Flacăra, iulie-septembrie 1976 (Anul 25, nr. 26-39)
1976-09-30 / nr. 39
Artiştii de la Combinatul „Azomureş" Nu demult, am avut fericita ocazie să vizionez în sala „Apolo“ din Tirgu Mureş o expoziţie deosebit de originală, cea a artiştilor plastici amatori de la Combinatul chimic „Azomureş“ din localitate. Nu doresc să relatez despre această expoziţie ca despre un important eveniment artistic, ci să-l prezint ca un exemplu demn de urmat, ca un fenomen semnificativ în viaţa noastră culturalartistică de toate zilele : un grup de muncitori şi tehnicieni însetaţi de frumos, s-au constituit intr-un cerc, un cerc de creaţie artistică, pentru ca în timpul lor liber să se dedice sculpturii, picturii, pentru a înfrumuseţa atît viaţa lor, cît şi cea a colegilor de muncă. Preşedinte de onoare al cercului este însuşi directorul general al combinatului, tovarăşul inginer Dorel Popa, fapt ce ar putea constitui o chezăşie că in curînd cercul va primi un atelier comun, deoarece mai mulţi membri se ocupă de metaloplastie, activitate care, dacă este cultivată acasă, în bloc, ar putea să atragă supărarea vecinilor din cauza zgomotelor. Expoziţia amintită nu a constituit deci pe deplin un eveniment artistic, pentru că deocamdată prea puţini dintre expozanţi sunt nişte talente autentice, aşa cum e cazul Elenei Corduneanu, al lui Tamâs Păi, Moga Petru sau Berecz Francisc. Dacă momentan nivelul artistic al cercului mai lasă de dorit, acest lucru se datorează lipsei unei îndrumări competente. Tocmai pentru acest fapt, membrii cercului „Azomureş“ au privit cu optimism Programul de măsuri in domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative, sperînd că Filiala judeţeană a Uniunii artiştilor plastici va lua sub patronajul său acest cerc muncitoresc, dîndu-i o orientare adecvată. Comunistul Tamas Păi este unul dintre membrii fondatori ai cercului „Azomureş“. De meserie instalator de apă şi gaze, lucrează de 12 ani în combinat, deci de la începuturi, în prezent fiind maistru de schimb la secţia hidro. A participat de mai multe ori la expoziţiile judeţene ale artiştilor profesionişti, a avut o expoziţie individuală la Casa de cultură „Petöfi Sândor“ din Capitală, a participat de mai multe ori la bienalele de artă populară, o dată obţinînd chiar locul II pe ţară cu un relief prezentînd o scenă din viaţa satului. — Care este motivul pentru care, după atîtea succese de răsunet pentru un amator, în ultimul timp nu mai întîlnim lucrările lui Tamâs Pal la nici o expoziţie reprezentativă — mi-am întrebat interlocutorul în momentul în care am legat cunoştinţă la locul său de muncă, punctul de comandă a conductelor de apă ale combinatului. „ Am îndrăznit să cer directorului Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi activităţii artistice de masă a judeţului Mureş, tovarăşul Vaida Valeriu, să-mi dea o adeverinţă privind lucrările mele, care urmau să fie trimise la Bucureşti, la bienală. Am îndrăznit aceasta, după ce unele lucrări valoroase ale artiştilor populari din judeţul nostru au dispărut din birourile centrului judeţean. Tovarăşul Vaida, care este un mare colecţionar de artă populară, mi-a răspuns indignat că dînsul este director, deci pot să am încredere în el şi dacă nu-i încredinţez lucrările fără adeverinţă pot să le iau acasă. Ceea ce am şi făcut intr-adevăr, dar de atunci centrul de îndrumare nu mai vrea să ştie de mine, nimeni nu mi-a mai solicitat vreo lucrare pentru expoziţii. De fapt, acest incident mi-a dat ideea că propun conducerii combinatului în care lucrez să înfiinţăm un cerc de arte plastice. Electricianul Deac Gheorghe şi decoratoarea Corduneanu Elena s-au angajat imediat să se înscrie, iar comitetul sindical, în persoana tovarăşului Vanga Gheorghe, ne-a dat tot sprijinul în organizarea cercului care, în prezent, numără 36 de membri. — Cum v-aţi început cariera de artist ? — în anul 1968, un prieten care ştia că obişnuiesc să desenez, m-a rugat să fac un decor pentru expoziţia lor de filatelie. Pentru prima dată mi-a venit ideea să folosesc metaloplastia, confecţionînd două lucrări decorative. Acestea din urmă au atras atenţia cunoscutului animator de artă populară şi artist plastic Bandi Dezsö, care s-a interesat de mine şi m-a căutat la combinat. După aceea, m-a îndrumat, m-a învăţat, mi-a pus la dispoziţie lucrări de specialitate, m-a dus la artişti plastici să le cunosc tehnicile de lucru, uneltele lor şi încet-încet am prins cite ceva. Lucrările lui Tamás Păi dovedesc că îndrumarea lui Bandi Dezsö şi talentul propriu au dat roade de o valoare artistică excepţională, în operele sale lucrate pe tablă de cupru prind viaţă atît obiceiurile populare cunoscute încă din copilărie, la ţară, cît şi scene de muncă din fabrică. Păsări şi diferite animale din basme, griul, florile, arborii constituie decorul scenelor de nuntă, de sărbătoare a secerişului, culesul viilor, toate de o impresionantă expresivitate artistică, iradiind candoarea artei naive. Să sperăm că ne vom reîntîlni cît de curînd atît cu lucrările lui Tamâs Păi, cit şi cu operele colegilor săi din Combinatul „Azomureş“, membri ai cercului de artiști muncitori. BARABAS ISTVAN ■ Ce fac formaţiile noastre pop Rugina frunzelor anunţă şi sezonul concertelor de toamnă. Venite de pe litoral formaţiile îşi restructurează programele (şi, de multe ori, componenţa), pregătind repertoriul de concert, radio-tv şi disc. Sînt deci cu totul alte probleme decit cele estivale, între care îmbunătăţirea dotării tehnice şi legăturile de impresariat nu sînt pe ultimul plan. Constatăm cu satisfacţie că tot mai multe trupe autohtone ajung în situaţia de a poseda instalaţii complete de concert (amplificare suficientă incluzind şi staţia de voci, lumini etc.), ceea ce înseamnă că au ajuns la „valoarea minimă“ de 200 000 lei, fără de care doar prin ajutor reciproc sau închirieri se poate „suna“ într-o sală cu peste 1 000 de locuri. Se lucrează intens la finalizarea lucrărilor „concepute“ în vară și iată în această săptămînă primele înregistrări radio-tv (Azur, Miraj, Roşu şi Negru) sau primele concerte (cuplajul Experimental—Curtea Veche la Bucureşti şi Cluj-Napoca, Roşu şi Negru la Islaz, Catena, Iris, Miraj, Ex. Q4-Curtea la Clubul de la ora 7 etc.). Cum şi publicul se pregăteşte, să-l informăm cu o clipă mai devreme asupra situaţiei la zi în muzica pop românească. Am luat, deci, legătura cu grupurile noastre DE CONCERT şi iată ce am aflat : ACADEMICA : Mircea Romcescu — cs ; Mihai Elekeş — cb; Constantin Tolea — o; Răducu Constantin — b; ocazional, Adrian Romcescu — v; nu au început repetiţiile; Mircea admis Conservator — vioară. AZUR — Ploieşti: Claudiu Rotaru — cs, v; Marian Rachi — cb, v; Ştefan Strati — b; Dumitru Ciocirdel — o; Marius Dîrvăreanu — v; Mircea Sîrbu — v; repetă; pregătirile se vor încheia la 1 noiembrie (aprecierea grupului). ACUSTIC T ’74 — Cluj- Napoca, deocamdată, autodizolvat, componenţa viitoare neprecizată. CATENA: Anca Vitan-Graterol — cs, v; Elvira Iancu — cb, v; Ortansa Păun — f, s, v; Lidia Creangă — b; gata pentru concert. CRISTAL — Galaţi: Puiu Creţu — o; Dan Toraa — cs; Tiberiu Cazan — cb; Aurel Schwartz— b; Wili Spătaru — f, s; Doru Căplescu — tp; Monica Lazăr şi Vasile Şeicaru — v; plecat Bebe Hustiu; pregătirile încheiate; CROMATIC: Pechea Marin — s; Teodor Tufiş — cs; Mihai Ionescu — cb; Ludovic Stoican — o; Sile Zamfir — tb; Valentin Chiriţaş — b, v; Marcel Năvală — v; reînfiinţarea grupului, pregătiri pînă la 25 oct. CURTEA VECHE nr. 43: Sorin Chifiriuc — cs, v; Florin Ochescu — cs; Florin Iordănescu — cb, vb; Traian Sasu — b; Eugen Hârşu — impresar; repertoriul cunoscut dar pregătesc o lucrare de anvergură (detalii... secrete) ; deţin pe singurul impresar efectiv; EXPERIMENTAL QUINTET Cluj- Napoca: Eugen Tunaru — o; Valentin Farcaş — cs, v; Nicky Bucaciuc — cb; Gigi Marcovici — f; Puiu Delioran — b; toţi cinci absolvenţi ai Conservatorului în acest an — repartiţii, în ordine: Filarmonica Craiova, Oaş, Vaslui, specializare 1 an Cluj-Napoca, Caracal ; în prezent îşi satisfac stagiul militar. ETHOS — Iaşi: Cornel Cristei — p, p; Valeriu Gîdei — cs, v; Victor Huminic — cb; Vasile Foica — f; Iosif Trendler — b; lucrează în cadrul Conservatorului Iaşi. F.F.N.: Gabriel Litvin — cs, v; Silviu Olaru — cb; Doru Donciu — f; Florin Dumitru — b; Cristian Madolciu — v; pregătiri (şi pentru un LP) termen 20 oct. IRIS: Ion Olteanu — cs, v; Emil Lechinţeanu — cb; Ion Dumitrescu — b (trio deci !), media de vîrstă 19 ani, foarte ambiţioşi. MAGIC — Mediaş, situaţie neclară pentru echipa şi admiratorii lui Paul Wolf; îl rugăm date... certe. MIRAJ — Oradea : Al. Szabo — v ; Lupu Şerban — cs ; Gheorghe Ivan — cb ; Vasile Foica — f ; Cornel Ungur — b ; îiî formă, chiar şi fără Repliuc şi cu Foica student la... Iaşi. MONDIAL: Iuliu Merca — cs, v; Filip Merca — cb; Idu Barbu — o; Cornel Liuba — b; Tiberiu Repliuc — v; ultimul venit de la Stelele; repaus pînă la 10 oct. MODAL QUINTET Cluj- Napoca: Călin Coldea — cb; Cornel Moldovan — cs, muz. v; loan Gall — c, vioară; Mihai Gherman — p; Ioan Covaci — b; ultimii doi cooptaţi recent; excelentă muzică „dificilă“. PHOENIX — Timişoara: Nicu Covaci — cs, v; Iosef Kappl — cb, v; Mircea Baniciu — ca, v; Erlend Krauser — vioară; grup percuţie cca. 20 persoane (!) ; venit Krauser de la Promusica; spectacol pop cu selecţiuni din cele 3 LP-uri. PROGRESIV TM — Timişoara: Ladislau Herdina — cs, v; Iosif Hie — cb; Ghiţă Torz — f; Hely Moszbrucker — b; Mihai Farcaş — p şi abia apoi b; Harry Coradini — v; ultimii plecaţi de pe litoral; aşteptăm... ştiri. ROMANTICII: Mircea Drăgan — o; Sergiu Tavifta — cs, v; Petre Răduţă — cb, v; Valeria Puşi — p, v; Dorel Vintilă Zaharia — b; uneori grup suflători; plecaţi deja in lung turneu cu ARIA. ROŞU şi NEGRU: Nicky Dorobanţii — cs, v; Liviu Tudan — cb, v; Ovidiu Lipan — b; Mihai Şercăianu — tp; Werner Hermann — tp; Elvir Tatomir — tb; ch. solo va fi dublată prin Sorin Tudoran, Mircea Vlad sau Mihai Muncioiu, se poartă discuţii deşi înregistrările tv au început (4) şi au cîntat duminică la Islaz în serbările organizate de ziarul „Scînteia tineretului“. SAVOY: Marian Nistor — cs, nai; Ionel Samoilă — cb; Ionel Orban — o ; Nicolae Rotărescu — b, v ; George Mitrea — v; ieri s-au întors din turneu, astăzi pleacă iarăşi; formaţia Ansamblului U.T.C. SFINX: Dan Andrei Aldea - cs, vioară şi multe altele şi vocal; Corneliu Ionescu (Bibi) — cb; Nicolae Enache — o, moog; Mihai Cernea — b; neaşteptat de calmi, pregătesc ceva, deocamdată tac. TRANSFER — Iaşi: Cristian Gârlea — p, o; Felix Sipoş — cs; Constantin Ulinici — cb; Pavel Valeriu — b, v ; Marcel Magdin — tb, o ; Horia Hariton — s; Cornel Erdei — tp; pentru moment în barul Unirea, pregătesc concert. Deocamdată atît, deşi lipsesc formaţii ce pot face „pop concert“ dar care apar în general în postura de „accompaniatori muzică uşoară“ sau „de dans“: Horia Moculescu (excelentă trupă de dans), Ion Cristinoiu (accompaniatori convinşi), GIGANT (Vicky Frank, Nelu Slev şi с.. vor merge desigur la Braşov după ce se va închide Mamaia-Melody), CARUSEL (echipa lui Virgil Iuga s-a reîntors acum cîteva zile la Arad, să aşteptăm...), STATUAR (nou grup orădean înfiinţat de Viorel Repliuc-ex Miraj), AMICII, STEREO şi ,vai, era să uit pe DEPPOLD şi Nelu BOLOZAN. Cum şi „importul“ va fi bogat (Procol Harum, I Pooh şi se pare tot in acest an New Sikkers şi Locomotiv GT) să urmărim cu atenţie şi speranţe noul sezon pe care-l dorim reprezentativ, interesant şi de calitate. AUREL GHERGHELE Legendă: cs — chitară solo; cb — chitară bas; p — pian; o — orgă; b — baterie; v — solist vocal; tp — trompetă tb — trombon; f — flaut; s — saxofon; vb — violoncel; muz — muzicuţă. Gil Dobrică trebuie să citite Cîntăreţ de muzică uşoară, cunoscut şi recunoscut de iubitorii genului, Gil Dobrică este un interpret cu o voce ce impresionează prin timbrul ei deosebit, prin căldura şi sensibilitatea cu care interpretează, cu mare priză la public, precum şi prin mişcarea scenică originală, plină de viaţă. Cu toate acestea, din 1971, cînd a apărut pe scena Teatrului „Bulandra“, pînă în 1976 cînd a efectuat un turneu cu teatrele „Constantin Tănase“ şi „Ion Vasilescu“, în Polonia şi Ungaria, unde a obţinut un mare succes, Gil Dobrică a cîntat doar în localurile bucureştene Athénée Palace, Continental, Atlantic. E drept, a evitat foarte bine. Din păcate insă repertoriul cîntăreţului cuprinde mai mult melodii din repertoriul internaţional şi asta pentru că la ora actuală compoziţiile de muzică uşoară românească nu coincid întotdeauna cu posibilităţile vocale ale interpreţilor precum şi cu preferinţele lor. E necesar ca A.R.I.A., Radioteleviziunea, compozitorii să acorde o mai mare atenţie tinerilor cîntăreţi de muzică uşoară, să-i încurajeze şi să-i promoveze potrivit talentului lor. în clipa de faţă nu toţi aceşti tineri interpreţi se bucură de sprijinul cuvenit. Printre aceştia se numără şi Gil Dobrică. Problema atestatelor posesorilor de atestate A.R.I.A., care cîntă în continuare cum pot şi pe unde pot, este o problemă mai veche. Apare însă şi o altă problemă. Mai nou, localurile ce aparţin de O.N.T. nu mai pot contracta (colabora) cu cîntăreţi şi formaţii de muzică uşoară şi populară, oricît de buni (e) ar fi, decit dacă respectivii interpreţi au buletin de Bucureşti. Această măsură îi frustrează însă pe mulţi cîntăreţi liberi profesionişti, foarte buni, apreciaţi şi solicitaţi de public, de dreptul de a mai cînta în Bucureşti. Credem că este o măsură care nu contribuie la dezvoltarea muzicii uşoare româneşti, şi la care cei care au luat-o pot să renunţe în unele cazuri fără nici o părere de rău. Pentru că Gil Dobrică şi alţi interpreţi valoroşi trebuie să evite acolo unde cred ei că se poate împlini mai bine talentul lor. RADU CONSTANTINESCU ■ muzica pPi ALEXANDRU PHITIPPIDE, un TUDOREL POPA este pentru Pentru tinărul poet ION MIR- Graficianul PAUL ERDOS sărbâtorindu-şi cei 20 de important prozator al literaturii noasmare poet al românilor. cei mici profesorul Ştie tot. CEA, lirismul Înseamnă austeani in cel mai autentic stil oşenesc. tre. ŞTEFAN BANULESCU revine în ritate, atenţia cititorilor cu o carte de mare Fotografii de Em. TANJALA şi Ion PREDOŞANU frumuseţe , scrisori provinciale. NR. 39 (1 112) - 30 septembrie 1976 Flacăra pagina 17