Flacăra, aprilie-iunie 1988 (Anul 37, nr. 13-25)

1988-04-01 / nr. 13

2 BOTOŞANI Tinereţea unui ţinut străvechi , iunie 1948 — zestrea „industrială" a judeţului Botoşani număra, la data naţionalizării, un atelier mecanic, două mori comerciale şi o fabrică de ulei, 42 mori ţărăneşti şi o instalaţie de darac, însumînd, laolalta, circa 400 lucratori. Constituit ca unitate administrativ-teritoriala sub formă de ţinut încă in 1741, Botoşaniul revine, în 1968, la statutul de judeţ, după o perioadă de citeva decenii. Această zonă a Mol­dovei, a cărei emblemă era secera — semnul existenţei sale ca ţinut eminamente agrar — işi demonstrează astăzi vocaţia indus­trială prin 40 de mari întreprinderi ale căror produse sunt cu­noscute pe toate meriidanele globului. Alături de ţăranul lui Bâmcilă, de seceră şi snopul de grîu, roata dinţată aduce in stema judeţului o nouă realitate, regă­sită în înfăţişarea prezentă a Botoşaniului. • Judeţul deţine locul 2 pe ţară la producţia de zahăr, locul 4 la producţia de brînzeturi, locul 5 la cea de ţesături din bumbac, lo­cul 10 in privinţa produselor electrotehnice realizate şi locul 11 in industria de con­fecţii textile. • In prezent, întreaga producţie a anului 1938 e realizată în două zile, iar cea a anului 1955, în 36 de zile • Produsele indus­triei botoşenene se exportă în 30 de ţări • Jude­ţul realizează 5,3 la sută din producţia de zahăr a ţării, 3,5 la sută din cea de brînzeturi, 3,4 la sută din producţia de unt şi 5,4 la sută din cea de ţesături din bumbac • Din 1980, pină in 1987, s-au dat in folosinţă, construite din fondurile sta­tului, peste 40 000 apartamen­te • Reţeaua sanitară dis­pune astăzi de 4 536 paturi, cu 53 la sută mai mult decit în 1965 • Cheltuielile pen­tru acţiuni social-culturale de la bugetul de stat au crescut de la 729 lei pe lo­cuitor în 1965, la 3 102 lei în 1986 • Numai in ultimii zece ani, volumul prestărilor de servicii către populaţie a crescut cu peste 170 la sută • In judeţ funcţionează un teatru dramatic, o filarmo­nică, un teatru de păpuşi, 123 cămine culturale, 6 case de cultură, 457 biblioteci cu peste 3 000 000 volume, 152 cinematografe, 8 muzee, o şcoală populară de artă • Din cinci locuitori ai ju­deţului, unul este cuprins în­­tr-o formă de invăţămint într-una din cele 435 unităţi şcolare, 18 licee şi 11 şcoli profesionale, in care activea­ză 4 360 cadre didactice. Oraşul lui Eminescu, Iorga, Antipa, Onicescu, cu cele aproape cinci secole şi jumă­tate de atestare documentară, s-a retras cuminte, parcă, în iile de letopiseţ, lăsînd loc unei citadele industriale impresio­nante, in care freamătul de şantier, cutezanţa tinerească au devenit prezenţe cotidiene. Spre a vă convinge, localnici sau oaspeţi, să-i străbatem prin­cipala arteră, Calea Naţională. Primii paşi te poartă prin platforma industrială a muni­cipiului, ca o poartă de intrare în noua realitate a acestor ţinu­turi străvechi, adevărată carte de onoare a Botoşaniului con­temporan. Tineri electronişti, mecanici, lemnari, textiliste, ţesătoare, scriu, zilnic, noua sa istorie. Mulţi dintre ei s-au format aici, acasă, în li­ceele de specialitate — „Elec­trocontact“, textil, de chi­mie, mecanic, de construcţii. Alţii, mai vîrstnici, care mun­ceau pe alte meleaguri, s-au întors odată cu înfiinţarea marii platforme ale cărei întreprin­deri moderne au născut pe pla­iurile botoşănene atîtea me­serii noi. Parcursul Căii naţionale iţi dezvăluie, graţie salbei de blocuri din cartierele care o mărginesc, spaţiilor comercia­le, dominate de Magazinul general „Botoşani“, de „Moda­­rom“, diferitelor edificii so­­cial-culturale, o fizionomie ar­hitectonică uimitoare prin com­paraţie cu ceea ce a fost. Căci adevărata valoare a prezentului poate fi înţeleasă doar privind in urmă cu două decenii, către Oraşul din letopise. Patria, cabinetul de lucru al preşedintelui PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Desfăşurindu-şi lucrările sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, recenta plenară a C.C. al P.C.R. a dezbătut probleme şi a adoptat hotărîri de mare importanţă pentru perfecţionarea activităţii politico-organizatorice şi econo­­mico-sociale, pentru îndeplinirea planului pe anul 1988. Cuvintarea rostită la plenară de conducătorul partidului şi statului constituie un amplu şi mobilizator program de muncă şi acţiune a organelor şi organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a întregii naţiuni pentru intensificarea muncii în toate domeniile de activitate, pentru îndepli­nirea in cele mai bune condiţii a prevederilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal. Pe ordinea de zi a plenarei au figurat : Raport privind analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, formarea şi utilizarea resurselor financiare în anul 1987 ; Raport în legătură cu nivelul stocurilor exis­tente la 31 decembrie 1987 şi propuneri de valorificare a acestora ; Propuneri privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor ; propuneri privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. Au fost dezbătute, de asemenea, rapoarte privind compoziţia şi structura organizatorică a partidului, activitatea desfăşurată pentru înfăptuirea po­liticii de cadre a partidului, activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oame­nilor muncii în 1987, activitatea internaţională a parti­dului şi statului in 1937 şi principalele obiective ale poli­ticii externe în anul 1988. In cadrul dezbaterilor au fost prezentate rezultatele obţinute în anul 1987 şi în primul trimestru al acestui an în dezvoltarea economică şi socială a ţării, în creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc,­in înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. Cei care au luat cuvintul au analizat cu exigenţă şi răspundere neajunsurile care s-au manifesta d­in diferite domenii de activitate şi au înfăţişat măsurile luate pentru lichidarea neîntîrziată a lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii în toate sectoarele, pentru asigurarea unui nivel cit m­ai ridicat de calitate şi eficienţă, pentru îndeplinirea integrală a prevederilor de plan pe 1988 şi pe întregul cincinal. In acest sens, o atenţie deosebită s-a acordat modului cum se acţionează pentru recuperarea cit mai grabnică a res­tanţelor şi realizarea ritmică a planului la toţi indicatorii, pentru onorarea integrală a sarcinilor la export, pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii finan­­ciar-bancare, pentru folosirea şi gospodărirea raţională a tuturor fondurilor materiale şi financiare încredinţate. Vorbitorii au raportat, de asemenea, despre măsurile luate în agricultură pentru realizarea la timp şi în condiţii optime a tuturor lucrărilor de primăvară, care să asigure îndeplinirea prevederilor pe anul în curs, obţinerea unor recolte cit mai mari, potrivit obiectivelor noii revoluţii agrare. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat acordul deplin cu documentele supuse discuţiei şi au subliniat importanţa deosebită a acestora, a măsurilor stabilite, pentru întărirea continuă a partidului, a unităţii şi forţei politice şi organizatorice, pentru creşterea permanentă a rolului partidului în viaţa societăţii, pentru perfecţionarea întregii activităţi economico-sociale, pentru realizarea principiilor şi obiectivelor stabilite în domeniul politicii de cadre, pentru rezolvarea cu maximă receptivitate şi operativitate a propunerilor, sesizărilor şi cererilor oame­nilor muncii în conformitate cu legile ţării. Plenara a aprobat în unanimitate documentele suspuse dezbaterii, adoptind în legătură cu aceasta o hotărîre. In cuvintarea rostită la plenară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că este necesar să se acţioneze în continuare cu toată hotărîrea pentru creşterea şi mai pu­ternică a avuţiei naţionale, îndeosebi a fondurilor fixe productive, pentru buna gospodărire şi administrare a mijloacelor de producţie încredinţate colectivelor de oa­meni ai muncii, în calitatea lor de proprietari şi produ­cători, pentru creşterea rentabilităţii şi eficienţei tuturor unităţilor economico-sociale. Subliniind din nou rolul im­portant pe care-l au centralele şi întreprinderile, ca uni­tăţi de bază ale economiei naţionale şi care funcţionează pe baza autoconducerii, autogestiunii, autofinanţării, secretarul general al partidului a arătat că pircă la sfîrşitul semestrului I al acestui an toate unităţile să devină ren­tabile. Cuvintarea subliniază necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea in continuare a sistemului economico-financiar, pentru îmbunătăţirea activităţii organelor financiare, de sus pînâ jos, pentru creşterea rolului controlului financiar şi, mai ales, a con­trolului preventiv. In acest context, a fost abordată ches­tiunea lichidării stocurilor supranormative, relevîndu-se că trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru a introduce rapid în producţie stocurile supranormative, pentru a nu mai admite f­abri­carea altor produse pină nu se lichidează şi nu se incorporează în producţie stocurile existente. S-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea trecerii la o nouă normare şi la o reducere radicală a normelor de consum de materiale existente, a unei noi reglementări a formării preţurilor de producţie. Legat de aceasta, s-a arătat că este necesar să se limiteze beneficiile la un plafon cuprins intre 6 si 12 la suta, beneficiile obţinute pe seama reducerii consumurilor şi a cheltuielilor de producţie urmînd să rămînă timp de un an la dispoziţia întreprin­derii, iar o jumătate din acestea timp de 4 ani. Cuvin­tarea s-a referit, de asemenea, la prevederile de a se acorda un beneficiu suplimentar de 10 şi de 8 la sută, precum şi o creştere a retribuţiei cu aceleaşi procente, pentru producţia de export. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia asupra necesităţii înfăptuirii programului energetic, arătînd că trebuie asigurată producţia de căr­bune şi de materii prime, realizarea producţiei în unită­ţile producătoare de materii prime, de materiale de bază pentru întreaga economie naţională. De asemenea, se spune in cuvântare, o atenţie deosebită trebuie acordată investiţiilor, realizării în cele mai bune condiţii a planuri­lor de dare la timp în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. In ceea ce priveşte calitatea, trebuie să se ac­ţioneze astfel incit produsele româneşti să fie competitive cu cele mai bune produse similare pe plan mondial. S-a arătat că se impune o mai bună preocupare pentru creş­terea productivităţii muncii pe baza organizării temeinice a întregii activităţi, a introducerii metodelor de mecani­zare, de automatizare, corespunzătoare fiecărui sector de activitate, pentru realizarea exemplară a exportului, a bunei valorificări a produselor româneşti pe plan inter­naţional. „Fiecare în domeniul său — se spune în cuvîn­­tare —, trebuie să acţioneze cu toată hotărîrea pentru a-şi îndeplini înalta răspundere ce-i revine in domeniile unde-şi desfăşoară activitatea ! Să facem totul pentru ca în acest an să obţinem cele mai bune rezultate în dez­voltarea economică şi socială, în perfecţionarea întregii noastre activităţi, în buna desfăşurare a conducerii tuturor sectoarelor de activitate.­­ Este necesar ca toate organele ,şi organizaţiile de partid să acţioneze cu mai multă răs­pundere, să-şi îndeplinească în cele mai­­bune condiţii sarcinile încredinţate, asigurînd înfăptuirea în viaţă a tuturor hotărîrilor şi programelor, desfăşurarea unei ase­menea activităţi care să ducă la o largă mobilizare a întregului nostru popor in activitatea economică, precum şi în domeniul ridicării nivelului conştiinţei revoluţionare, a nivelului său politico-ideologic. Să facem în aşa fel incit nu numai partidul, dar întregul popor să acţioneze într-o deplină unitate, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei, spre înfăptuirea visului de aur , a comunis­mului în România !“, însufleţiţi de ideile şi tezele cuprinse în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, participanţii la plenară au reafirmat angajamentul comuniştilor, al întregului nostru popor de a transpune neabătut în viaţă hotăririle adoptate de plenara C.C. al P.C.R., orientările şi indicaţiile date de secretarul general al­ partidului, obiectivele stabilite de Congresul al XIII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, în scopul înfăptuirii programului de făurire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. ION CODRU ■ ................................................................................................Să privim chipul tării---------------­ Flacăra - anul XXXVII - Nr. 13 - (1­710) - 1 aprilie 1988

Next