Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)
1961-10-14 / nr. 3176
Sa pregătim ÎNTREPRINDERILE PENTRU IARNA Pregătirea din vreme şi în bune condiţiuni a întreprinderilor în vederea anotimpului friguros ce se apropie cu fiecare zi, trebuie să stea în atenţia conducerilor tuturor întreprinderilor şi unităţilor productive. Se poate spune din experienţa anilor trecuţi că acolo unde nu se vor lua din timp măsurile necesare, vremea nefavorabilă din lunile de iarnă poate stînjeni bunul mers al producţiei, poate îngreuna condiţiile de lucru de pe şantiere, din ateliere sau hale. Datorită neaprovizionării din timp cu materii prime şi materiale poate fi periclitată ritmicitatea planului de producţie, în multe întreprinderi şi instituţii pregătirile pentru iarnă se găsesc într-un stadiu avansat. La I.E.S. au fost prevăzute un număr de 175 obiective pentru asigurarea unei bune desfăşurări a procesului de producţie la cele 9 unităţi din subordine. Trebuie menţionat faptul că la această întreprindere, ca şi la multe altele, termenele stabilite pentru realizarea obiectivelor au fost fixate, în majoritatea lor, cel mai tîrziu în prima lună a trimestrului IV. La fel a procedat uzina „Independenţa“, unde s-au luat măsuri de executare a reparaţiilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, întreprinderea „Balanţa“ a realizat 85% din obiectivele propuse, iar „Elastic“, I.M.S., „Flamura roşie“ şi „Libertatea“ 70%. In multe întreprinderi, cum sunt Amylon, I.G.O.S. şi altele s-au luat măsuri concrete de aprovizionare cu materii prime şi materiale. La Amylon, de exemplu, au fost deja achiziţionate aproape jumătate din cele 1.800 vagoane cartofi urmînd ca pînă la 5 noiembrie să fie însilozată întreaga cantitate. Pentru protecţia cartofilor împotriva îngheţului şi pentru conservarea lor s-au luat măsuri de procurare a unor materiale ca rumeguş, paie, cherestea şi altele. Totuşi, în unele întreprinderi, pregătirile pentru iarnă sunt lăsate pe planul doi, deşi timpul este înaintat. Multe din obiectivele planurilor de măsuri ale acestora sînt de mică importanţă sau au termene de executare foarte întîrziate. La fabrica „Dumbrava“ de exemplu, s-a prevăzut „Asfaltarea căilor interioare de acces şi a şoselei pînă la staţia de tramvai", cu termen de executare 30 decembrie 1961. Tot aici s-a prevăzut repararea acoperişului de la secţia filatură II şi izolarea unor instalaţii cu termen de executare 10 decembrie. La fel de greşit a procedat I.C.U. „Sibiana“, I.L.L. şi altele. Cooperativele meşteşugăreşti „Munca tîmplarilor“, „îmbrăcămintea“ şi altele au prevăzut obiective care se referă prea puţin la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale cooperatorilor. Pregătirile de iarnă trebuie să stea acum în atenţia conducerilor tehnico-administrative din întreprinderi, pentru asigurarea îndeplinirii în mod ritmic a planului. Organizaţiilor de partid le revine sarcina să mobilizeze colectivele de muncitori şi tehnicieni la realizarea în termen a obiectivelor prevăzute, la folosirea resurselor interne pentru ca aceste pregătiri să nu ducă la cheltuieli exagerate. ! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII nr. 3176 Sîmbătă, 14 octombrie 1961 4 pagini — 20 bani Cum întâmpinăm noi, feroviarii, CONFERINŢA DE PARTID In cinstea conferinţei de partid de nod, colectivele de muncă ale celor 14 unităţi ale complexului C.F.R. Sibiu au obţinut rezultate deosebite. Astfel, pe cele 9 luni ale anului în curs, planul producţiei globale a fost depăşit cu 26%. In acelaşi timp, preţul de cost a fost redus, in medie, cu 200 faţă de sarcina planificată, obţinîndu-se şi o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Aşa, de pildă, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la revizia de vagoane a sporit productivitatea muncii cu 33%, iar cel de la depoul de locomotive, cu 19%. In fruntea luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea indicilor de plan s-au situat comuniştii Suciu Hie, Cosma loan, lăcătuşi de revizie, Nistor Andrei, impiegat de mişcare, mecanicii de locomotivă Suciu loan, Coşulschi Constantin şi mulţi alţii. ing. N. Prioteasa subşef al Staţiei C.F.R. Sibiu corespondenţă trimisă în cadrul concursului ECONOMISESC METALUL Grija pentru folosirea cu chibzuinţă a oţelului a devenit o preocupare permanentă a arcurarilor din atelierul de debitări al fabricii „Elastic". Ei ştiu că economisind metalul, reduc preţul de cost al arcurilor şi că prin aceasta îşi aduc contribuţia la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Antrenaţi de comunişti, mermbrii echipei de debitatori au economisit, de la începutul anului şi pînă acum, 9,5 tone oţel de arc, in valoare de peste 30.000 lei. Metoda folosită de arcurari In economisirea metalului este aceea de a sorta înainte de debitare barele de oţel in funcţie de lungimea reperelor in aşa fel ca la debitare, capetele ce rămîn de la fiecare bară să fie cit mai mici. De asemenea, urmăresc ca atunci cînd introduc la debitat un profil de material, să asigure debitarea acestuia pentru toate sortimentele de arcuri din planul lunii respective ce se execută din acel profil, fapt ce duce la o mai bună sortare a reperelor ce se debitează in baie. Cei care au contribuit intr-o măsură mai mare la obţinerea acestor economii sunt: Blotor Teodor, Nanu Ilie, Csepey Vasile şi alţii. FULEA IOAN corespondență trimisă pentru concurs INTILNIRE cu Lucia Demetrius Cunoscuta scriitoare Lucia Demetrius a poposit de cîtva timp în oraşul nostru. Am găsit-o la masa de creaţie. Tocmai atunci autoarea „Primăverii pe Tîrnave“, începuse să scrie cel de-al II-lea volum al acestei lucrări. Bună cunoscătoare a vieţii ardelene, pe care a descris-o în schiţe, nuvele, romane şi piese de teatru, scriitoarea a redat fidel obiceiurile şi tipurile ardelenilor. De data aceasta ea a ales ca loc de creaţie Sibiul. După cum ne-a mărturisit, oraşul nostru a atras-o pentru pitorescul său şi mai ales pentru amintirile activităţii de teatru depusă aici, încă acum 11 ani. Ca impresii, scriitoarea ne-a spus că a găsit Sibiul mai înfloritor ca oricînd. „Se remarcă în special reţeaua comercială bine aprovizionată, noile construcţii, dar mai ales oamenii. Ei m-au inspirat, fără vreun plan dinainte stabilit, să scriu o nuvelă, în care să dezbat problema relațiilor între oamenii noii societăți, socialiste". G. N. Deschiderea Lunii prieteniei româno-sovietice în oraşul Cisnădie Joi după-amiază, în faţa unui mare număr de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, a avut loc, la Casa de cultură, deschiderea festivă a Lunii prieteniei romîno-sovietice în oraşul Cisnădie. Cu această ocazie, tov. Vidrighin Ioan, inginer şef al Uzinelor textile, a conferenţiat despre „Luna prieteniei romîno-sovietice“. In continuare, formaţiile culturale ale Casei de cultură şi ale Uzinelor textile au prezentat un frumos program artistic. In sala clubului „Independenţa“, s-a ţinut, joi dupăamiază conferinţa „Programul măreţ al constructorilor comunismului“. Conferinţa a fost ţinută de tovarăşul Moraru Nicolae, inginer şef al uzinei „Independenţa“. Muncesc de zoi* Profitînd de fiecare zi bună de muncă, ţăranii întovărăşiţi din Porumbacul de Jos dau bătălia pentru terminarea în cel mai scurt timp a campaniei agricole de toamnă. Au fost recoltaţi cartofii de pe 81 ha; peste 20 de vagoane de cartofi au fost predaţi statului conform contractelor încheiate. Pînă în 8 octombrie au fost însămînţate 90 ha cu orz şi grîu de toamnă. La aceeaşi dată erau pregătite pentru însămînţări 102 ha. Pe suprafaţa respectivă au fost transportate şi împrăştiate 150 tone gunoi de grajd. Fruntaşi la însămînţări sunt ţăranii muncitori Comşa Gheorghe, Nicula Gheorghe, Albescu Gheorghe, Urlea Ioan şi alţii. Concomitent cu însămînţările se execută şi recoltatul porumbului. ALEXANDRU MOLNAR coresp. În primele rînduri... ...ale luptătorilor pentru recolte îmbelşugate din raionul nostru se situează şi colectiviştii din Şura Mare. Pînă ieri, ei însămînţaseră secara furajeră şi orzul de toamnă pe 10 şi respectiv 40 hectare, iar în prezent însămînţează griul, din soiurile productive Odvos şi Harrach. In acţiunea de recoltare a cartofilor şi a sfeclei de zahăr — lucrări ce sunt pe terminate în această gospodărie — s-a evidenţiat echipa condusă de tov. Schwartz Ion. REALIZĂRILE ŞOFERILOR Şoferii autobazei T.A. Sibiu şi-au îndreptat anul acesta atenţia spre realizarea economiilor de combustibil. Pînă la 10 octombrie ei au economisit 4.200 litri de benzină. Printre şoferii fruntaşi se numără Marin Miron, Bucurenciu Vasile, Cizel Iosif, Ailincăi Ion, Fulea Ion şi mulţi alţii. Economiile de combustibil realizate reprezintă însă numai unul din obiectivele întrecerii socialiste larg desfăşurată aici. Paralel a fost depăşit planul transporturilor de mărfuri cu 28.000 tone/km şi cu 20 la sută planul transportului de călători. Aceste frumoase realizări se datoresc în mare măsură iniţiativei celor mai buni şoferi de a transporta supratonaje sau de a folosi remorcile pe trasee lungi. Avansuri lunare Marţi şi miercuri la gospodăria colectivă din Cristian s-au dat colectiviştilor avansurile băneşti pentru luna septembrie. Gata Nicolae, Zeck Johann şi alţi colectivişti au ridicat peste 600 lei avans pentru zilele-truncă efectuate în luna trecută, în total s-au plătit peste 60.000 lei. Se va schuimba fata COCUNULUI De sus, de pe dealul Colunului se poate vedea pînă hăt departe, de la clădirile albe şi înalte ale oraşului Victoria, pînă spre apus, spre Porumbace şi Avrig. Deşi om la 46 de ani, Popimoise Nicolae a urcat dealul ca un flăcău. Alături de el a urcat şi Valeriu Oliviu Anghel, care mai are cîţiva pînă la 40. Cit au urcat au tot vorbit, vorbă domoală, gîndită. Au ajuns sus pe coamă. Au stat mult timp aşa, cu privirea pierdută peste dealurile şi cîmpiile Colanului... Intr-un tîrziu, cel mai tinăr a întrebat: „Vom putea să schimbăm faţa dealurilor şi cîmpiilor noastre?“ Popimoise, întors puţin şi adîncit în sinea lui, se pare că nu a auzit întrebarea. ...Se vedea copil sărman. Apoi, slugă, 14 ani slugă la bogătanii de atunci ai Şelimbărului, care mai de care mai cîinoşi. A slugărit apoi in Săcădate, a fost concentrat, a făcut războiul. Întors acasă a fost împroprietărit cu două hectare de pămînt, în pămintul Cîrţenilor. Mare scofală n-a putut scoate însă de pe pămintul lui, muncit ca vai de el. De la o vreme, Popimoise a început să vadă că ţărănimea muncitoare îşi croia un drum nou spre bunăstare. Cîrţenii şi cei din Noul român, raionul Făgăraş, cei din Săcădate, Racoviţa, Bradu şi din alte comune şi sate ale raionului nostru, ascultind cuvîntul partidului, îşi uneau păminturile, vitele, plugurile şi constituiau gospodării agricole colective. Avînd la dispoziţie suprafeţe întinse, pe care le lucrează mecanizat, după toate regulile agrotehnice, colectiviştii obţin de la an la an recolte îmbelşugate. Asta nu l-a lăsat indiferent pe Popimoise. S-a gîndit încă de pe atunci, de prin '58, că ce bine ar fi dacă s-ar uni şi ei, colonenii într-o singură mare familie. A vorbit cu mulţi dintre consătenii lui. Şi cu Valeriu a vorbit. Ajutaţi de organele locale de partid şi de stat, colonenii şi-au unit păminturile într-o mare întovărăşire agricolă: „Valea Oltului“. De la un an la altul oamenii au început să se deprindă cu munca în comun, să se într-ajutoreze şi in felul acesta să lucreze mai spornic. Dar Popimoise, Roşea Augustin, Simulenciu Nicolae, Gavrilă Nicolae, Gavrilă Olimpiu, Anghel Ştefan şi mulţi alţii au văzut cu ochii lor, cum se spune, că în alte părţi (in Racoviţa, bunăoară, unde au fost în primăvară), colectiviştii obţin succese mult mai mari. Unii au fost şi la Ghimboaca, la vecini, şi au văzut cum au obţinut colectiviştii de acolo grîu încă odată cu ei, porumb şi altele, mult mai multe. Realizările colectiviştilor, in deosebi în sectorul zootehnic, au prilejuit discuţii aprige şi prelungi în familiile din Colun. Popimoise şi alţi comunişti au stat de vorbă pe-ndelete cu consătenii lor explicîndu-le ce dezvoltare minunată vor putea lua cîmpiile şi dealurile Colunului, satul întreg, dacă vor înfiinţa o gospodărie colectivă. „Şi pe dealurile noastre se pot planta pomi fructiferi“, le spunea Popimoise. „Ogoarele noastre nu-s cu nimic mai prejos decit ale racoviţenilor — le spunea Simulenciu Nicolae — numai să le muncim ca ei!“ Simulenciu fusese cel mai curios oaspete colonean al racoviţenilor. Cînd i s-a spus că valoarea zilei-muncă ajunge la 40 lei și că cei vrednici ajung la 4—500 zilemuncă intr-un an, n-a mai întrebat nimic. S-a bătut numai peste frunte slobozind un gind care-l rodea mai demult: „Tii, dar ce dracu mai stăm cu mîinile în sîn?!“ Frămlntarea colonenilor a schimbat multe in felul lor de a înţelege şi privi lumea şi a fost diferită după firea fiecăruia. Valeriu Oliviu Anghel, de pildă, omul acesta cu nume frumos, îşi rostuise încă din vară carul, cei doi cai („cu harnaşament cu tot, frăţioare“) şi ce mai avea ca Z. BALTASIU (Continuare în pag. 2-a)