrume com­i­tetele de întreprindere pentru ca aceast preţioasă iniţiativă să fie aplicată şi­­ celelalte filaturi de lână şi de bomba de care depinde în cea mai mare mă­sură calitatea ţesăturilor. S. ROTARU, coresp. Prima brigadă a păcii la Depoul C. F. R. Sibiu „ Cu câteva zile în urmă, gara Sibiu fremăta de mul­ţime. Se petrecea un eveniment important. NiiÎnţepoşi me­canici, fochişti, tehnicieni şi muncitori din complexa C.F.R., se aflau pe peronul gării, unde aşteptau cu nerăbdare sosirea mecanicului utemist Andrei Teaju , fochistul său comunistul Ion Buta II, unii dintre cei ma destoinici muncitori ai Depoului. A fost emoţionantă primirea celor doi fruntaşi li producţie, care în luna Decembrie au realizat o economi de 8.682 lei, datorită aplicării experienţei comsomolişti­lor sovietici. Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. Ion Burcea, a arătat celor prezenţi entuziasmul şi însufleţirea cu care tinerii din Depoul C.F.R. Sibiu au muncit pentru îndeplinirea planului pe 1952 înainte de termen, precum şi faptul că tovarăşii Andrei Teatu şi Constantin Ursi mecanici, împreună cu fochiştii lor, au reuşit să se ridic în întrecerea socialistă pe o treaptă superioară. Condu­cerea Depoului a înmânat apoi un buchet de flori tinerilo mecanici. Aceştia în dorinţa de a face ca munca lor s fie cât mai fructuoasă, şi-au exprimat dorinţa de a o constitui într’o brigadă a păcii, cu numele „Vasile Roaită" . De atunci au trecut cât­eva zile. Membrii brigăzi păcii „Vasile Roaită“ au obţinut noi victorii. In cinci zil ei au economisit combustibil in valoare de 1.435 le Acest succes a­­fost posibil datorită aplicării metodele sovietice l­unin, Papavin, Blajenov, Kuzneţov şi plane financiar de producţie al locomotivei, iniţiat de econo­mista Clavdia Baranovskaia. Membrii acestei brigăzi luptă acum necontenit pentr sporirea tonajului remorcat. Ei au ridicat procentaji­supra brutului remorcat între 10—15%, fapt care constitu deasemenea un nou succes. Având călăuză în lupta lor recentele cuvinte al tovarăşului Stalin din răspunsurile date corespondentuli unui ziar american, cuvinte înţelepte prin care se arat dor­inţa nemăginită a Uniunii Sovietice de a apăra pace, membrii brigăzii păcii „Vasile Roaită“ de la Depoul , locomotive C.F.R. Sibiu, muncesc acum cu şi mai ra însufleţire, pentru a contribui din plin la îndeo­­cincinatului în patru ani. ILIE PINd rr In clişeu: Membrii brigăzii păcii „Vasile Roabă“.

Next