Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)

1963-01-05 / nr. 3304

Oameni ai zilelor noastre Drum în viaţ Anii au trecut repede. Tină- păzi. Reztele obţinute in la Panga Constanta, din co­muna Racovita, rămasă orfa­nă de mică a primit o îngri­jire bună şi o e­­ducafie sănă­toasă la Casa de copii. De aici, după ter­minarea clase­lor elementare, a pornit in via­tă pe un drum sigur. Mul­ţi copii asemenea ei erau sortifi in trecut să-şi dea pene la in­­timplare firul vieţii, lipsiţi de mijloace mate­riale, de orice sprijin. După ce a absolvit şcoala profesională textilă a intrat in producţie unde, înconjurată de muncitorii zilelor noastre şi-a ■desăvirşit calificarea. De doi ani lucrează la fa­brica „Firul roşu" din Tăl­­maci. Hărnicia şi spiritul ei de bun organizator au făcut ca acest colectiv s-o pretu­­iască mult. In curind i s-a in­­­credintat conducerea unei bun­muncă, iar activitate cultu­rală pe cat desfăşoară i-au purtat renume­­le in toată fa- i brica. Menfi­­nindu-se mereu fruntaşă in pro­ducţie a reuşit Jg ca prin exem­plul personal să ridice şi pe I alte muncitoa- I re ca Dragu Paulina, Carol­­tan Maria, Du­mitru George­­ta, Ludwig I­­rina, Murat Is­­tina la nivelul fruntaşelor. Re­numită dansa­toare a forma­ţiei artistice din frică, este iubită de in­­tregi colectiv pentru iniţia­­tive pe care le ia întotdeau­na,­­ pe tărimul producţiei, ci­ al activităţii obşteşti. Miel ei neobosită răsplă­­teşi din plin grija pe care i-acordat-o partidul. Şi ei caiultor mii de tineri din perl noastră ii sunt deschise viață drumuri largi pe mă­­si aspirațiilor. IOSIF TURÖK, coresp. Învăţămîntul agrozootehnic­ de masă trebuie să se desfăşoare la nivelul cerinţelor Ne aflăm în plină desfăşu­rare a învăţămîntului agro­zootehnic de masă. In raionul nostru, în cele 96 cercuri din G.A.C. sunt cuprinşi aproape 3.800 de colectivişti. Cercurile agrotehnice (45), zootehnice (38) şi hortiviticole (13) con­stituie principala formă de în­suşire a ştiinţei agricole de către masa largă a colectiviş­tilor, ceea ce va contribui la mai buna organizare a acti­vităţii în agricultură, la obţi­nerea de producţii sporite ve­getale şi animale. Sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, marea majori­tate a consiliilor de conducere din G.A.C., a comitetelor exe­cutive ale Sfaturilor populare, a cadrelor de specialitate, au acordat încă din faza pregăti­toare toată atenţia selecţionă­rii cursanţilor, stabilirii tema­ticii, bunei organizări a cercu­rilor, conţinutului învăţămîn­tului agrozootehnic. Lucrările pregătitoare, interesul depus a făcut ca în majoritatea G.A.C., cum sînt cele din A­­vrig, Roşia, Săcădate etc., în­­văţămîntul să se desfăşoare în bune condiţii, iar frecvenţa să fie la unele lecţii chiar de 100%. De pildă, la Avrig, la fiecare lecţie participă pe lin­gă cei 101 cursanţi înscrişi şi alţi colectivişti. Aceasta de­notă că lectorii, specialişti din agricultură, predau lecţii la un nivel ridicat, documentate, interesante. Un fapt pozitiv îl constituie legarea mai strînsă a teoriei de practică, mai ales în secto­rul zootehnic, ceea ce a dus la creşterea producţiilor ani­male. In această direcţie me­rită a fi evidenţiată activita­tea cursanţilor din Şura Mică, Slimnic şi Hamba. De pildă, ing. zootehnist Anghel Vasile (Hamba) şi medicul veterinar Baştea Virgil (Slimnic), a­­tunci cînd au predat lecţiile pe tema cum se îngrijesc ani­malele, sau furajarea acesto­ra, au trecut imediat la de­monstraţii practice. Aplicînd în activitatea lor de zi cu zi cele învăţate majoritatea în­­grijitorilor-mulgători, cursan­ţi la cercurile respective, au obţinut producţii sporite de lapte de la loturile de vaci ce le au în primire. Pină la sfîrşitul anului tre­buiau ţinute 8 lecţii în fiecare cerc. La unele G.A.C. însă se amînă în mod cu totul nejus­tificat ţinerea lecţiilor la da­tele şi orele programate. Exis­tă gospodării unde nu s-au predat decît 6 lecţii. Cercuri rămase în urmă cu lecţiile programate sunt cele din G.A.C. Porumbacul de Sus (lector ing. agronom Paulini Carol), Porumbacul de Jos (Ing. agronom Petruţ Alexan­dru), precum şi unele din G.A.C. Alămor, Armeni, Bo­­gatu şi secţia Haşag. Nivelul scăzut de predare, expunerea unor lecţii rupte de viaţă, fără exemple concrete, lipsa unor materiale documentare, slaba organizare au făcut ca aceste cercuri să nu fie atrac­tive, ceea ce a dus la o frec­venţă scăzută. Regretabil este şi faptul că nu se acordă peste tot atenţie suficientă aplicării celor învă­ţate. Deşi s-a vorbit în cercuri, de pildă, despre importanţa ingrăşării solului, în raionul nostru nu se observă o sufi­cientă preocupare pentru mo­bilizarea cursanţilor la trans­portarea şi aşezarea îngrăşă­mintelor naturale în platforme cu toate că timpul a fost fa­vorabil. Conform indicaţiilor parti­dului şi guvernului în faţa co­lectiviştilor care nu sunt în­scrişi la învăţămîntul agro­zootehnic de 3 ani, trebuie să se ţină un ciclu de conferinţe. La aceste cicluri, organizate in toate căminele culturale din raion, conferenţiari fiind cadre de specialitate, — ingi­neri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari, profesori şi învăţători — mobilizarea co­lectiviştilor lasă uneori de do­rit De asemenea, participan­ţii nu au continuitate in au­dierea conferinţelor respecti­ve, apărînd în faţa conferen­ţiarului mereu alt auditoriu. Pentru lichidarea defecţiu­nilor ce se mai manifestă in desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe al co­lectiviştilor, o principală sar­cină revine organizaţiilor de partid. Acestea trebuie să controleze şi să îndrume con­cret activitatea cercurilor, a ciclului de conferinţe. Vor tre­bui luate asemenea măsuri politice care să ducă la mobi­lizarea tuturor factorilor de care depinde buna funcţionare a cercurilor şi ciclului de con­ferinţe, ridicarea conţinutului învăţămîntului, legarea în mai mare măsură a teoriei de prac­tică. Insuşindu-şi temeinice cunoştinţe agrozootehnice, co­lectiviştii vor organiza mai bine munca în agricultură, ceea ce va duce la creşterea producţiei vegetale şi anima­le, la întărirea economico-or­­ganizatorică a G.A.C., la creş­terea veniturilor gospodăriei şi a bunăstării lor. GH. SASI) Inginerul gronom luptător activ pentru promovarea noului Tînărul Ioan Nastase a lucrat ceva om la S.M.T. Turnişor, apoi la fosta s­e agricolă­­a Sfatului popular raional. Fur­le deţinute i-au permis să cunoască actotea G.A.C. din raion, să facă o legătură rinsă a cu­noştinţelor ştiinţifice cîştigat din institutul •agronomic cu cerinţele practi agricole. In primăvara trecută, inginerul P Nastase a •cerut să fie trimis într-o gosperie agricolă •colectivă. Studiase cu atenţie decultele Sesiunii extraordinare a Marii Aduni Naţionale a R.P.R. şi ale Plenarei C.C. F.M.R. cu pri­vire la completa colectivize a agriculturii ţării noastre. Atunci el, fi membru de partid, şi-a făcut un bilanţ contribuţiei, ca inginer agronom, la întări economico-or­­­ganizatorică a G.A.C. pe ca­re de îndrumat. A tras concluzia că pute face mult mai mult. Dar pentru aceasta­­ necesar să ră­­mînă în permanenţă într-sngură gospodă­rie colectivă, să se ocu­pe dezvoltarea ■acesteia — aşa cum se țpă pomicultorul de răsădirea, altoirea şi zvoltarea pomilor din pepiniera pe care­­*re în primire. A fost repartizat în G.A.C..Gh. Lazăr" din •Avrig. Un timp i-a fost destire greu. Mai întîi, ■alături de consiliul de aducere, a trebuit să lucreze la organizare brigăzilor și echi­pelor, la repartizarea statelor. Apoi cind acestea au fost puse punct, a început bătălia cea mare, cambia agricolă de pri­măvară. Era vorba de el cum începe mun­­­ca tînăra gospodărie.'' trebuia neapărat să meargă totul bine,bonificat, organizat" — cum ii place să snă. Dar totodată să realizeze un plan de­­ducţie de peste două milioane lei. De fapt atunci, în măvară, cind şi-a fă­cut obiceiul să pornem dimineaţa pe cîmp o dată cu colectivis' a început să-şi dea seama ce aştepta gc°dăria colectivă de la el. In tot timpul privterii şi verii, paralel cu îndrumarea tehnică lucrărilor agricole, a studiat felul cum a fost amplasate şi cum trebuie să fie amplate culturile în funcţie de calitatea soluluiStudiul acesta i-a per­mis să orienteze la consiliul de conducere, în toamnă, la orgizarea teritoriului, lichi­­dînd astfel amplasa la întîmplare şi as­pectul pestriţ al hofului gospodăriei. Ţinînd seama de calitate actuală a solului şi de producţiile obţinut în medie anii trecuţi, s-a stabilit că G.A.C.­­ Avrig are condiţii pedo­climatice favorabi pentru următoarele cul­turi de bază: gri porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Adică scultive cereale pe terenu­rile grele şi mijloc, cartofi şi sfeclă de za­hăr pe terenurile sipoase şi uşoare, pe alu­viunile malurilor tului. În afară de aceasta, o livadă de pe­ 100 ha (cu meri și peri) pe terenuri de lipse, în mare parte nefolo­site în scopuri adluctive pină atunci. Concomitent problema amplasării cul­turilor după sol, pentru inginerul agronom din această gpodârie colectivă s-a ivit și o altă problem tot atît de importantă, ne­cesitatea îmbuătăţirii solului. Această îm­bunătăţire se­­ce prin două metode: prin aplicarea de grăşăminte naturale şi chi­mice (simulta cu introducerea trifoiului şi altor plante unite să îngraşe solul), prin în­diguiri, drene şi alte lucrări. Pe terenul enumit „mejdină", gospodăria are peste 25ha, despre care se spunea că nu sînt pretuile la nici o cultură. Totuși, în 19­,2, a di­s cultivat porumb. In toamnă­­, terenul respectiv — bine pregătit — a fost semănat cu grîu, soiul Bezostala. Te­­nul a fost pentru prima dată arat normal cu trac­torul — deşi localnicii aveai părere­ că o brazdă adîncă scoate „pămînt sărac" pie­tre la suprafaţă. Pină acum se­ara doar la 12—14 cm adîncime. Că inginerul a avut dreptate în alegerea solului respectiv, o spun producţiile. Totodată însă, s-a demonstrat şi necesitatea renunţării la soiurile vechi prin promovarea celor de mare productivitate De pildă, pe terenurile unde s-a cultivat por­umb hibrid s-a obţinut cu peste 2.000 kg la ha faţă de terenurile cu porumb tr­iol­o­­nal cultivat la Avrig. Nu mai inca de în­doială că hibridul a alungat pe deplin soiul local din producţia gospodăriei. Soiuri noi au fost promovate şi la culturile celelalte: cartofi etc. Tocmai la data cînd am vizitat G.A C. Avrig, se discuta despre o experienţă d­­e se face pe terenul denumit „la pin" Pe­­ teren argilos se aplică amendamente de cu car, pe o suprafaţă de 50 ha. Calcri­o - rolul de a încălzi şi a afîna solul a ritos permiţind, astfel, microorganismelor o viaţă activă. Lucrări de recuperare a terei ailor se fac pe 25 ha la „apa sărată" (dren­ări prin şanţuri deschise, executate cu tractorul), în­diguiri şi drenări pe „valea neagră", una pot fi recuperabile aproximativ 150 ha, care pină în anul trecut erau fînaţuri de cele mai inferioare categorii. La „valea neagră" apa freatică se află la 80—100 cm, nefiind în con­diţiile actuale posibilă cultivarea plantelor. începînd din 1962, la indicaţia ingine­rului, colectiviştii acordă mare importanţă atît lucrărilor respective, cît şi măsurilor de îmbunătăţire a solului după sistemul îngră­­şărilor succesive (toamna se încorporează în­­grăşămînt natural în arătura adîncă de toamnă, iar primăvara se aplică îngrăşămin­­tele chimice — în funcţie de culturi). Sînt dese împrejurările cînd în gospodărie se discută despre „noutăţi" care sînt legate de aportul inginerului lor. De pildă, pentru prima dată au fost introduse culturile duble: cartofi de vară, varză, secară furajeră, bor­­ceag de sămînţă. Părerea inginerului lor o cer colectiviştii din Avrig în toate împrejură­rile cînd se iau hotărîri sau măsuri impor­tante. Deci nu numai cînd este vorba de probleme agrotehnice. De pildă, s-au cerut sugestii în găsirea celor mai economicoase măsuri pentru construcţia de grajduri (s-au realizat aci 2 grajduri cu o capacitate de cîte 107 capete taurine, grajduri al căror cost se ridică doar la 450 lei pe cap de vacă). La întocmirea documentaţiei pentru coteţele „ciupercă", la alegerea raselor de animale. Cu toate că numai bivolul era tau­rin tradiţional în Avrig, gospodăria colectivă a înfiinţat o fermă de vaci cu 174 capete (faţă de 100 planificate) din rasa Pintzgau, iar oile ţurcane din turma gospodăriei au fost înlocuite cu ţigăi. In ambele cazuri, cît şi la alegerea rasei de porc s-a avut in ve­dere principiul randamentei oxime. Am redat doar citeva exerț ie asupra apor­tului inginerului agronom li.cn Nastase, în activitatea de zi ci zi a gospodăriei, coloc­tive din Avrig. Ele sint in același timp Hortzi , grăitoare asupra multiplelor posibiliti­­i pe­­ care inginerul agronom, fiind un luptător ra­­tiv pentru promovarea r ului, contribuie fictiv la întărirea economice organizatorică a­­'os- | podăriei colective unc lucrează. MIRCEA CATANZ ! Planurile de producţie pe 1963 — pas hotârîtor în consolidarea G.A.C. (Urmare din pag. I-a) venituri. Să fie combătută tendinţa de a se crea o se­rie de sectoare anexe care nu prezintă nici o garanţie din punct de vedere al rentabi­lităţii lor. O mare atenţie trebuie să se acorde creşterii păsărilor, ramură introdusă cu mult succes, anul trecut, în multe gospodării colective din raio­nul nostru. Tot atît de important la al­cătuirea planurilor, este și capitolul ce se referă la par­tea financiară. Comisiile de alcătuire a proiectelor de plan sunt obligate să vegheze ca fiecare ban prevăzut să se cheltuiască cu chibzuinţă, iar veniturile să fie într-o de­plină concordanţă cu puterea economică a gospodăriei co­lective. Aceste obiective principale trebuie studiate cu simţ de răspundere şi pricepere înain­te ca cifrele să fie trecute în plan. Pe baza lor să fie ca­nalizate şi dezbaterile colec­tiviştilor în adunările gene­rale pentru ca propunerile ce le fac să fie valoroase, iar planul de producţie aprobat să mobilizeze pe toţi cei che­maţi sâ-i dea viaţă. Procedîndu-se astfel, există toată garanţia că planurile de producţie pe 1963 vor o­­glindi posibilităţile de dez­voltare ale G.A.C., iar prin realizarea lor colectiviştii vor înregistra noi succese pe linia creşterii nivelului lor de trai. O iniţia­ţi cu preţioasa La propunerea colectivistului Ioan Toma, meseriaşii din G.A.C. Roşia au construit recent o maşină pentru selectat şi vînturat cereale. Realizată numai din material procurat pe plan local, maşina nu costă mai mult de 125 lei. Cu ajutorul ei se pot elimina uşor şi cu cheltuieli minime toate corpurile străine rămase după recoltare în masa de cereale. Maşina respectivă poate fi mutată cu uşurinţă dintr-o magazie în alta şi are o capacitate de lucru de cca. 15 tone cereale pe zi. Este acţio­nată de un motor electric, funcţionează şi în agregat cu selec­torul efectuînd concomitent două operaţiuni: curăţă cerealele de pleavă, seminţe de buruieni, resturi de plante şi le selec­tează în vederea însămînţării. Pe lîngă faptul că selectatul cu această maşină permite o mai bună conservare a seminţelor, ea aduce totodată însemnate economii gospodăriei colective. VASILE SCINTEE, coresp. Prin munca patriotică Anul 1962 a constituit pen­tru locuitorii din Gura Rîu­­lui un an de rodnică activita­te în acţiunile social-edilitare. Cea mai importantă lucrare începută în anul trecut este un nou local de şcoală. Acest edificiu al culturii este o con­strucţie modernă, de tip ur­ban, cu încăperi mari, lumi­noase, cuprinzînd 9 săli de clasă, laborator, bibliotecă, cabinet medical, magazie de materiale didactice etc. Nu există aproape locuitor al comunei care să nu-şi fi adus aportul prin muncă pa­triotică la construcţia respec­tivă. Astfel, s-au efectuat 4.036 zile-muncă cu braţele şi 1.421 zile-muncă cu atelajele. In această activitate s-au e­­videnţiat deputaţii Maria Du­mitru, Ioan Pampu, Dumitru Gligorea, Gheorghe Arsenie, precum şi locuitorii loan Da­mian (61), loan Stoiţă (499), Nicolae Popa (824), Iacob Conţiu (249), loan Ihora (535) şi mulţi alţii. Prin mun­ca patriotică efectuată s-au făcut economii de peste 150.000 lei. In prezent con­strucţia este acoperită, iar In acest an vor fi continuate lu­crările de finisaj. Noua clă­dire a şcolii va fi dată în fo­losinţă odată cu începutul a­­nului şcolar 1963/1964. GRIGORE BUD, coresp. Clădirea renovată a satului popular comunal Orlat

Next