Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)
1963-01-05 / nr. 3304
Oameni ai zilelor noastre Drum în viaţ Anii au trecut repede. Tină- păzi. Reztele obţinute in la Panga Constanta, din comuna Racovita, rămasă orfană de mică a primit o îngrijire bună şi o educafie sănătoasă la Casa de copii. De aici, după terminarea claselor elementare, a pornit in viată pe un drum sigur. Mulţi copii asemenea ei erau sortifi in trecut să-şi dea pene la intimplare firul vieţii, lipsiţi de mijloace materiale, de orice sprijin. După ce a absolvit şcoala profesională textilă a intrat in producţie unde, înconjurată de muncitorii zilelor noastre şi-a ■desăvirşit calificarea. De doi ani lucrează la fabrica „Firul roşu" din Tălmaci. Hărnicia şi spiritul ei de bun organizator au făcut ca acest colectiv s-o pretuiască mult. In curind i s-a incredintat conducerea unei bunmuncă, iar activitate culturală pe cat desfăşoară i-au purtat renumele in toată fa- i brica. Menfinindu-se mereu fruntaşă in producţie a reuşit Jg ca prin exemplul personal să ridice şi pe I alte muncitoa- I re ca Dragu Paulina, Caroltan Maria, Dumitru Georgeta, Ludwig Irina, Murat Istina la nivelul fruntaşelor. Renumită dansatoare a formaţiei artistice din frică, este iubită de intregi colectiv pentru iniţiative pe care le ia întotdeauna, pe tărimul producţiei, ci al activităţii obşteşti. Miel ei neobosită răsplăteşi din plin grija pe care i-acordat-o partidul. Şi ei caiultor mii de tineri din perl noastră ii sunt deschise viață drumuri largi pe măsi aspirațiilor. IOSIF TURÖK, coresp. Învăţămîntul agrozootehnic de masă trebuie să se desfăşoare la nivelul cerinţelor Ne aflăm în plină desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic de masă. In raionul nostru, în cele 96 cercuri din G.A.C. sunt cuprinşi aproape 3.800 de colectivişti. Cercurile agrotehnice (45), zootehnice (38) şi hortiviticole (13) constituie principala formă de însuşire a ştiinţei agricole de către masa largă a colectiviştilor, ceea ce va contribui la mai buna organizare a activităţii în agricultură, la obţinerea de producţii sporite vegetale şi animale. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, marea majoritate a consiliilor de conducere din G.A.C., a comitetelor executive ale Sfaturilor populare, a cadrelor de specialitate, au acordat încă din faza pregătitoare toată atenţia selecţionării cursanţilor, stabilirii tematicii, bunei organizări a cercurilor, conţinutului învăţămîntului agrozootehnic. Lucrările pregătitoare, interesul depus a făcut ca în majoritatea G.A.C., cum sînt cele din Avrig, Roşia, Săcădate etc., învăţămîntul să se desfăşoare în bune condiţii, iar frecvenţa să fie la unele lecţii chiar de 100%. De pildă, la Avrig, la fiecare lecţie participă pe lingă cei 101 cursanţi înscrişi şi alţi colectivişti. Aceasta denotă că lectorii, specialişti din agricultură, predau lecţii la un nivel ridicat, documentate, interesante. Un fapt pozitiv îl constituie legarea mai strînsă a teoriei de practică, mai ales în sectorul zootehnic, ceea ce a dus la creşterea producţiilor animale. In această direcţie merită a fi evidenţiată activitatea cursanţilor din Şura Mică, Slimnic şi Hamba. De pildă, ing. zootehnist Anghel Vasile (Hamba) şi medicul veterinar Baştea Virgil (Slimnic), atunci cînd au predat lecţiile pe tema cum se îngrijesc animalele, sau furajarea acestora, au trecut imediat la demonstraţii practice. Aplicînd în activitatea lor de zi cu zi cele învăţate majoritatea îngrijitorilor-mulgători, cursanţi la cercurile respective, au obţinut producţii sporite de lapte de la loturile de vaci ce le au în primire. Pină la sfîrşitul anului trebuiau ţinute 8 lecţii în fiecare cerc. La unele G.A.C. însă se amînă în mod cu totul nejustificat ţinerea lecţiilor la datele şi orele programate. Există gospodării unde nu s-au predat decît 6 lecţii. Cercuri rămase în urmă cu lecţiile programate sunt cele din G.A.C. Porumbacul de Sus (lector ing. agronom Paulini Carol), Porumbacul de Jos (Ing. agronom Petruţ Alexandru), precum şi unele din G.A.C. Alămor, Armeni, Bogatu şi secţia Haşag. Nivelul scăzut de predare, expunerea unor lecţii rupte de viaţă, fără exemple concrete, lipsa unor materiale documentare, slaba organizare au făcut ca aceste cercuri să nu fie atractive, ceea ce a dus la o frecvenţă scăzută. Regretabil este şi faptul că nu se acordă peste tot atenţie suficientă aplicării celor învăţate. Deşi s-a vorbit în cercuri, de pildă, despre importanţa ingrăşării solului, în raionul nostru nu se observă o suficientă preocupare pentru mobilizarea cursanţilor la transportarea şi aşezarea îngrăşămintelor naturale în platforme cu toate că timpul a fost favorabil. Conform indicaţiilor partidului şi guvernului în faţa colectiviştilor care nu sunt înscrişi la învăţămîntul agrozootehnic de 3 ani, trebuie să se ţină un ciclu de conferinţe. La aceste cicluri, organizate in toate căminele culturale din raion, conferenţiari fiind cadre de specialitate, — ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari, profesori şi învăţători — mobilizarea colectiviştilor lasă uneori de dorit De asemenea, participanţii nu au continuitate in audierea conferinţelor respective, apărînd în faţa conferenţiarului mereu alt auditoriu. Pentru lichidarea defecţiunilor ce se mai manifestă in desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe al colectiviştilor, o principală sarcină revine organizaţiilor de partid. Acestea trebuie să controleze şi să îndrume concret activitatea cercurilor, a ciclului de conferinţe. Vor trebui luate asemenea măsuri politice care să ducă la mobilizarea tuturor factorilor de care depinde buna funcţionare a cercurilor şi ciclului de conferinţe, ridicarea conţinutului învăţămîntului, legarea în mai mare măsură a teoriei de practică. Insuşindu-şi temeinice cunoştinţe agrozootehnice, colectiviştii vor organiza mai bine munca în agricultură, ceea ce va duce la creşterea producţiei vegetale şi animale, la întărirea economico-organizatorică a G.A.C., la creşterea veniturilor gospodăriei şi a bunăstării lor. GH. SASI) Inginerul gronom luptător activ pentru promovarea noului Tînărul Ioan Nastase a lucrat ceva om la S.M.T. Turnişor, apoi la fosta se agricolăa Sfatului popular raional. Furle deţinute i-au permis să cunoască actotea G.A.C. din raion, să facă o legătură rinsă a cunoştinţelor ştiinţifice cîştigat din institutul •agronomic cu cerinţele practi agricole. In primăvara trecută, inginerul P Nastase a •cerut să fie trimis într-o gosperie agricolă •colectivă. Studiase cu atenţie decultele Sesiunii extraordinare a Marii Aduni Naţionale a R.P.R. şi ale Plenarei C.C. F.M.R. cu privire la completa colectivize a agriculturii ţării noastre. Atunci el, fi membru de partid, şi-a făcut un bilanţ contribuţiei, ca inginer agronom, la întări economico-organizatorică a G.A.C. pe care de îndrumat. A tras concluzia că pute face mult mai mult. Dar pentru aceasta necesar să rămînă în permanenţă într-sngură gospodărie colectivă, să se ocupe dezvoltarea ■acesteia — aşa cum se țpă pomicultorul de răsădirea, altoirea şi zvoltarea pomilor din pepiniera pe care*re în primire. A fost repartizat în G.A.C..Gh. Lazăr" din •Avrig. Un timp i-a fost destire greu. Mai întîi, ■alături de consiliul de aducere, a trebuit să lucreze la organizare brigăzilor și echipelor, la repartizarea statelor. Apoi cind acestea au fost puse punct, a început bătălia cea mare, cambia agricolă de primăvară. Era vorba de el cum începe munca tînăra gospodărie.'' trebuia neapărat să meargă totul bine,bonificat, organizat" — cum ii place să snă. Dar totodată să realizeze un plan deducţie de peste două milioane lei. De fapt atunci, în măvară, cind şi-a făcut obiceiul să pornem dimineaţa pe cîmp o dată cu colectivis' a început să-şi dea seama ce aştepta gc°dăria colectivă de la el. In tot timpul privterii şi verii, paralel cu îndrumarea tehnică lucrărilor agricole, a studiat felul cum a fost amplasate şi cum trebuie să fie amplate culturile în funcţie de calitatea soluluiStudiul acesta i-a permis să orienteze la consiliul de conducere, în toamnă, la orgizarea teritoriului, lichidînd astfel amplasa la întîmplare şi aspectul pestriţ al hofului gospodăriei. Ţinînd seama de calitate actuală a solului şi de producţiile obţinut în medie anii trecuţi, s-a stabilit că G.A.C. Avrig are condiţii pedoclimatice favorabi pentru următoarele culturi de bază: gri porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Adică scultive cereale pe terenurile grele şi mijloc, cartofi şi sfeclă de zahăr pe terenurile sipoase şi uşoare, pe aluviunile malurilor tului. În afară de aceasta, o livadă de pe 100 ha (cu meri și peri) pe terenuri de lipse, în mare parte nefolosite în scopuri adluctive pină atunci. Concomitent problema amplasării culturilor după sol, pentru inginerul agronom din această gpodârie colectivă s-a ivit și o altă problem tot atît de importantă, necesitatea îmbuătăţirii solului. Această îmbunătăţire sece prin două metode: prin aplicarea de grăşăminte naturale şi chimice (simulta cu introducerea trifoiului şi altor plante unite să îngraşe solul), prin îndiguiri, drene şi alte lucrări. Pe terenul enumit „mejdină", gospodăria are peste 25ha, despre care se spunea că nu sînt pretuile la nici o cultură. Totuși, în 19,2, a dis cultivat porumb. In toamnă, terenul respectiv — bine pregătit — a fost semănat cu grîu, soiul Bezostala. Tenul a fost pentru prima dată arat normal cu tractorul — deşi localnicii aveai părere că o brazdă adîncă scoate „pămînt sărac" pietre la suprafaţă. Pină acum seara doar la 12—14 cm adîncime. Că inginerul a avut dreptate în alegerea solului respectiv, o spun producţiile. Totodată însă, s-a demonstrat şi necesitatea renunţării la soiurile vechi prin promovarea celor de mare productivitate De pildă, pe terenurile unde s-a cultivat porumb hibrid s-a obţinut cu peste 2.000 kg la ha faţă de terenurile cu porumb triolonal cultivat la Avrig. Nu mai inca de îndoială că hibridul a alungat pe deplin soiul local din producţia gospodăriei. Soiuri noi au fost promovate şi la culturile celelalte: cartofi etc. Tocmai la data cînd am vizitat G.A C. Avrig, se discuta despre o experienţă de se face pe terenul denumit „la pin" Pe teren argilos se aplică amendamente de cu car, pe o suprafaţă de 50 ha. Calcrio - rolul de a încălzi şi a afîna solul a ritos permiţind, astfel, microorganismelor o viaţă activă. Lucrări de recuperare a terei ailor se fac pe 25 ha la „apa sărată" (drenări prin şanţuri deschise, executate cu tractorul), îndiguiri şi drenări pe „valea neagră", una pot fi recuperabile aproximativ 150 ha, care pină în anul trecut erau fînaţuri de cele mai inferioare categorii. La „valea neagră" apa freatică se află la 80—100 cm, nefiind în condiţiile actuale posibilă cultivarea plantelor. începînd din 1962, la indicaţia inginerului, colectiviştii acordă mare importanţă atît lucrărilor respective, cît şi măsurilor de îmbunătăţire a solului după sistemul îngrăşărilor succesive (toamna se încorporează îngrăşămînt natural în arătura adîncă de toamnă, iar primăvara se aplică îngrăşămintele chimice — în funcţie de culturi). Sînt dese împrejurările cînd în gospodărie se discută despre „noutăţi" care sînt legate de aportul inginerului lor. De pildă, pentru prima dată au fost introduse culturile duble: cartofi de vară, varză, secară furajeră, borceag de sămînţă. Părerea inginerului lor o cer colectiviştii din Avrig în toate împrejurările cînd se iau hotărîri sau măsuri importante. Deci nu numai cînd este vorba de probleme agrotehnice. De pildă, s-au cerut sugestii în găsirea celor mai economicoase măsuri pentru construcţia de grajduri (s-au realizat aci 2 grajduri cu o capacitate de cîte 107 capete taurine, grajduri al căror cost se ridică doar la 450 lei pe cap de vacă). La întocmirea documentaţiei pentru coteţele „ciupercă", la alegerea raselor de animale. Cu toate că numai bivolul era taurin tradiţional în Avrig, gospodăria colectivă a înfiinţat o fermă de vaci cu 174 capete (faţă de 100 planificate) din rasa Pintzgau, iar oile ţurcane din turma gospodăriei au fost înlocuite cu ţigăi. In ambele cazuri, cît şi la alegerea rasei de porc s-a avut in vedere principiul randamentei oxime. Am redat doar citeva exerț ie asupra aportului inginerului agronom li.cn Nastase, în activitatea de zi ci zi a gospodăriei, coloctive din Avrig. Ele sint in același timp Hortzi , grăitoare asupra multiplelor posibilitii pe care inginerul agronom, fiind un luptător rativ pentru promovarea r ului, contribuie fictiv la întărirea economice organizatorică a'os- | podăriei colective unc lucrează. MIRCEA CATANZ ! Planurile de producţie pe 1963 — pas hotârîtor în consolidarea G.A.C. (Urmare din pag. I-a) venituri. Să fie combătută tendinţa de a se crea o serie de sectoare anexe care nu prezintă nici o garanţie din punct de vedere al rentabilităţii lor. O mare atenţie trebuie să se acorde creşterii păsărilor, ramură introdusă cu mult succes, anul trecut, în multe gospodării colective din raionul nostru. Tot atît de important la alcătuirea planurilor, este și capitolul ce se referă la partea financiară. Comisiile de alcătuire a proiectelor de plan sunt obligate să vegheze ca fiecare ban prevăzut să se cheltuiască cu chibzuinţă, iar veniturile să fie într-o deplină concordanţă cu puterea economică a gospodăriei colective. Aceste obiective principale trebuie studiate cu simţ de răspundere şi pricepere înainte ca cifrele să fie trecute în plan. Pe baza lor să fie canalizate şi dezbaterile colectiviştilor în adunările generale pentru ca propunerile ce le fac să fie valoroase, iar planul de producţie aprobat să mobilizeze pe toţi cei chemaţi sâ-i dea viaţă. Procedîndu-se astfel, există toată garanţia că planurile de producţie pe 1963 vor oglindi posibilităţile de dezvoltare ale G.A.C., iar prin realizarea lor colectiviştii vor înregistra noi succese pe linia creşterii nivelului lor de trai. O iniţiaţi cu preţioasa La propunerea colectivistului Ioan Toma, meseriaşii din G.A.C. Roşia au construit recent o maşină pentru selectat şi vînturat cereale. Realizată numai din material procurat pe plan local, maşina nu costă mai mult de 125 lei. Cu ajutorul ei se pot elimina uşor şi cu cheltuieli minime toate corpurile străine rămase după recoltare în masa de cereale. Maşina respectivă poate fi mutată cu uşurinţă dintr-o magazie în alta şi are o capacitate de lucru de cca. 15 tone cereale pe zi. Este acţionată de un motor electric, funcţionează şi în agregat cu selectorul efectuînd concomitent două operaţiuni: curăţă cerealele de pleavă, seminţe de buruieni, resturi de plante şi le selectează în vederea însămînţării. Pe lîngă faptul că selectatul cu această maşină permite o mai bună conservare a seminţelor, ea aduce totodată însemnate economii gospodăriei colective. VASILE SCINTEE, coresp. Prin munca patriotică Anul 1962 a constituit pentru locuitorii din Gura Rîului un an de rodnică activitate în acţiunile social-edilitare. Cea mai importantă lucrare începută în anul trecut este un nou local de şcoală. Acest edificiu al culturii este o construcţie modernă, de tip urban, cu încăperi mari, luminoase, cuprinzînd 9 săli de clasă, laborator, bibliotecă, cabinet medical, magazie de materiale didactice etc. Nu există aproape locuitor al comunei care să nu-şi fi adus aportul prin muncă patriotică la construcţia respectivă. Astfel, s-au efectuat 4.036 zile-muncă cu braţele şi 1.421 zile-muncă cu atelajele. In această activitate s-au evidenţiat deputaţii Maria Dumitru, Ioan Pampu, Dumitru Gligorea, Gheorghe Arsenie, precum şi locuitorii loan Damian (61), loan Stoiţă (499), Nicolae Popa (824), Iacob Conţiu (249), loan Ihora (535) şi mulţi alţii. Prin munca patriotică efectuată s-au făcut economii de peste 150.000 lei. In prezent construcţia este acoperită, iar In acest an vor fi continuate lucrările de finisaj. Noua clădire a şcolii va fi dată în folosinţă odată cu începutul anului şcolar 1963/1964. GRIGORE BUD, coresp. Clădirea renovată a satului popular comunal Orlat