Flacăra, aprilie-iunie 1988 (Anul 37, nr. 13-25)
1988-04-01 / nr. 13
2 BOTOŞANI Tinereţea unui ţinut străvechi , iunie 1948 — zestrea „industrială" a judeţului Botoşani număra, la data naţionalizării, un atelier mecanic, două mori comerciale şi o fabrică de ulei, 42 mori ţărăneşti şi o instalaţie de darac, însumînd, laolalta, circa 400 lucratori. Constituit ca unitate administrativ-teritoriala sub formă de ţinut încă in 1741, Botoşaniul revine, în 1968, la statutul de judeţ, după o perioadă de citeva decenii. Această zonă a Moldovei, a cărei emblemă era secera — semnul existenţei sale ca ţinut eminamente agrar — işi demonstrează astăzi vocaţia industrială prin 40 de mari întreprinderi ale căror produse sunt cunoscute pe toate meriidanele globului. Alături de ţăranul lui Bâmcilă, de seceră şi snopul de grîu, roata dinţată aduce in stema judeţului o nouă realitate, regăsită în înfăţişarea prezentă a Botoşaniului. • Judeţul deţine locul 2 pe ţară la producţia de zahăr, locul 4 la producţia de brînzeturi, locul 5 la cea de ţesături din bumbac, locul 10 in privinţa produselor electrotehnice realizate şi locul 11 in industria de confecţii textile. • In prezent, întreaga producţie a anului 1938 e realizată în două zile, iar cea a anului 1955, în 36 de zile • Produsele industriei botoşenene se exportă în 30 de ţări • Judeţul realizează 5,3 la sută din producţia de zahăr a ţării, 3,5 la sută din cea de brînzeturi, 3,4 la sută din producţia de unt şi 5,4 la sută din cea de ţesături din bumbac • Din 1980, pină in 1987, s-au dat in folosinţă, construite din fondurile statului, peste 40 000 apartamente • Reţeaua sanitară dispune astăzi de 4 536 paturi, cu 53 la sută mai mult decit în 1965 • Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale de la bugetul de stat au crescut de la 729 lei pe locuitor în 1965, la 3 102 lei în 1986 • Numai in ultimii zece ani, volumul prestărilor de servicii către populaţie a crescut cu peste 170 la sută • In judeţ funcţionează un teatru dramatic, o filarmonică, un teatru de păpuşi, 123 cămine culturale, 6 case de cultură, 457 biblioteci cu peste 3 000 000 volume, 152 cinematografe, 8 muzee, o şcoală populară de artă • Din cinci locuitori ai judeţului, unul este cuprins într-o formă de invăţămint într-una din cele 435 unităţi şcolare, 18 licee şi 11 şcoli profesionale, in care activează 4 360 cadre didactice. Oraşul lui Eminescu, Iorga, Antipa, Onicescu, cu cele aproape cinci secole şi jumătate de atestare documentară, s-a retras cuminte, parcă, în iile de letopiseţ, lăsînd loc unei citadele industriale impresionante, in care freamătul de şantier, cutezanţa tinerească au devenit prezenţe cotidiene. Spre a vă convinge, localnici sau oaspeţi, să-i străbatem principala arteră, Calea Naţională. Primii paşi te poartă prin platforma industrială a municipiului, ca o poartă de intrare în noua realitate a acestor ţinuturi străvechi, adevărată carte de onoare a Botoşaniului contemporan. Tineri electronişti, mecanici, lemnari, textiliste, ţesătoare, scriu, zilnic, noua sa istorie. Mulţi dintre ei s-au format aici, acasă, în liceele de specialitate — „Electrocontact“, textil, de chimie, mecanic, de construcţii. Alţii, mai vîrstnici, care munceau pe alte meleaguri, s-au întors odată cu înfiinţarea marii platforme ale cărei întreprinderi moderne au născut pe plaiurile botoşănene atîtea meserii noi. Parcursul Căii naţionale iţi dezvăluie, graţie salbei de blocuri din cartierele care o mărginesc, spaţiilor comerciale, dominate de Magazinul general „Botoşani“, de „Modarom“, diferitelor edificii social-culturale, o fizionomie arhitectonică uimitoare prin comparaţie cu ceea ce a fost. Căci adevărata valoare a prezentului poate fi înţeleasă doar privind in urmă cu două decenii, către Oraşul din letopise. Patria, cabinetul de lucru al preşedintelui PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Desfăşurindu-şi lucrările sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, recenta plenară a C.C. al P.C.R. a dezbătut probleme şi a adoptat hotărîri de mare importanţă pentru perfecţionarea activităţii politico-organizatorice şi economico-sociale, pentru îndeplinirea planului pe anul 1988. Cuvintarea rostită la plenară de conducătorul partidului şi statului constituie un amplu şi mobilizator program de muncă şi acţiune a organelor şi organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a întregii naţiuni pentru intensificarea muncii în toate domeniile de activitate, pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii a prevederilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal. Pe ordinea de zi a plenarei au figurat : Raport privind analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, formarea şi utilizarea resurselor financiare în anul 1987 ; Raport în legătură cu nivelul stocurilor existente la 31 decembrie 1987 şi propuneri de valorificare a acestora ; Propuneri privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor ; propuneri privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. Au fost dezbătute, de asemenea, rapoarte privind compoziţia şi structura organizatorică a partidului, activitatea desfăşurată pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului, activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în 1987, activitatea internaţională a partidului şi statului in 1937 şi principalele obiective ale politicii externe în anul 1988. In cadrul dezbaterilor au fost prezentate rezultatele obţinute în anul 1987 şi în primul trimestru al acestui an în dezvoltarea economică şi socială a ţării, în creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc,in înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. Cei care au luat cuvintul au analizat cu exigenţă şi răspundere neajunsurile care s-au manifesta din diferite domenii de activitate şi au înfăţişat măsurile luate pentru lichidarea neîntîrziată a lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii în toate sectoarele, pentru asigurarea unui nivel cit mai ridicat de calitate şi eficienţă, pentru îndeplinirea integrală a prevederilor de plan pe 1988 şi pe întregul cincinal. In acest sens, o atenţie deosebită s-a acordat modului cum se acţionează pentru recuperarea cit mai grabnică a restanţelor şi realizarea ritmică a planului la toţi indicatorii, pentru onorarea integrală a sarcinilor la export, pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii financiar-bancare, pentru folosirea şi gospodărirea raţională a tuturor fondurilor materiale şi financiare încredinţate. Vorbitorii au raportat, de asemenea, despre măsurile luate în agricultură pentru realizarea la timp şi în condiţii optime a tuturor lucrărilor de primăvară, care să asigure îndeplinirea prevederilor pe anul în curs, obţinerea unor recolte cit mai mari, potrivit obiectivelor noii revoluţii agrare. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat acordul deplin cu documentele supuse discuţiei şi au subliniat importanţa deosebită a acestora, a măsurilor stabilite, pentru întărirea continuă a partidului, a unităţii şi forţei politice şi organizatorice, pentru creşterea permanentă a rolului partidului în viaţa societăţii, pentru perfecţionarea întregii activităţi economico-sociale, pentru realizarea principiilor şi obiectivelor stabilite în domeniul politicii de cadre, pentru rezolvarea cu maximă receptivitate şi operativitate a propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii în conformitate cu legile ţării. Plenara a aprobat în unanimitate documentele suspuse dezbaterii, adoptind în legătură cu aceasta o hotărîre. In cuvintarea rostită la plenară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că este necesar să se acţioneze în continuare cu toată hotărîrea pentru creşterea şi mai puternică a avuţiei naţionale, îndeosebi a fondurilor fixe productive, pentru buna gospodărire şi administrare a mijloacelor de producţie încredinţate colectivelor de oameni ai muncii, în calitatea lor de proprietari şi producători, pentru creşterea rentabilităţii şi eficienţei tuturor unităţilor economico-sociale. Subliniind din nou rolul important pe care-l au centralele şi întreprinderile, ca unităţi de bază ale economiei naţionale şi care funcţionează pe baza autoconducerii, autogestiunii, autofinanţării, secretarul general al partidului a arătat că pircă la sfîrşitul semestrului I al acestui an toate unităţile să devină rentabile. Cuvintarea subliniază necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea in continuare a sistemului economico-financiar, pentru îmbunătăţirea activităţii organelor financiare, de sus pînâ jos, pentru creşterea rolului controlului financiar şi, mai ales, a controlului preventiv. In acest context, a fost abordată chestiunea lichidării stocurilor supranormative, relevîndu-se că trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru a introduce rapid în producţie stocurile supranormative, pentru a nu mai admite fabricarea altor produse pină nu se lichidează şi nu se incorporează în producţie stocurile existente. S-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea trecerii la o nouă normare şi la o reducere radicală a normelor de consum de materiale existente, a unei noi reglementări a formării preţurilor de producţie. Legat de aceasta, s-a arătat că este necesar să se limiteze beneficiile la un plafon cuprins intre 6 si 12 la suta, beneficiile obţinute pe seama reducerii consumurilor şi a cheltuielilor de producţie urmînd să rămînă timp de un an la dispoziţia întreprinderii, iar o jumătate din acestea timp de 4 ani. Cuvintarea s-a referit, de asemenea, la prevederile de a se acorda un beneficiu suplimentar de 10 şi de 8 la sută, precum şi o creştere a retribuţiei cu aceleaşi procente, pentru producţia de export. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia asupra necesităţii înfăptuirii programului energetic, arătînd că trebuie asigurată producţia de cărbune şi de materii prime, realizarea producţiei în unităţile producătoare de materii prime, de materiale de bază pentru întreaga economie naţională. De asemenea, se spune in cuvântare, o atenţie deosebită trebuie acordată investiţiilor, realizării în cele mai bune condiţii a planurilor de dare la timp în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. In ceea ce priveşte calitatea, trebuie să se acţioneze astfel incit produsele româneşti să fie competitive cu cele mai bune produse similare pe plan mondial. S-a arătat că se impune o mai bună preocupare pentru creşterea productivităţii muncii pe baza organizării temeinice a întregii activităţi, a introducerii metodelor de mecanizare, de automatizare, corespunzătoare fiecărui sector de activitate, pentru realizarea exemplară a exportului, a bunei valorificări a produselor româneşti pe plan internaţional. „Fiecare în domeniul său — se spune în cuvîntare —, trebuie să acţioneze cu toată hotărîrea pentru a-şi îndeplini înalta răspundere ce-i revine in domeniile unde-şi desfăşoară activitatea ! Să facem totul pentru ca în acest an să obţinem cele mai bune rezultate în dezvoltarea economică şi socială, în perfecţionarea întregii noastre activităţi, în buna desfăşurare a conducerii tuturor sectoarelor de activitate. Este necesar ca toate organele ,şi organizaţiile de partid să acţioneze cu mai multă răspundere, să-şi îndeplinească în cele maibune condiţii sarcinile încredinţate, asigurînd înfăptuirea în viaţă a tuturor hotărîrilor şi programelor, desfăşurarea unei asemenea activităţi care să ducă la o largă mobilizare a întregului nostru popor in activitatea economică, precum şi în domeniul ridicării nivelului conştiinţei revoluţionare, a nivelului său politico-ideologic. Să facem în aşa fel incit nu numai partidul, dar întregul popor să acţioneze într-o deplină unitate, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei, spre înfăptuirea visului de aur , a comunismului în România !“, însufleţiţi de ideile şi tezele cuprinse în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, participanţii la plenară au reafirmat angajamentul comuniştilor, al întregului nostru popor de a transpune neabătut în viaţă hotăririle adoptate de plenara C.C. al P.C.R., orientările şi indicaţiile date de secretarul general al partidului, obiectivele stabilite de Congresul al XIII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, în scopul înfăptuirii programului de făurire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. ION CODRU ■ ................................................................................................Să privim chipul tării--------------- Flacăra - anul XXXVII - Nr. 13 - (1710) - 1 aprilie 1988