Flacăra Sibiului, 1968 (Anul 24 [25], nr. 3822-3835)

1968-01-04 / nr. 3822

Autoutilarea - preocupare majoră a colectivului în cadrul uzinei Elastic ideea autoutilării a apărut odată cu profilarea unităţii. Noul profil — fabricaţia de arcuri — solicita dotarea uzinei cu utilajele necesare acestui gen de producţie. Atunci s-a recurs pentru prima dată la proiectarea şi executarea în regie proprie a unor utilaje necesare fabricaţiei. Dacă la început, această acţiune de autoutilare a avut un caracter mai restrîns, începînd din anul 1966, datorită avantajelor certe pe care le creează, acţiunea de autoutilare a fostreorganizată, acordîndu-ise o atenţie deosebită. Prima măsură care a fost luată a fost înfiinţarea unui birou de proiectare, utilaje şi mecanizări, el numără, în prezent, un, personal de 12 ingineri şi tehnicieni, bine pregătiţi şi care cunosc îndeaproape specificul fabricaţiei de arcuri. Cea de-a doua măsură a constat din înfiinţarea atelierului de autoutilare, unde sunt executate utilajele necesare întreprinderii. Atît biroul de proiectare cît şi atelierul de autoutilare îşi desfăşoară activitatea pe baza programelor anuale, defalcate pe trimestre, la a căror elaborare a participat un colectiv larg din cadrul uzinei. O consecinţă directă a acţiunii de autoutilare o constituie faptul că s-au creat condiţiile pentru proiectarea şi executarea unor utilaje complexe, în întregime automatizate. Una din lucrările mai recente, este reprezentată de cuptorul tunel cu grinzi păşitoare pentru încălzirea foilor de arc, în vederea călirii, avînd o capacitate de încălzire de 5 000 tone/an. Acest cuptor — în curs de execuţie — va avea, pe lîngă o funcţionare semiautomată, reglajul automat al temperaturilor din zonele sale de lucru. Realizarea acestui utilaj, pe lîngă îmbunătăţirea calităţii, va duce la o economie de 200 000 lei valută. Un alt exemplu îl constituie dotarea liniei de montaj a arcurilor lamelare cu mese prevăzute cu menghine pneumatice, prese hidraulice pentru pretensionat, în curs de Creşterea capacităţii de producţie - execuţie se află o presă hidraulică pentru corectarea razei de curbură a foilor de arc. Dacă în anii precedenţi, pentru autoutilarea întreprinderii se realizau anual 3—4 lucrări, în cursul anului 1967 s-au executat 18 utilaje, iar în anul acesta se vor proiecta şi realiza un număr de 25 utilaje. După cum se poate vedea, dinamica autoutilării uzinei noastre are o alură viguros ascendentă. La acţiunea de autoutilare o contribuţie valoroasă a adus şi mişcarea de inovaţii şi invenţii din cadrul întreprinderii noastre. Merită a fi amintită maşina pneumatică de rolat ochiurile foilor de arcuri lamelare, cu o eficienţă economică anuală de circa 200 000 lei; automatul de sortat arcuri după diagrama sarcină — săgeată care, datorită soluţiei constructive originale, a fost înregistrat ca invenţie, în perioada 1960—1967, inovatorii uzinei noastre au contribuit la autoutilarea întreprinderii prin executarea a 5 utilaje ca inovaţii. Pentru a se evidenţia efectele autoutilării asupra parametrilor economici ai întreprinderii, redăm următoarea situaţie: 100% 145% 287% 355% 450% Din analiza acestor indicatori rezultă că autoutilarea a contribuit la creşterea productivităţii pe salariat şi în special la o substanţială creştere a capacităţii de producţie. Merită, de asemenea, subliniat faptul că, în cursul anului trecut, ponderea utilajelor realizate din efort propriu reprezintă 16,7% din totalul utilajelor aflate în dotarea uzinei. Datorită tuturor acestor certe avantaje, acţiunea de autoutilare a devenit o problemă majoră, un adevărat indicator de bază, ale cărui urmărire şi realizare au fost integrate în ansamblul general al planului uzinei. Ing. Gh. ARDELEANU constructor șef al uzinei Elastic Indicatorul 1961 Cheltuieli pt. autoutilaje, — mii lei ANUL 1963 1966 1967 1968 71315 851 1 083 2 000 % din total 13,7 14,2 16,7 20 Productivitatea pe salariat — mii lei 80,6100,2 128,3142,7 164,2 La unul din laminoarele de mare productivitate, din secţia preparaţia filaturii de lînă pieptenată, a fabricii Libertatea. Făcînd o analiză a cauzelor care au favorizat comiterea accidentelor de circulaţie din anul 1967, constatăm că o bună parte din accidente înregistrate pe raza oraşului Sibiu se datoresc defecţiunilor tehnice cu care circulă unele autovehicule, în scopul prevenirii accidentelor de circulaţie ce sunt generate de aceste cauze, echipe ale miliţiei au efectuat în cursul anului 1967 peste 50 de controale la garaje, cu care ocazie au fost depistate numeroase autovehicule puse în funcţiune, deşi ele prezentau un pericol public prin starea necorespunzătoare a sistemelor şi aparatelor menite să asigure securitatea circulaţiei. Spre a edifica cele de mai sus arătăm că, numai cu ocazia unui control, executat la data de 23 septembrie 1967, la Autobaza T. A. Sibiu au fost găsite 14 autobuze ce prezentau defecţiuni tehnice. Gîndindu-ne că toate aceste autobuze se aflau la autogară în vederea plecării lor în cursă, ne putem da seama de pericolul grav ce-l prezintă și mai ales, cît de mare este gradul de iresponsabilitate al revizorilor tehnici, în cazul respectiv revizorul Stănică Cristea, care a permis plecarea în cursă a acestor autobuze. Desigur că organele miliţiei şi-au făcut datoria, scoţînd din cursă autobuzele defecte şi sancţionînd pe acei factori care, lipsiţi de răspundere, au permis plecarea în cursă a autobuzelor defecte. Asemenea defecţiuni s-au găsit la coloana gară a Autobazei T. A., cînd opt autocamioane aveau defecţiuni tehnice. De această dată şeful de coloană Ioan Dicu a fost sancţionat cu amendă contravenţională. Cu ocazia controlului efectuat la Grupul de şantiere 2 construcţii Sibiu au fost găsite 10 autobasculante cu defecţiuni tehnice, la întreprinderea 505 construcţii, au fost depistate 10 autobasculante cu defecţiuni tehnice. La 21 septembrie la I.T.S. s-au găsit 10 autobuze cu defecţiuni tehnice, în total au fost găsite, la controalele miliţiei, un număr de 465 autovehicule care urmau să plece în curse deşi prezentau defecţiuni tehnice. Pentru a demonstra gradul de pericol ce-l prezintă punerea în circulaţie a autovehiculelor ce au defecţiuni tehnice, vom reda în cele ce urmează cîteva din accidentele comise ca urmare a acestei cauze. La 9 aprilie, pe strada General Magheru, circula autoduba T.V. nr. 21 - Bv.1664, proprietatea întreprinderii de panificaţie, condusă de şoferul Alexandru Mohan. Datorită neglijenţei de care a dat dovadă acest şofer, care nu a verificat un timp foarte îndelungat sistemul de frînare, din cauza frecării furtunului de racordare între conducta de frînare şi cilindrul receptor al roţii din faţă, în momentul cînd a acţionat pe pedala de frînare, tubul s-a spart lăsînd să curgă întreaga cantitate de lichid de frînă şi întrucît şi frîna de ajutor era defectă, accidentează mortal pe numita Ana Topîrceanu în vîrstă de 33 ani. Cauza fiind judecată de Tribunalul popular al raionului, şoferul Alexandru Mohan a fost condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru infracţiunea de omor fără voie. De fapta comisă se face răspunzător, din punct de vedere moral, şi numitul Ioan Sprînjeană, revizor tehnic la întreprinderea de panificaţie care, dacă dădea dovadă de mai multă exigenţă în executarea atribuţiunilor de serviciu, putea preveni comiterea accidentului. Tot din cauza defecţiunilor tehnice la sistemul de frînare s-a comis şi accidentul din 30 august 1967. Şoferul Ioan Drăgoi, de la U.R.C.C. Sibiu, conducînd autoduba T.V. nr. 31 - Bv - 3645 pe panta Săcel, neavînd frînă, a fost nevoit să intre în şanţ, răsturnînd autoduba şi accidentînd grav trei persoane. Am arătat aceste exemple de accidente generate de defecţiunile sistemului de frînare, deoarece peste 50% din constatările organelor miliţiei privesc defecţiuni la acest sistem. Un alt gen de defecţiuni frecvent depistate privesc sistemul de lumini. Redăm mai jos cîteva exemple: autocamionul nr. 21-Bv-3468, proprietatea Autobazei T.A., condus de şoferul Dumitru Macovei, circulînd pe şoseaua Loamnei — Ocna Sibiului, din cauza reglării incorecte a farurilor, nu sesizează existența unei curbe, răsturnîndu-se. Se incendiază autocamionul, iar el este accidentat grav. Autoturismul nr. 5098, condus de către numitul Erwin Zöllner, din Sibiu, care, circulînd cu sistemul de iluminare defect, nu observă că în faţa sa, în aceeaşi direcţie de mers, circula biciclistul Ioan Petru, de 63 ani, pe care îl loveşte cu bara de protecţie şi-l accidentează mortal. Un alt aspect al defecţiunilor tehnice este cel legat de mecanismul de direcţie. Astfel, la data de 4 iulie, şoferul Josim Onca, de la Autobaza T.A. Sighişoara, din cauza jocului ce-l avea la capetele de bară, la un viraj ce trebuia să-l execute pentru a se putea înscrie într-o curbă, constată că autocamionul păstrează aceeaşi direcţie. Intră în şanţul şoselei, unde se răstoarnă avariind autocamionul şi rănind grav o persoană care se afla cu dînsul în cabina autocamionului. Rezultă deci că deficienţele constatate la controalele miliţiei sunt identice cu cele favorizatoare de accidente şi de aceea este necesar ca şi pe viitor să se mărească responsabilitatea conducerilor de autobaze şi de întreprinderi, şefi de transporturi, de coloane, de garaje, revizori tehnici şi conducătorii auto. Deşi, din constatări rezultă că accidentele care au drept principala cauză starea tehnică necorespunzătoare a maşinilor nu au ponderea cea mai mare, urmările lor se caracterizează printr-o deosebită gravitate. O bună întreţinere tehnică a tuturor autovehiculelor este o condiţie esenţială pentru evitarea accidentelor. De aceea se face apel la toţi factorii de răspundere pentru a înţelege pe deplin menirea ce o au în a depista şi înlătura defecţiunile tehnice de orice natură, pentru ca în acest fel fiecare să contribuie la apărarea vieţii şi integrităţii corporale a celor ce folosesc drumurile publice la apărarea proprietăţii obşteşti şi personale, contribuind prin aceasta la siguranţa circulaţiei rutiere. Maior Gheorghe URSU ' Defecţiunile tehnice la autovehicule — una din cauzele principale ale accidentelor Sibiul în viziunea viitorului (Urmare din pag. I) Din volumul producţiei industriale executat în anul 1967, peste 11 la sută s-a livrat la export. Produsele industriei sibiene au fost solicitate de unele ţări, care prin natura lor economică se încadrează în ţări cu vechi tradiţii industriale legate de execuţia acestor produse. Considerăm necesar să arătăm că Uzina mecanică a livrat fierăstraie alternative, prese cu excentric, maşini de găurit cu lanţ, în numeroase ţări din care în Elveţia, U.R.S.S., Egipt, Turcia, han. Balanţele şi basculele romane, executate de uzina Balanţa, au luat drumul spre Danemarca, Cehoslovacia şi Vietnam. Unele produse cu lanţ de transmisie, filtru rotativ, autoclave, răcitor pentru soluţie carbonat de sodiu, concasor cu valţuri, filtru rotativ cu vid pentru săruri, separator de picături, cuptor de uscat forme şi miezuri, amestecător de nisip şi multe altele, executate de uzina Independenţa, au fost solicitate de U.R.S.S., Cehoslovacia, Argentina, Birmania, Republica Arabă Unită, Cambodgia ... Mobila şi creioanele, executate cu multă măiestrie de mîinile harnicilor muncitori de la Iprofil Republica, au fost apreciate în Anglia, U.R.S.S., Suedia, Izrael, Turcia, iar covoarele Moldova din producţia fabricii Dumbrava au fost solicitate de Irak şi U.R.S.S. Tricotajele din P.N.A. ale fabricei Drapelul roşu precum şi raglanele cu ţesătură impermeabilă confecţionate de fabrica Steaua roşie, sau articolele de marochinărie ale fabricii 13 Decembrie s-au desfăcut în condiţii remarcabile în Libia 60% export şi U.R.S.S. Fabrica 7 Noiembrie a livrat şosete de bumbac nemercerizate în Austria, iar Flamura roşie flori artificiale în Ungaria şi Polonia, articole de menaj din material plastic pentru Cehoslovacia. întreprinderea Sibiana a devenit o furnizoare apreciată de brînzeturi şi unt în Italia, Belgia, Republica Federală a Germaniei, Anglia, S. U. A., Austria, Franţa, Siria, Liban, R. D. Germană şi altele. Conservele de carne în suc propriu şi de specialităţi din producţia întreprinderii de mezeluri şi conserve de carne fac obiectul tranzacţiilor comerciale de export cu Republica Federală a Germaniei, R.A.U., Liban, Siria şi U.R.S.S. Antrepozitul frigorifer exportă fructe şi alte produse congelate în Italia, Franţa, R.F. a Germaniei, S.U.A., Spania, Portugalia, Japonia. Acest bilanţ al tranzacţiilor comerciale internaţionale în anii ce vin va cunoaşte o ascensiune atît în privinţa volumului total al exportului, cît şi în ceea ce priveşte diversitatea produselor destinate pieţelor străine. Prin puterea sa economică, Sibiul va ajunge unul dintre principalele oraşe ale patriei noastre socialiste, ale cărui produse vor circula pe cele mai îndepărtate meridiane ale pămîntului. Aurelia Ursa. Un nume binecunoscut, atît în secţia vitezometre a uzinei Balanţa, unde munceşte, cît şi pe scenă, ca solistă de muzică populară. Foto: Fr. MSS Start în ’68 (Urmare din pag. I) „Am demarat în '68 cu optimism” Colectivul nostru — ne spune inginera Doina Bîscă, şefa sectorului creioane al întreprinderii Iprofil Republica — a încheiat bilanţul anului trecut cu 7 830 groşi creioane ceramice, o sută mii cărbuni pentru cinematografie şi economii peste plan de 500 000 lei livrînd în termen produsele destinate exportului şi pieţii interne. Această dată şi plusul de experienţă dobîndit de colectivul nostru ne îndreptăţesc pe deplin optimismul în privinţa realizării şi depăşirii parametrilor stabiliţi pentru noul an. Am demarat în ’68 atacînd din primele ore sarcina lunii ianuarie: 20 000 groşi creioane ceramice din lemn de cedru, 2 000 groşi creioane „Luceafărul” şi 1 500 groşi creioane chimice „Tempo“ pentru care avem frontul de lucru şi materia primă asigurare Avem, de asemenea, în planul trimestrului I, dotarea secţiei cu o maşină de tipar modernă cu care vom estetiza ambalajele şi vom prezenta marca fabricii la nivelul exigenţelor zilelor noastre. Noi capacităţi energetice intrate în funcţiune Echipele de constructori şi energeticieni de la întreprinderea Electromontaj din Sibiu, care au avut multe succese pe şantierele naţionale de electrificare a ţării, au sărbătorit, o dată cu revelionul ’68, victoria punerii în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 KV şi a staţiei de 110/15 KV 1X25 megawaţi amperi Mediaş, staţia de 110 KV Govora, autotransformatorul de 200 megawaţi amperi în staţia de 200 KV Argeş-Arefu şi staţia de 110/20/15 KV Deva. Liniile energetice date în exploatare reprezintă o importantă contribuţie la asigurarea forţei necesare punerii în mişcare a noilor capacităţi de producţie din aria electrificată. Metamorfoza buştenilor La fabrica de cherestea Sibiu, producţia anului 1968 a început din prima zi sub cele mai bune auspicii. In depozitul de buşteni i-am întîlnit pe tovarăşii Nicolae Mîndreanu şi Daniel Schmidt, care, împreună cu echipele lor, sortau buştenii după indicaţiile maistrului gaterist Adalbert Prezensky, în vederea fazelor următoare. In hala de gatere a fabricii Marin Corman şi Mihai Roth reglau maşinile, care sub supravegherea lor metamorfozează buştenii în materie primă pentru fabricile de mobilă. Inginerul şef, Gheorghe Mihu, ne asigură că această unitate, care a reuşit să-şi realizeze, în anul trecut, planul global şi marfă cu 104% cît şi sarcinile de export, are toate condiţiile create, inclusiv cadrele de specialitate bine pregătite, pentru realizarea sarcinilor de plan ale lui ’68.