Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-10-14 / nr. 3799
Anul XXII, 3799 LIMBÄTA 14 OCTOMBRIE, 1967 4 pagini — 20 bani Proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. UN VAST PROGRAM DE PERFECŢIONARE A CONDUCERII ŞI PLANIFICĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu, alături de toţi cetăţenii patriei noastre, au primit cu viu interes Proiectul Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României. Prevederile reflectă grija şi preocuparea susţinută a partidului de a elabora şi aplica, corespunzător sarcinilor şi cerinţelor fiecărei etape a dezvoltării noastre socialiste, cele mai potrivite forme şi metode de organizare şi conducere care să asigure o maximă eficienţă în valorificarea muncii sociale şi a bogăţiilor naturale ale ţării. Dezbaterea cu masele de oameni ai muncii a măsurilor preconizate va prilejui o analiză temeinică a tuturor sectoarelor de activitate, va valorifica bogata experienţă a muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi tehnicienilor din unităţile economice sibiene. Silirea de principii moderne, care să fie în pas cu revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, asigură condiţii trainice pentru dezvoltarea economică a României, pe trepte superioare, ca stat industrial modern. Metodele noi de conducere, preconizate în proiectul de directive, creează pentru uzina noastră premisele unei transformări organizatorice, care să asigure posibilităţi sporite în realizarea superioară a indicatorilor economici, în îmbunătăţirea conducerii operative a producţiei, creşterea mobilităţii în asimilarea de noi şi noi produse. Ing. Dorin FULEA director tehnic la uzina Independența (Continuare în pag. a IlI-a) Cale sigură pentru dezvoltarea economică a României ca stat industrial modern Proiectul de Directive al C.C. al P.C.R., cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României a avut un larg ecou în rîndul colectivului de muncă din uzina noastră. Pe măsura studierii şi aprofundării problemelor ridicate am fost pătruns de înalta răspundere pe care Partidul Comunist Român, forţa conducătoare a societăţii noastre, o dovedeşte în traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IX-lea pe linia ridicării calitative a întregii activităţi economice. M-am convins şi mai mult că linia politică a partidului nostru este realistă, verificată de însemnatele realizări obţinute în anii socialismului, bazată pe activitatea practică de organizare şi mobilizare a capacităţii creatoare a poporului nostru. Atacarea cu curaj a tuturor laturilor economice de conducere şi planificare, sta- TEHNICA NOUĂ Parcul de maşini al secţiei stilouri de la Flamura roşie s-a îmbogăţit cu două maşini de injecţii ale căror caracteristici sunt la nivelul tehnicii moderne. Spre deosebire de cele existente, noile maşini permit injectarea bicoloră şi simultană sau separată a reperelor pentru stilouri şi creioane. De asemenea, se asigură posibilitatea de prelucrare, prin suflare cît şi prin extrudere, funcţionînd din mai multe poziţii. D. S. pe ifgimM. In faţa blocului turn din cartierul Terezian, pe partea carosabilă şi zona verde, a fost săpată, de circa trei luni, o groapă imensă. De soarta ei nu se interesează nimeni (nici chiar autorul — inginerul Gheorghe Dinu, şeful sectorului instalaţii de la Grupul de şantiere 2 construcții). — Nu că sunt superstițios, Nae dragă, dar presimt că azi mi se întâmplă ceva. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ DE PESTE 600 000 LEI La uzina Automecanica preocuparea întregului colectiv pentru introducerea noului în producţie, creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor a fost continuă. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent, mişcarea de inovaţii s-a concretizat în 90 de propuneri, din care 63 au fost deja aplicate, acestea aducînd o eficienţă economică ce depăşeşte 600 000 lei. Merită menţionată inovaţia muncitorului Romulus Stan, care constă într-un dispozitiv de găurit simultan 3 găuri, la braţul de articulaţie de la ştergătorul de parbriz, cu o eficienţă antecalculată de 31 336 lei şi dispozitivul de sortizat furtunele de frînă adaptabil la presele cu excentric, realizat de Gheorghe Zbîrcea şi Zaharia Duşleag. Petru CIUPRINA coresp. S TOATE TABLE, UNITLVA 1 BIBLIOTECA CDNTRALA SIBIU iacara jSlbaoandna ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Muzeul Brukenthal după un secol şi jumătate La 25 februarie 1817 s-a desfăşurat într-un cadru solemn festivitatea deschiderii Muzeului Brukenthal. Se împlinea, astfel, una din dorinţele consemnate în testamentul colecţionarului, baronului Sámuel von Brukenthal, potrivit căreia acest muzeu trebuia să fie pus la îndemîna iubitorilor de cultură şi de artă „spre a fi vizitat în anumite ore şi anumite zile“. Muzeul era de fapt constituit la acea dată,dar nu era investit cu atributele unei instituţii publice, încă la 1790, galeria de pictură fusese deschisă ca expoziţie personală a lui Brukenthal, alături de care începuse să funcţioneze şi biblioteca, al cărui număr de volume depăşea cu mult cifra de 10 000. Cît despre începutul colecţiilor, acesta se situează încă în primele decenii ale celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea, cînd Brukenthal se afla la Viena, în calitate de funcţionar al cancelariei transilvănene. Numit în înalta funcţie de guvernator al Transilvaniei, în anul 1777, Brukenthal se întoarce la Sibiu, unde — după ce-şi construi palatul ce adăposteşte şi astăzi piesele de artă, de istorie şi biblioteca — şi-a transportat colecţiile, asigurîndu-le o primă organizare. Pe lîngă operele de artă şi bibliotecă, colecţiile dispuneau şi de o serie de antichităţi clasice, provenite mai ales din fostele aşezări romane din Transilvania, cu deosebire din partea de sud a acesteia, precum şi de numeroase piese numismatice, geme şi mostre mineralogice. Ritmul creşterii colecţiilor în cursul secolului al XIX-lea a cunoscut o intensitate deosebită, mai ales în domeniile arheologiei şi istoriei şi în acela al fondurilor de cărţi. Valoroase documente ale trecutului au fost căutate şi adunate cu grijă, iar biblioteca dispunea de importante lucrări şi tratate care au transformat-o într-un factor viu în munca de cercetare ştiinţifică. O serie de savanţi şi de cărturari au poposit la Sibiu spre a cerceta colecţiile muzeului: Dinicu Golescu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Tudor Vianu, George Călinescu, Theodor Mommsen, Theodor Frimmel, Hofstede de Groot, Victor Lazarev, spre a aminti doar cîţiva care i-au călcat pragul, iar numeroşi alţii, ca Nicolae LUPU directorul Muzeului Brukenthal (Continuare în pag. a II-a) Cu ocazia recentelor lucrări de renovare şi modernizare a cinematografului Pacea din localitate, a fost extins şi spaţiul cabinei de proiecţie unde s-a instalat încă un aparat de proiecţie. Pentru desfăşurarea unei proiecţii de bună calitate, săptămînal, întregul aparataj este revizuit sub conducerea șefului de cabină Ion Bicer (clișeul nostru). Copii îndepărtaţi de cuibul părintesc Livia Pop din Sibiu, strada Balanţei nr. 31, cerea comisiei de tutelă să facă demersurile necesare pentru ca fiul ei, Ion Beza, să fie internat într-o casă de reeducare. Ion are 16 ani. E băiat frumos, cu freza aranjată şmechereşte şi cu sclipiri inteligente în ochi, care trădează deja o experienţă mai bogată de viaţă şi o obrăznicie insuportabilă. Şi pentru că cererea trebuia rezolvată, acum cîteva zile, Ion s-a prezentat alături de mama lui în faţa comisiei. Mama s-a plîns că n-o mai ascultă, că a plecat de la şcoală încă din clasa a VI-a, că nu lucrează. Ea se teme ca nu cumva fiul să devină periculos pentru societate şi needucabil. Dar, ţine să sublinieze că în ultima vreme copilul regretă, se teme probabil de „reeducare“ şi a început s-o asculte cu mai multă bunăvoinţă. Şi, a solicitat comisiei, în ultimă instanţă, ajutorul pentru a-l angaja într-o muncă unde să cîştige un ban şi să înveţe o meserie. Aşadar, în ultimul moment mama s-a dovedit mamă. Cu ajutorul sfaturilor comisiei de tutelă se pare că între copil şi mamă nu s-a deschis nici o prăpastie. Copilul a plecat alături de mama lui şi eu am avut, şi atunci, şi păstrez şi acum încrederea că Ion va repara greşeala din primii paşi ai adolescenţei iar mama va regreta faptul că o dată s-a gîndit la posibilitatea îndepărtării fiului ei. Dacă la Livia Pop sentimentul părintesc a trecut printr-o scurtă fază de pierdere, ca o cumpănă în dezechilibru, la familia Andrei şi Maria Krauss, din Turnişor str. Lungă nr. 14, noţiunea de mamă şi de tată nu mai are nici o valoare umană, sentimentele pentru proprii lor copii părînd a fi complet atrofiate. Iată cum îşi cer îndepărtarea din curtea casei a fiilor Ion şi Mihai, în vîrstă de 16 şi 14 ani. „In calitate de părinţi vă rugăm a lua măsurile legale, care să fie expresia grijii şi a măsurilor de ocrotire ..., cînd comportarea unor minori lasă de dorit (nu copii?) şi creează o problemă serioasă pentru părinţi şi societate (Ce oameni atenţi. Nu s-au uitat pe ei, în primul rînd!) Cu inima înlăcrimată__ trebuie să arătăm că aceştia vagabondează, fură etc. Apelăm la dv. considerînd că noi ca părinţi am depus toată strădania pentru o educaţie corespunzătoare“. Cer iertare cititorilor că am reprodus aproape în întregime duşmănoasa scrisoare al cărui conţinut cutremură şi pietrele nu numai pe oameni. Am reprodus-o pentru a se vedea ce cuvinte alese, folosesc doi părinţi împotriva copiilor lor. Lipsiţi fiind de cea mai mică răspundere personală îi acuză pe aceşti minori ca putînd fi periculoşi pentru ei, pentru părinţi. Se dezbracă de toate sentimentele omeneşti şi cer izolarea. In plus, nu uită să spună, tot cu cuvinte căutate, că ei (părinţii) au făcut totul. Se vede că aceşti părinţi n-au citit niciodată povestea unei păsări care şi-a rupt aripa şi iarna n-a putut pleca în ţările calde. Lîngă puiul cu aripa ruptă a rămas mama lui. Au murit amîndoi de frig, dar nu s-au despărţit. Ii lega un sentiment de mamă şi fiu. încă nu s-a luat nici o hotărîre. Cererea soţilor Krauss e în curs de rezolvare. Păcatele copiilor amintiţi sînt reale. Dar în care oglindă şi-au modelat copiii chipul conştiinţei pînă la cei 14 sau 16 ani ? Desigur numai în oglinda părinţilor. Şi grijuliii părinţi pen- G. FĂGET (Continuare în pag. a IlI-a) . . * 150 DE ANI DE LA DESCHIDEREA PENTRU PUBLIC A MUZEULUI BRUKENTHAL Intre 16 şi 18 octombrie, în oraşul Sibiu, se vor desfăşura festivităţile prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la deschiderea, pentru public, a Muzeului Brukenthal, unul dintre cele mai vechi muzee de artă din Europa, cel mai vechi muzeu din România. La aceste festivităţi vor participa reprezentanţi de seamă ai instituţiilor de ştiinţă şi cultură, delegaţi ai muzeelor din ţară precum şi numeroşi invitaţi străini, oameni de artă şi cultură, participanţi la colocviul Brîncuşi. Manifestările propriu-zise vor fi inaugurate luni dupăamiază, la ora 20, printr-un (Continuare în pag. a II-a) Secţia confecţii raglane de la fabrica Steaua roşie, dispune de instalaţii pentru aer condiţionat şi iluminare omogenă a locurilor de muncă. Foto: Fr. MSS