Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-30 / nr. 1725
ANUL XVIII Nr. 1725 ★ SÎMBATĂ, 30 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru :«epararea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită, față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Incă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine cîmpii întinse. Învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar peicole, pe cîmpurile pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de preaplinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sînten in fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe,la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate in continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întâmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea (Continuare in pag. a 6-a) proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentu a se organiza mai bine prcesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașului care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comlunilor Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre e- IN CUPRINS • „Urmele dacilor“ • Baladă despre Valea Trandafirilor (pag. a 2-a) • Mersul trenurilor - Stația Reșița Sud(pag. a 3-a) O cerere, scrisă cu inima Printre alte multe acte, la IM. Anina a sosit o cerere, care in mod deosebit a atras atenția conducerii întreprinderii. O cerere din ale cărei rînduri simple se desprinde un gest de sinceră solidaritate și adincă demnitate umană. Este semnată de Nicolae Arioca de la secția de șamotă a întreprinderii miniere Anina, care solicită ca întreg salariul său de pe luna iunie să fie virat în contul 2000, pentru ajutorarea sinistraților. „Cu inima și gîndul alături de cei ce au înfruntat furia apelor revărsate și au suferit de pe urma îngrozitoarei calamități, doresc să aduc și eu modestul meu ajutor“ — așa și încheie cererea semnatarului. Cuvinte simple, dar care, prin semnificația lor, primesc măreția unui adevărat simbol. Caravană spre zonele inundate. PENTRU REFACERE ȘI NORMALIZARE ÎN FIECARE ÎNTREPRINDERE, LA FIECARE LOC DE MUNCĂ, EFORTURI ÎNZECITE! Planul pe cinci luni a fost îndeplinit Ca urmare a realizărilor dobîndite lună de lună de toate unitățile industriale din județ, ieri a fost îndeplinit, înainte de termen, planul producției globale industriale ce revenea județului Caraș-Severin pe primele cinci luni ale anului. In această perioadă, au fost date în plus economiei naționale față de sarcinile la zi, 200 tone cocs pentru furnale, 6000 tone fontă, 5300 tone oțel, 4700 tone laminate finite, aproape 1700 tone cărbune, precum și cherestea, mobilă, și alte importante cantități de produse. Față de realizările corespunzătoare din perioada respectivă a anului trecut, s-a înregistrat o creștere a producției globale industriale de aproape 9 la sută. ★ ★ ★ Din calculele făcute ieri, reiese că Uzina constructoare de mașini din Reșița și-a îndeplinit cu trei zile înainte de termen prevederile pe cinci luni la producția marfă. Acest succes al constructorilor de mașini reșițeni se datorește activității pline de avînt a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, care încă din prima decadă a anului au căutat să-și depășească sarcinile ce le reveneau. Continuând, decadă cu decadă, să-și sporească zestrea de produse, colectivul uzinei a avut după patru luni un avans de două zile. In luna mai, în toate secțiile uzinei întrecerea Cunoaște o amploare și mai mare. Hotărîți să-și sporească mereu contribuția la diminuarea efectelor provocate de calamități, constructorii de mașini și-au triplat angajamentele, preconizînd totodată și măsurile care să faciliteze realizarea lor. Abnegația cu care se lucrează în secții a făcut posibil ca în ultimele zile să se obțină însemnate sporuri de producție. Calculele estimative arată că în luna aceasta se va realiza o producție globală cu 10 milioane lei mai mare decât în luna aprilie. Transpus în produse, aceasta, înseamnă mai multe motoare electrice, mai mult utilaj pentru industria metalurgică și chimică, mai multe piese de schimb, precum și accelerarea livrărilor pentru Porțile de Fier. Podni. Pe traseul căii ferate Plouă. Plouă neîncetat de aproape trei săptămîni. Cursurile de apă au ieșit din matcă. Apele s-au năpustit și asupra unor zone ale județului Caraș-Severin. La plecarea spre Oravița știam doar că linia de cale ferată e întreruptă la Dobin. Urma să facem transbordare. Am ajuns la locul cu pricina in jurul amiezii. — Apa e mai rea ca focul, îmi spune inginerul ceferist Vasile Dobrițescu, șeful secției „L“ — Reșița. Se infiltrează pe unde nici nu crezi. Așa a făcut și aici. Uneori se formează în subteran un adevărat șuvoi și atunci terenul devine instabil. De veghe la asigurarea efectuării transporturilor în condiții de siguranță deplină, organele C.F.R. au sesizat la timp pericolul. Circulația a fost oprită încă la 23 mai și de atunci se lucrează zi și noapte. Mulți dintre cei cu tîrnăcopul sau lopata în mină sunt salariați ori specialiști ai C.F.R. Singuri n-au putut face față cerințelor. Le-au venit în ajutor militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice, precum și un mare număr de săteni. Privesc în vale săpătura de sub șine. E o adevărată prăpastie, adincă de mai mulți metri. Fiecare știe că orice oră de prelungire a timpului in care transportul mărfurilor și altor bunuri materiale stagnează, reprezintă o pierdere pentru economia națională, pentru noi toți. De aceea își mobilizează la maximum forțele. Au fost aduse mari cantități de piatră și lemn de construcție. S-a făcut și o instalație provizorie de iluminat. Ore de muncă și dăruire. Rana ivită in trupul căii ferate trebuie grabnic vindecată... VIOREL BOARIU Ședința lărgită de lucru a biroului Comitetului județean de partid Ieri, într-o ședință de lucru a biroului Comitetului județean de partid, la care au fost invitați secretarii comitetelor orășenești de partid și reprezentanți ai principalelor unități economice, au fost analizate și stabilite o serie de măsuri privind felul cum organizațiile de partid și conducerile întreprinderilor industriale s-au preocupat de reducerea cheltuielilor materiale de producție și creșterea gradului de utilizare a mașinilor, precum și stadiul de realizare a planului de investiții pe primele patru luni, măsurile ce se impun în vederea respectării graficelor de execuție și a termenelor de punere in funcțiune In partea a doua a ședinței s-a analizat stilul și metodele de muncă ale Comitetelor orășenești de partid Bocșa și Oțelu Roșu cu comisiile pe probleme. Un aport însemnat la clarificarea unor probleme, la indicarea unor măsuri care, aplicate, să ducă la înlăturarea lipsurilor semnalate, și-au adus-o prin cuvîntul lor tov. Iosif Stolojescu, Constantin Savu, Ion,Sfercocia, Ion Geană, Sigismund Ilorosth și alții. In încheiere, tovarășul Ilie Făsui, prim-secretar al Comitetului județean de partid, după ce a evidențiat rezultatele bune obținute in economia județului în primele 4 luni, a atras atenția că în multe unități există încă rezerve de producție care nu sunt valorificate suficient. Astfel, s-a arătat că mai silit multe mașini și utilaje care nu lucrează la capacitate, sunt încă numeroase absențe și învoiri, slabă organizare, risipă de materiale, rebuturi etc. S-a dat indicația ca fiecare organizație de partid și conducere de unitate să ia măsuri pentru eliminarea acestor neajunsuri, să se găsească noi mijloace pentru ca oamenii muncii din județul nostru să-și aducă un aport mai substanțial la diminuarea pierderilor suferite de avuția națională în zonele calamitate. Manifestări de ajutor tovărășesc 28 mai 1970. La Comandamentul județean, telefoanele sună continuu. Se transmit situații, se dau cifre. Din Herculane, Anina, Caransebeș, Oravița ori din alte localități, se anunță câte alimente, articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic au fost donate de populația județului Caraș-Severin pentru sinistrați, statistica bunurilor expediate spre zonele calamitate, se comunică Totalitate, bunurile donate prin centrele de colectare din județ pînă la 28 mai, se ridică la 53.610 kg griu, 113.281 kg porumb, 20.591 kg fasole, 35.849 kg cartofi, 7.977 kg slănină, 1.260 kg untură, 9.286 kg brînză, 72.210 ouă, 7.705 kg făină de grâu, 7.570 kg de porumb și multe alte produse. Numărul articolelor de îmbrăcăminte și lenjerie, cel al obiectelor de uz casnic, donate de către locuitorii județului nostru pentru populația sinistrată, de asemenea, confirmă înțelegerea profundă a situației în care se află locuitorii zonelor inundate. S-au colectat pînă la 28 mai 74.971 articole de îmbrăcăminte pentru femei, 44.411 pentru bărbați, 101.519 pentru copii, 10.433 articole de lenjerie și 11.099 articole de uz casnic, impresionante și solidaritate civică In contul C.E.C. 2000, locuitorii județului Caraș-Severin au depus pînă ieri 1037954 lei din care: “ 269,119 BOZOVICI ORAVIȚA - 95.148 pn IF TFN A BOCSA - 59.0« BERZASCA - 22.501 plRLIUG SASCA MONT. — 19.499 VÄLIUG 18.238 13.540 13.021 10.767 Ofranda omeniei i Zguduiți de calamitatea al T bătută asupra unor județe ale țării, oamenii muncii din județul nostru poartă mninimi o ^ ’ mare durere și o unanimă dorință de a ajuta, de a fi de fo i los, de a contribui cu toată ființa lor la recuperarea pierderilor. O mărturie elocventă, ’ i ^ din miile de mărturii existente, o constituie și gestul l * impresionant al muncitoarei } \ PAULINA EGRI, sudor la 1 i I.J.C.M. Dinsa a aflat din ziarul „Scînteia“ că familia mun icitorului Ioan Toth, de la fabrica de cărămidă din Satu - Mare, care numără 15 copii, i - a rămas fără adăpost, casa 1 fiindu-i distrusă de puhoaie. 1 Pentru a veni în acestei familii greu ajutorul a- l încercate. ’ 1 Paulina Egri i-a donat mobilă ți pentru un dormitor complet. 1 * Gestul ei de profundă omenie, exprimă căldură sufleteasccă, impresionînd prin general *zitale. ^ O importantă alunecare de teren provocată de ploi a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai Și ,pe, traseul de cale ferată din zona Teregova-Armeniș oprind complet circulația trenurilor. Comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor a mobilizat de urgentă importante forțe (inclusiv ostași ai forțelor armate) care au înlăturat grabnic avaria. Spre dimineața zilei de ieri, în jurul orei 4, calea ferată a fost redeschisă circulației. Punctul de incidenta Cititorii mai rețin, poate, știrea concisă care — nu cu mult timp în urmă — consemna că la U.C.M.M.A. Bocșa s-a finalizat, înainte de termen, uzinarea suprastructurii metalice destinată podului de peste Dunăre, de la Giurgeni — Vadu Oii. Prezent în acele zile printre bocșeni, reporterul s-a străduit să sesizeze, dincolo de eveniment, istoria faptelor care au generat succesul. S-au interesat mai puțin aspectele tehnice, și mai mult oamenii, înainte de toate, a reflectat la condiția întrutotul excepțională a celor ce, de-a lungul ultimului an, au dus — la propriu — pe umerii lor greul răspunderii pentru calitatea acestei lucrări de importanță națională și în egală măsură pentru prestigiul uzinei. PRIVIND RETROSPECTIV, un lucru apare astăzi evident: colectivul acesta se întîlnea prima dată cu o lucrare de asemenea proporții. — Impresiona — mărturisește inginerul Ion Potra, șeful serviciului tehnic — conturul general, peste 5300 tone de construcție metalică sudată, cu o lungime totală de 744 metri. Autentic unicat .e Prin complexitatea și exigențesevere sub semnul cărora urma să fie realizată, ea depășea cu mult datele experionțele experienței uzinei, de pînă acum un an. Primul prag ce urma să fie trecut era, deci, acesta, înțelegerea exactă a dimensiunilor efortului solicitat. Un efort care nu se putea dezvolta pe o singură direcție sau numai la o verigă oarecare a uzinei, ci trebuia să cuprindă radial întregul colectiv, să vizeze multiple laturi. In punctul de incidență între puterea virtuală a oamenilor și necesitatea de a se adapta la cerințe și condiții deosebite, la perspective noi, s-a născut un fenomen singular în biografia uzinei : creșterea profesională rapidă. Este vorba de o creștere selectivă, la scara unui colectiv, de la lăcătuș sau sudor pînă la inginerul de concepție. Firește, nu s-a pornit chiar de la o cotă zero. Decenii de activitate în domeniul construcțiilor metalice precedaseră această sarcină. Pentru realizarea lucrării, uzina bocșeană dispunea, de asemenea, de un maldăr de proiecte riguros întocmite, care evidențiau minuțios caracteristicile fiecărui element al podului. S-ar părea că nu i-ar fi rămas nimic altceva de făcut compartimentului de concepție, decit să le descifreze și să determine punerea lor in practică Cu toată precizia lor, proiectele nu erau insă decit abia un reper. In acel moment incipient — cînd deseori eșecurile se îmbinau cu satisfacțiile — a apărut o a doua problemă: găsirea unor asemenea tehnologii care să permită o sudare perfectă. De rezolvarea ei depindea execuția în termen și de calitate superioară a lucrării. Narate, lucrurile pot să pară simple. La urma urmnei, ar avea dreptul să zică cineva, uzina dispunea de o întreagă literatură tehnică, se bucura de sprijinul permanent al proiectantului, al specialiștilor. Numai că una este previziunea teoretică, și altele circumstanțele concrete de fabricare a unui produs. Prelucrând proiectele, cristalizînd tehnologia de lucru, grupul de concepție condus de ing. Constantin Simu — grup constituit special — ca și inginerii uzinei, s-au izbit de aspecte nemaiîntîlnite pînă atunci. Aveau la indemînă un material pretențios: oțeluri slab aliate cu granulație fină, de fabricație românească. Tehnologia, mijloacele și metodele de lucru trebuiau a T. JUBJICA (Continuare in pag. a 2-a) REPORTAJ