Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)
1970-08-07 / nr. 1784
ANUL XVIII Nr. 1784 VINERI, 7 AUGUST 1970 4 pagini, 30 bani 1 spori pronit muncii - calea principala de creștere a producției industriale Adunările generale ale salariaților, care au loc în aceste zile în întreprinderile industriale, își consacră o mare parte din dezbateri raționalizării consumului de muncă, ca una din premisele importante pentru obținerea unei înalte productivități a muncii. Orientarea este cît se poate de bună dacă avem în vedere că sporul de producție în 1971 trebuie realizat aproape în întregime numai pe această bază. Exprimînd în modul cel mai veridic, sugestiv și sintetic eficiența cu care este cheltuită munca socială, productivitatea muncii constituie — după cum se știe — factorul hotărîtor al creșterii economice, al dinamismului general al industriei românești. Experiența primelor șase luni ilustrează convingător efectele pe care le are această orientare: întîi, întreaga producție suplimentară realizată de industria județului in semestrul Încheiat se bazează pe depășirea productivității muncii. Deci n-a fost necesară o angajare suplimentară de forță de muncă, în al doilea rînd, au fost reduse substanțial cheltuielile materiale, in condițiile creșterii salariului mediu. Un exemplu edificator în acest sens îl oferă U.C.M.M.A. Bocșa, unde productivitatea muncii a crescut cu 1 la sută, salariul mediu planificat cu 0,8 la sută, iar economiile la prețul de cost se apropie de 600 000 lei. Și asemenea exemple sunt multe. Ele reflectă participarea masivă și nemijlocită a tuturor oamenilor muncii la conducerea activității economice și — pe această bază — la fructificarea și amplificarea cu maximum de randament a experienței dobindite în direcția folosirii chibzuite a materiei prime și a materialelor, utilizării din plin spațiilor de producție, mașinilor, a utilajelor și instalațiilor, a forței de muncă și a timpului de lucru. în acest context, este necesar să reamintim încă o dată orientarea de maximă clarviziune și responsabilitate a unor colective de conducere care, cu prilejul adunărilor generale, au consultat salariații pentru a spori angajamentul luat în întrecere. Succesele din prima jumătate a anului au îndemnat colectivele din Centrala siderurgică Reșița să-și majoreze angajamentul cu încă 14 milioane lei, iar unitățile aparținind Grupului de uzine Reșița cu 10 milioane lei. Sunt, credem, argumente edificatoare care pledează in favoarea mobilizării cu și mai multă insistență a nesecatelor izvoare de creștere continuă a productivității muncii, cu atît mai mult cu cit, așa cum a reieșit din dezbateri, în fiecare întreprindere sunt posibilități de a transforma aceste autentice resurse în și mai multe bunuri materiale. I. Din păcate, la Moldova Nouă, M. Anina, I.C.M.M.R. I.J.C.M. nu sunt încă lichidate dișiferite aspecte negative în utilizarea mijloacelor tehnice, se mai întîlnesc mari întreruperi în funcționarea utilajelor, fie din cauza exploatării lor necorespunzătoare și reparațiilor accidentale, fie din pricina întreținerii lor neglijente, a suprasolicitării în anumite perioade de muncă în asalt, a nerespectării întocmai a graficelor de întreținere și reparații ori a liniei asistenței tehnice în schimburile II și III. La un număr deloc neglijabil de unități se mai irosește și acum o parte însemnată din fondul de timp productiv, sub forma învoirilor și concediilor fără plată, a absențelor nemotivate. Nocivitatea unei asemenea stări de lucruri nesatisfăcătoare — dar în foarte mare parte evitabilă — s-a concretizat într-o pierdere echivalentă cu fondul timpului de muncă a peste 600 de muncitori; în aceste condiții, nu mai surprinde faptul că se recurge la ore suplimentare. Situația este cu atît mai gravă, cu cît la U.C.M.M.A. Bocșa, U.C.M. Reșița, indicele de utilizare a timpului de muncă este inferior celui atins în perioada corespunzătoare a anului trecut. Deși raționalizarea consumului de muncă este cunoscută ca o premisă a creșterii productivității muncii, ca VASILE MIII economist (Continuare în pag. a 3-a) k Din cuprins Comisiile de judecată — expresie a democrației cooperatiste Între saitul calitativ și necesitatea adîncirii căutărilor FOTBAL: Programul turului campionatului diviziei B Lmig 8 NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE DATE ÎN FUNCȚIUNE De la începutul anului și pînă în prezent în cadrul mai multor întreprinderi din județ au fost construite și date în funcțiune noi obiective industriale, creîndu-se astfel condiții mai bune de lucru și, totodată, de realizare a sarcinilor de plan. La U.C.M.M.R. Bocșa, spre exemplu, constructorii de obiective industriale de la U.C.M.M.R., au predat beneficiarului hala pentru construcții metalice grele, precum și centrala termică, iar la Uzina de construcții de mașini Reșița, au realizat și predat instalația de impregnare în vid a bobinelor pentru diferite tipuri de motoare electrice. De asemenea, la combinatul siderurgic reșițean, a fost dată în folosință pasarela de la Fabrica de produse refractare și s-a încheiat prima etapă la lucrările de supraetajare a grupului social de la oțelăria Siemens Martin ga 1944 ,, II 1970 Minerii au motiv să fie veseli, și azi și-au îndeplinit planul. Foto : P. DUMITRESCU De la Ministerul Invățămîntului In întreaga țară se fac pregătiri in vederea redeschiderii școlilor. Aducînd cîteva elemente noi, anul școlar 1970 — 1971 va marca un progres pentru învățămîntul de cultură generală și liceal. Astfel, cu începere din toamna vor fi cuprinși în școală toți copiii care pînă la data de 15 septembrie împlinesc vîrsta de 6 ani. Concomitent, continuă trecerea la învățămîntul general de 10 ani, acțiune începută cu bune rezultate în anul școlar trecut. Funcționarea pentru prima dată a clasei a X-a, din cadrul școlii generale obligatorii, va fi corelată cu o creștere substanțială în ceea ce privește cuprinderea absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a în așa fel nncit să se creeze premisele pentru generalizarea învățămîntului obligatoriu de 10 ani. Noul an școlar va consemna, totodată, mărirea ponderii liceelor de specialitate. Ca atare la 15 septembrie își vor începe activitatea 11 noi asemenea licee.Finind seama de noii parametrii in care se înscrie învățămîntul in viitorul an școlar, ministerul de resort a elaborat sau a revizuit 65 de programe școlare. De asemenea, din cele 871 titluri de manuale — preconizate să apară pentru noul an școlar — cifră neatinsă pînă acum de Editura didactică și pedagogică în cei 20 de ani de existență, aproximativ 600 de titluri erau editate încă de la începutul acestei luni, iar alte 270 se află sub tipar, intr-un stadiu avansat. Mai bine de 11 milioane de exemplare, din cele 19 milioane de noi manuale, au și fost distribuite. Continuă, în ritm susținut, activitatea pe șantierele construcțiilor școlare, astfel că cea mai mare parte dintre cele 3 200 săli de clasă și alte construcții aferente să-și poată deschide porțile încă din prima zi a noului an de învățămînt. 1 Carcasa statorului pentru generatorul de 178 MW. Pentru prelucrarea ei, constructorii de mașini reșițeni nu cheltuie numai eforturi ci și multă inteligență. iile din cronica marii întreceri CU PLANUL LA EXPORT ÎNDEPLINIT In cele șapte luni încheiate din acest an, în întreprinderile industriale din județ s-a acordat o atenție deosebită îndeplinirii obligațiilor contractuale pentru export. Ca urmare, la nivelul industriei județului aceste sarcini au fost depășite cu 4,4 la sută. Cele mai bune rezultate le-au obținut Uzina de construcții de mașini Reșița, precum și U.C.M.M.A. Bocșa. De menționat că produsele livrate unor parteneri de peste hotare au întrunit caracteristicile calitative impuse de beneficiari. ÎNSEMNATE ECONOMII DE MATERII PRIME Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, ca mijloc principal de sporire a eficienței economice, constituie una din preocupările esențiale ale siderurgiștilor reșițeni. Prin adoptarea unor soluții tehnice care privesc îmbunătățirea regimului de elaborare și turnare a șarjelor de oțel, de laminare a profilelor ca și prin respectarea mai atenta a disciplinei tehnologice, în cele 7 luni colectivul combinatului siderurgic a realizat o economie de peste 1000 tone metal. Totodată, consumul de cocs de aprovizionare la furnale a fost redus cu 8,34 kg pe tona de fontă elaborata, iar consumul de minereu la fabrica de aglomerare — cu 39,65 kg. Cerul și pămintul s-au gătit de roade. Soarele strălucește și răsfrînge in aurul spicelor frumusețea albăstruiul Este o căldură ce-ți lipește cămașa de piele. Ai fi vrut poate să fie liniște, pentru ca să asculți ținutul greierilor. Călătorim de mai bine de o jumătate de oră, instructorul județean Sabin Călin și cu mine, intr-o șaretă care ne hurducă la fiecare denivelare. Cu vezi cu ochii griul și „gaiuri“, Lunca Birzavei in toiul muncilor de vară. Trăpașul ne duce pe locuri care cu două luni în urmă, in patru rinduri, au nămolit sub ape ce bolboroseau vijelios, măturind totul în cale. . Țăranii și-au crezut atunci zădărnicite planurile și roadele trudei lor. Priveau miniați apele galbene, cu urme de ulei, și nu știau ce să facă. Acum au aflat. Au aflat că munca intensă depusă atunci pentru reînsămințare s-a dovedit spornică. Dar cite sacrificii mi s-au făcut pentru aceasta ? — Ne-ați prins tocmai rău. Am terminat recoltatul griului de pe suprafețele cele mai întinse și acum ne străduim ore fierbinți in batalia recoltei să-l scoatem și din locurile mai dificile — îmi spune inginerul Florian Popa. Suntem in locul cunoscut de localnici sub numele de Unghere, chiar lingă Birzava. Nouă combine sunt intr-un continuu du-te-vino, in spațiul capricios al ariei. Denivelările, numeroasele bălți, și mai ales buruienile care cresc peste tot, creează serioase probleme mecanizatorilor. Munca este in toi, intr-un flux continuu. Combina intră in lan, taie griul, îl selectează, lasă in urmă paiele și adună in saci plin ea ce se va coace la toamnă. — Aplicăm in mod experimental o metodă care s-a dovedit a fi bună: nu mai cintărim sacii direct la arie ca pînă acum, ci am aplicat o greutate etalon fiecare sac și ani de 50 kg pe insemnat-o cu o dungă roșie. Gombiniera va umple sacul doar pină la acea dungă Verificarea se face ulterior, la sediu. Se economisește astfel munca a șase oameni și trei cai, adică aproximativ 250 norme la zi. Pe un maldăr de saci burdușiți stă o fată De după pă Vasile Bogdan 1 Din generație din generație Există ceva care se transmite din generație în generație printr-un complex sistem de canale sufletești; greu i-a veni cuiva să încerce a defini în numai cîteva cuvinte acest vast și tainic tratat de geografie spirituală de natură colectivă. Mărturisesc că am încercat într-o nuvelă (va apărea în curînd în volumul de proză scurtă „Privind cinematografic"), să surprind momentul psihologic al receptării unei moșteniri de acest fel, dincolo de valorile materiale, în linie directă de la bunic la nepot, totul intr-un cadru etic ce in TRIBUNA IDEILOR ia generalizări mult mai cuprinzătoare....... Profesorul de limba și literatura română, care aduce în clasă și pune în circulație cărți și reviste de specialitate în concordanță cu subiectul lecțiilor la zi, profesorul de limbi străine care își ia ca aliat magnetofonul sau profesorul de muzică animator al vieții muzicale a orașului etc., formează doar cîteva exemple de pasiune depășind strict îndatoririle cotidiene. Recent de tot, într-o comună pe unde m-au purtat pașii, am cunoscut un tînăr profesor care în fiecare an îi pe elevii de la clasa unde duce o diriginte la un spectacol de operă, de teatru, la muzeu, la o întreprindere industrială importantă. Am încercat să surprind mobilul acestor acțiuni care ies din cadrul strict al îndatoririlor sale profesionale și curînd am atins zona gingașă și fierbinte a unei pasiuni, aceeași care ne face să ne gîndim toată viața cu recunoștință și cu emoție la unii dintre dascălii noștri, nu MIRCEA ȘERBANESCU (Continuare in pag. a 3-a) * f JBtr * jnsr * Jtasr ir jm/r * mm? j- «v *■ ***** . însoțind cetățeanul la ghișeu In municipiul Reșița, activitățile de rezolvare a problemelor cetățenești au cunoscut, în ultima vreme, o dezvoltare intensă. Multe servicii funcționale și-au îmbunătățit stilul și metodele de muncă cu populația, caută pe orice cale să reducă timpul de așteptare, servind prompt cu solicitudine cetățeanul care s-a prezentat la ghișeu. Există însă și excepții de la regula generală. Fie că este vorba de comportarea funcționarului competent să elibereze un act, ori de modul de organizare a serviciului respectiv, fie de neajunsuri create în mod artificial de către unii conducători de instituții, asemenea deficiențe mai mari sau mai mici, stirnesc nemulțumirea publicului, macină timpul și nervii cetățeanului. Ne-am integrat, zilele trecute în rîndurile celor care, la diverse ghișee, solicitau serviciile funcționarilor puși să lucreze cu publicul. Bune și mai puțin bune, chiar supărătoare în anumite cazuri, aspectele constatate cu acest prilej le vom relata in rîndurile care urmează. AGENȚIA DE VOIAJ. — Un bilet pentru astă seară pînă la București — am cerut casierului de serviciu. — Nu mai avem ! a venit răspunsul, pe care de altfel il cunoșteam, deoarece fusese dat, stereotip și altora, ajunși înaintea noastră la rînd. —Nici la vagonul de dormit ? — am insistat noi. — Nici! Aflăm apoi că reșițeanul care vrea să călătorească spre București este nevoit să-și planifice plecarea în funcție de data cînd poate obține bilet de călătorie pe C.F.R. Și aceasta, pentru că Rapidul 15-16 a fost anulat, trenul accelerat 122 are un singur vagon de clasa I și 3 de clasa a II-a, iar la vagonul de dormit sunt numai 12 locuri, destul de puține față de solicitări ! In acest caz, dacă omul are treburi urgente, nu poate beneficia de viteza trenurilor speciale, fiind obligat să ajungă cu întîrziere la destinație. Dar nu este singurul aspect neplăcut al problemei în discuție, însuși faptul că trebuie să călătorești cu personalul pe o distanță așa de lungă, pur și simplu te înspăimîntă. — Am raportat situația forurilor noastre —ne spune Constantin Stan, casierul de serviciu — dar ... „DAR“, Aceeași suspensie, pe care omul convins că situația nu este normală o lasă de fiecare dată cînd rezolvarea unor treburi depinde de mai marii serviciului în care lucrează. Credem că Direcția regională C.F.R., Ministerul Transporturilor trebuie să intervină în sensul îmbunătățirii transportului de călători, din Reșița spre țară, întrucît aici, și vara și iarna, acesta nu numai că este anevoios, dar nici nu asigură necesarul de locuri și nici cele mai bune legături cu celelalte trenuri în nodurile de cale ferată. BIROUL SPAȚIULUI LOCATIV AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI. Ora 12.50. Deși este zi de lucru cu publicul, la ghișeu nu se află nici o persoană. — Comitetul executiv — ne spune Francisc Sultzberger, șeful biroului — ne-a fixat un orar bine gîndit. Suntem 35 de ore pe săptămînă la dispoziția cetățenilor. De aceea la această oră nu ați mai găsit pe nimeni. Cunoscînd orarul, oamenii vin în primele ore de lucru, cînd deja se creează, artificial, pentru 2—3 ore, o aglomerație destul de mare. Daca ar veni eșalonat... Să examinăm afirmația interlocutorului. E știut că cetățeanul vine la ghișeu atunci cînd are timp, are nevoie. Rațional ar fi ca în funcție de această realitate să se lucreze la ghișeu. Credem insă că, dacă s-ar completa schema biroului amintit (descompletată de mai multe luni) situația ar cunoaște o anumită îmbunătățire. In primul rînd, verificările pe teren ar fi făcute cu mai multă operativitate, de lucru cu publicul, iar în orele numărul celor care rezolvă problemele curente ar fi mai mare, degrevîndu-se ghișeul de aglomerația „artificială“. BIROUL DE COPIAT ACTE AL COOPERATIVEI „PRESTAREA". Aici, în condiții normale, lucrează 3 dactilografe. Fiind singurul birou de specialitate din municipiu, salariatele au un volum de muncă apreciabil. De aci și graba, uneori, în dactilografierea diverselor acte, ceea ce duce la o seamă de greșeli în copiere. In ziua cînd am efectuat noi vizita în birou se găseau doar două dactilografe, cea de-a treia fiind plecată în concediu. Cu o zi înainte, însă, la același birou. I. MUNTEANU V. BÄLTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră