Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-23 / nr. 1719
• o„o-o • • • « # * • * * * 4> aI e e « * • » # «_i PROLETARI OUM TOATE ȚĂRILE UIMIȚI - VÂ ! ANUL XVIII NR. 1719 SIMBATA, 23 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI IN INTERIOR. O De la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. O Programul TV pentru săptămîna de la 24 la 30 mai. O SPORT O De toate și de pretutindeni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba-Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un mnalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, in județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pină la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă in 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă ai fost create sisteme mări de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. în urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56 000 hectare. începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înînființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află de mai multe sâptămîni, încleștați intr-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători in momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează in insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, Nicolae Ceaușescu este tovarășul informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămint și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3 100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum termic energiile existente in insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1 300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămint, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6 000 hectare, sunt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei, nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidare digurilor aflate in pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste păminturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atit de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pină acum cîțva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plingătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște in care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămint s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decât oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va ■a lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămint. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflând că in orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în intimpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina ..Progresul“... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni. (Continuare în pag. a 3-a) Inimă lînga inimă, I umăr lingă umăr u , băieți care în aceste zile și-au trimis alături de modestele lor daruri inima, plină de dragoste fierbinte copiilor din Mediaș, sau Satu Mare, celor din Vaslui, Galați sau Brăila. In numai 24 de ore de la deschiderea centrelor de colectare a obiectelor pentru sinistrați, elevii din Reșița au dăruit peste zece mii de diferite obiecte; mii de caiete și diverse alte rechizite au trimis și cei din Bocșa. Darul lor este poate i mărunt, dar semnificația este deosebită. ... Anii adunați apasă greu pe umerii pensionarei Maria I Bumbauer. Rareori o intilnesc vecinii pe stradă. Dar ecourile suferințelor ce încearcă pe locuitorii din unele județe ale țării au ajuns și la ea. A adunat ce i s-a părut mai buni din casă — lenjerie de pat, tacîmuri, îmbrăcăminte etc. A rugat o rudă apropiată să le ducă la centrul de colectare al obiectelor pentru sinistrați. „Știi că, eu nu pot merge. Du-le tu. Sunt pentru oamenii care au muncit o viață întreagă, ca și noi. Durerea lor este și a noastră. Inima mea îmi spune că trebuie să fiu ț lângă ei, că așa trebuie să fac. ... Inima clocotitoare a tineretului, de pe întreg cu iprinsul țării, bate în aceste zile mai puternic. Simțămintele , de datorie, onoare, generozitate, de unitate monolitică cu întregul popor, de la ideal au devenit realități care se concretizează in acțiuni, iu fapte. U.T.C.-știi de la U.C.M.M.A. I Bocșa au hotărît să construiască în afara orelor de program, punți și porți metalice, ferestre, pentru întreprinderile ce GH. NICULITA (Continuare ín pag. a 3-a) țț Sportivii din județ acționează Răspunzind chemării Frontului Unității Socialiste pentru ajutorarea populației din județele sinistrate, sportivii din județul nostru au organizat zilele trecute mai multe competiții, sumele încasate fiind destinate celor care au avut de suferit de pe urma calamităților. Pe stadionul din Valea Domanului — Reșița a avut loc un meci de fotbal între C.S.M. Reșița — Minerul Anina, la Bocșa s-au întîlnit echipele Metalul Bocșa — Minerul Moldova Nouă, la Caransebeș s-a desfășurat un turneu fotbalistic la care au luat parte echipele Metalul Oțelu Roșu, C.E.I.S., Victoria și C.F.R., iar la Băile Herculane, fotbaliștii din localitate, cei din Topleț și echipa Minerul din Bocșa au oferit oamenilor muncii două întîlniri fotbalistice —. ț - ț In fabrici și uzine MAI MULT, MAI BUN, MAI REPEDE__ Prioritate întreprinderilor din zonele calamitate! La liniile de laminare de la Uzina din Oțelu Roșu se muncește la temperaturi înalte. De la oră, la oră sporesc cantitățile de tablă, de profile. Prevederile de plan, dimensionate la capacitatea reală a utilajelor, sunt sistematic depășite. Același ritm il consemnăm și la laminoarele reșițene, unde de la începutul anului s-a realizat o producție suplimentară de 3 500 tone tablă și profile. Aici, în aceste zile, prioritate au comenzile pentru căile ferate și pentru uzinele din zonele calamitate Siderurgiștii fac tot ce este omenește posibil pentru a răspunde prezent tuturor solicitărilor suplimentare. In două decade Din abatajele minei Anina primim zilnic vești despre abnegația și hărnicia cu care lucrează minerii, pentru a scoate din adîncuri mai mult cărbune. mai într-o singură zi ei au sudat în plus 17 tone de cărbune. Ținînd seama că azi, țara are nevoie de o producție cit mai mare, întregul colectiv al întreprinderii a hotărît să-și suplimenteze angajamentele luate în întrecerea socialistă. Mărturii ale înaltei conștiințe patriotice i Limbajul cifrelor, al calculelor reci, matematice nu poate . Să exprime multitudinea sentimentelor, puternicul spirit de , o solidaritate umană care se degajă, in aceste zile de grea il cumpănă, pentru o parte din populația țării. Cifrele, datele, ți pot măsura doar efortul material, valoarea lui intrinsecă, i J atitea mii, de zeci de mii sau milioane de lei pe care le trimitem celor loviți de urgia sinistrului. Dar dincolo de 1 4 cifre, oricât de mari ar fi ele, se află valori și mai mari. i ? Acestea nu pot fi măsurate, nu au etaloane de comparație. ... Școlărița care și-a donat păpușa cu rochiță și pani ghicuțe roșii, ghiozdanul pe care l-a purtat in primul an de - J școală a trimis și o parte din inima ei, spre o altă fetiță , care, poate, nu mai are pe nimeni să-i dăruiască măcar t zîmbetul de mamă. Aidoma ei sunt mii și mii de fetițe și ! ALĂTURI DE ÎNTREGUL POPOR Primul „Prezent” la chemarea partidului pentru ajutorarea sinistraților, s-au rostit colectivele unităților economice. Ceferiștii de la Depoul din Oravița, au hotărît în unanimitate să asigure manoperă în vederea executării de piese de schimb necesare bunei a mijloacelor funcționări de transport pe căile ferate din Ardeal și Moldova. Salariații întreprinderii „GRANITUL”, după o atentă studiere a posibilităților de care dispun, au hotărît ca prin organizarea de activități patriotice și prelungirea voluntară a unor schimburi de lucru,, să realizeze pînă la finele anului un spor valoric de 80.000 lei la producția de mobilă. De asemenea, din contribuțiile bănești directe, reprezentînd contravaloarea unei zile de muncă, salariații oferă suma de 142.000 lei. Angajamentul luat de ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE ORĂȘENEASCA pentru mărirea producției vizează un plus de 285.000 lei la producția globală de 217.000 la producția marfă și un beneficiu suplimentar de 100.000 lei. De altfel, pe ansamblul întreprinderilor și instituțiilor din Oravița, contribuția directă oferită pentru ajutorarea sinistraților și recuperarea grabnică a pagubelor provocate de calamitate, reprezentînd contravaloarea unei zile de muncă, lunar, pină la sfirșitul anului, se ridică la aproape 2 000 000 lei. GEORGE LADIMA In comuna Ocna de Fier, se adună zilnic articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și produse alimentare. în fotografia de sus prezentăm: un grup de femei, soții de minieri oferindu-și darurile. Stațiunea balneară Herculane. Alături de populația locală, sute de vizitatori, oameni ai muncii veniți la tratament, se prezintă la centrul de colectare a obiectelor pentru cei loviți de urgia apelor. Foto . P. DUMriggȘCU Producție suplimentară Ia secțiile Uzinei constructoare de mașini din Reșița se consemnează zi de zi rezultate superioare în producție. în primele două decade au fost date peste plan 250 KW motoare electrice, 65 tone utilaj pentru industria metalurgică. Aceste produse se adaugă celor realizate anterior ridicând astfel contribuția uzinei la diminuarea pierderilor suferite de țară în urma inundațiilor. Răspundere și competență Cine și cum controlează calitatea producției Votată recent de către Marea Adunare Națională, Legea privind asigurarea și controlul calității produselor, încununează un șir lung de măsuri luate de partid și de stat pentru continua îmbunătățire a calității și aspectului produselor pe care le realizăm. De aceea se impune ca in fiecare unitate productivă să se întărească compartimentul C.T.C. cu cadre competente, in măsură să-și pună „poansonul“ doar pe acele piese și produse finite care corespund intereselor economiei noastre naționale, sunt competitive pe piața mondială. Pentru a vedea felul în care este organizat compartimentul de control în Uzina constructoare de mașini din Reșița, cine intră în componența acestuia, dacă este dotat cu instrumente și aparatură de control corespunzătoare nivelului producției etc., am stat de vorbă cu cîțiva dintre factorii care răspund de activitatea controlului tehnic de calitate. Pornind de la ideea că un controlor de calitate trebuie mai întîi de toate să aibă el o... calitate, adică să fie un om cu pregătire corespunzătoare, capabil să controleze produsele ieșite din mina unui muncitor de înaltă calificare, inginerul Nicolae Simion, șeful serviciului, ne-a informat că salariații acestui sector își perfecționează an de an pregătirea profesională. Ei participă la cursul de minim tehnic în cadrul căruia studiază și discută prescripțiile și demonstrațiile noi. Imbogățindu-și cunoștințele tehnice, controlorii își sporesc competența de a „judeca“ calitatea unui produs. In planul , serviciului învățămînt al uzinei este prevăzut a se organiza in curînd un curs de perfecționare, la care vor lua parte circa 30 de controlori care își desfășoară activitatea în sectoarele de fabricație a recipienților sub presiune. Sunt și acestea semne ale preocupărilor pentru continua îmbogățire a nivelului tehnic al acelora care sunt puși să vegheze zi și noapte la calitatea producției. Ei au înțeles că activitatea controlului de calitate începe cu mult mai înainte ca un produs să fie finalizat, adică de la recepționarea materialelor și a materiilor prime, controlorul avînd obligația de a refuza intrarea în depozite și magazii a materialelor necorespunzătoare. Din investigațiile făcute au reieșit însă și situații cînd au fost încălcate dispozițiile controlului Astfel, deși unele dopuri pentru căldări, orificii de turnare etc., care se folosesc la oțelăria specială, au fost respinse la timp de către organele controlului tehnic, ele au fost totuși folosite (se suprapun dispozițiile șefilor ?!) în producție. Ce a urmat e simplu de dedus : rebuturi cauzate de incluziuni, retasuri etc., pricinuind în același timp și pierderea unor însemnate cantități de oțel lichid prin scurgeri. Pentru a se evita în viitor asemenea neajunsuri, organele C.T.C.-ului trebuie lăsate să-și exercite întocmai misiunea pentru care au fost create. Aspecte neplăcute se ivesc și în cazul unor modele livrate de secția modelărie, turnătoriilor din Mociur. Datorită în bună parte și faptului că, modelele nu au fost verificate înainte de a ajunge la turnătorii, defectele s-au depistat abia în GHEORGHE JIȚA (Continuare în pag. a 3-a) A VI-a sesiune a Consiliului popular județean Miercuri, 27 mai 1970, ora în sala de ședințe a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, va avea loc cea de a VI-a sesiune ordinară a Consiliului popular județean. Sesiunea va avea ca ordine de zi . Informare privind modul cum s-au îndeplinit măsurile stabilite prin hotărîrile Consiliului popular județean, precum și principalele sarcini ce au stat in fața Comitetului executiv in perioada de la ultima sesiune. Validarea mandatelor deputaților aleși la alegerile din 17 mai 1970 în circumscripțiile electorale județene 86 și 125. Proiectul de hotăriri cu privire la îmbunătățirea activității Comitetului executiv al Consiliului popular județean, municipal, orășenești ,și rom miale pe linia rezolvării propunerilor făcute de alegători. Raport de activitate al comisiei permanente de drumuri transporturi și telecomu icații. Măsuri organizatorice.