Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-17 / nr. 1818
ANUL XVII NR. 1818 9 JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 01 PAGINI, 30 BANI COMPETENTA ȘI PROMPTITUDINE IN SATISFACEREA CERINȚELOR ZILNICE ALE CETĂȚENILOR Relațiile permanente ale consiliilor populare, comitetelor lor executive precum și ale serviciilor de specialitate subordonate acestora cu masele de oameni ai muncii constituie cadrul optim de rezolvare a multiplelor probleme pe care viața le ridică în fiecare zi. Este calea de satisfacere superioară și deplină a cerințelor omului, factor ce derivă din însăși esența societății noastre socialiste, caracterizată ca fiind, prin excelență, o societate în care omul și nevoile sale constituie imperative ridicate la rang de lege. De fapt, relațiile cotidiene dintre organele administrației locale de stat și masele de cetățeni constituie baza și rațiunea activității acestora, mijlocul prin care se asigură participarea efectivă și plenară a maselor la conducerea societății. Este știut că pentru crearea unui climat favorabil de colaborare fructuoasă între consiliul popular și cetățeni este necesară rezolvarea cu promptitudine și competență a cererilor și sesizărilor oamenilor muncii, de unde necesitatea ca toți lucrătorii și salariații instituțiilor noastre să stea în permanență la dispoziția populației, să le asculte și să le cunoască păsurile, rezolvînd dn termenul stabilit de lege sarcinile încredințate. Astfel, lucrătorului din aparatul de stat, funcționarului public, i se cereau numai competență și conștiinciozitate în muncă, ci și un stil de lucru nou, Ion Sfercocia președintele comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Reșița caracterizat prin mobilitate, spirit de discernament, înaltă responsabilitate civică in funcția ce o deține. La nevoie, el trebuie să se deplaseze pe teren, constatînd la fata locului ceea ce i-a fost adus la cunoștință, în raport de care trebuie să hotărască măsuri de rezolvare neintîrziată a cazului respectiv. Deși sîntem încă departe de a îndeplini la un nivel superior această cerință, putem arăta totuși că s-au înregistrat rezultate care au determinat o strîngere a legăturilor între consiliul popular și locuitorii municipiului. Oamenii ni se adresează cu toată încrederea, fie că au de rezolvat ceva familiar, fie o problemă ce interesează o stradă sau un cartier Întreg. Intr-una din zile, bunăoară, s-au prezentat la consiliul popular tovarășii Ștefan Cibic și Stana Stoian arătînd că starea străzii unde locuiesc (strada Vîntului) nu se prezintă în condiții corespunzătoare. In zilele cu ploi se circulă anevoie din cauza noroiului, iluminatul public lasă de dorit, iar podul din cartier prezintă stricăciuni care incomodează circulația. Găsită Întemeiată, reclamația a constituit punctul de plecare în desfășurarea unor acțiuni de muncă patriotică menită să ducă înlăturarea neajunsurilor semnala late. Consiliul popular a procurat cantitățile de material necesar (îndeosebi zgură și plăci prefabricate din beton) punînd totodată la dispoziția cetățenilor și mijloacele de transport; în orele de răgaz, cetățenii au contribuit prin muncă la executarea lucrărilor. In același timp, s-au făcut demersuri la unitatea de exploatare a rețelelor electrice, cerindu-i să ia măsuri pentru punerea la punct a iluminatului din car(Continuare in pag. a 3-a) I zeci de apartamente confortabile, numeroase obiective sociale, inăltate in ultimii ani, întregesc peisajul orăvițean. Foto. M. POPESCU /. Înscrieri la Universitatea populară De ieri au început înscrierile la Universitatea populară din Reșița. In acest an organizatorii au inițiat cîteva cercuri interesante. Astfel, în ciclul de expuneri prezentate sub denumirea de „P.C.R., conducătorul poporului român pe drumul luminos al socialismului", vor fi evocate momente din cei 50 de ani de existență a istoriei partidului. Este organizat apoi un cerc „Pagini celebre din literatura română și universală", predat în limba germană, un altul „Pagini din istoria civilizației și culturii românești și universale". Pentru siderurgi, specialiști de înaltă calificare, se vor prezenta „Metode și procedee tehnologice moderne", iar pentru cei care urmează cursurile fără frecvență la școlile de cultură generală în licee se organizează un curs de limbă și literatură română și matematică. De asemenea, sunt organizate cursuri de limbi străine — engleză, germană, franceză, rusă. ----------------------------------------- Din cuprins U Ancheta noastRă : Ne acoRdați un dans? «THALIA REȘIȚEANĂ ÎNTRE DOUĂ STAGIUNI (în pagina a 2-a) «PROGRAMUL TV. SĂPTĂMÎNAL SPORT (In pagina a 3-a) ___________________| A treia întreprindere republicană din județ cu planul cincinal îndeplinit Minerii de la Ocna de Fier, Dognecea, din celelalte exploatări ale întreprinderii miniere Bocșa și-au realizat cu 110 zile mai devreme prevederile cincinalului la valoarea producției globale. I.M.B. este a treia unitate industrială republicană care își îndeplinește înainte de termen principalii indicatori ai cincinalului. De menționat că la două din sortimentele de bază metal în fier, și cupru în concentrate — sarcinile cincinalului au fost realizate cu cinci luni mai devreme. La baza sporului de producție stă creșterea productivității muncii, indicator care numai pe primele 8 luni ale acestui an este depășit cu 6,7 la sută. In prezent minerii sunt antrenați într-o pasionantă întrecere pentru realizarea angajamentelor suplimentare luate in întrecerea socialistă pe acest an. IHHI Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri dupa-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în invățămîntul superior economic si alti economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malita, ministrul învătămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — in lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea invățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic din tara noastră, în rea cadrelor de specialiști, pregătiprecum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului actualul stadiu de dezvoltare în economiei naționale. Vorbitorii au a relevat în același timp, deficiențele care se manifestă în desfășurarea Învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit, pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează in învățămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat, rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o Înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care se ridică producția. Întreaga viată economică a țării, să lupte pentru Înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficientei economice in toate sectoarele, să sa preocupe de punerea in valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, Îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în științifică a problemelor analizarea dezvoltării economiei noastre naționale, in promovarea continuă a cercetării științifice economice, in concordantă cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate in continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățământului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltată în patria noastră. Ideile novatoare nu se fructifică de la sine Anul acesta, pe baza sarcinilor izvorîte din plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie trecut, mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor a fost orientată spre soluționarea celor mai importante probleme pe care le ridică introducerea tehnicii noi. Așa cum s-a apreciat la plenara Consiliului Central al U.G.S.R., sunt condiții pentru realizarea în 1970, prin aplicarea inovațiilor, a unui volum de economii de circa un miliard de lei. Transformarea acestei virtuale posibilități în fapt preocupă în permanență consiliul municipal al sindicatelor. Biroul executiv cu ajutorul comisiei economice și a comisiei inginerilor și tehnicienilor, a căutat să cunoască metodele care se folosesc pentru stimularea celor preocupați de perfecționa procesele de producație, orientând comitetele sindicatelor pentru a sprijini efectiv pe inovatori. Intre formele folosite pentru stimularea ideilor novatoare amintim organizarea de către comitetele sindicatelor a unor consfătuiri cu inovatorii, iar la nivelul municipiului a unei mese rotunde pe tema „Realizări, eficiente și perspective în domeniul inovațiilor", acțiuni în cadrul cărora inovatorii fruntași, specialiștii, ingineri cu experiență au expus unele metode pe care le folosesc, arătînd totodată ce sprijin mai este necesar să primească din partea organelor sindicale și cabinetelor tehnice. Pentru a ajuta și mai mult pe inovatori, am găsit necesar să organizăm o largă consultare și asupra condițiilor ce se cer create mai ales în ceea ce privește aplicarea operativă propunerilor. Un atare prilej l-a a constituit schimbul de experiență organizat la Combinatul siderurgic Reșița. S-au conturat atunci și unele metode bune de Îndrumare. Printre acestea sunt: intensificarea controlului obștesc, organizarea unor discuții cu salariații, la locurile de muncă, popularizarea planului tematic de invenții și inovații în adunările grupelor sindicale pentru a fi cunoscute din timp. Acțiunile de stimulare a mișcării de inovații întreprinse în primele luni ale anului încep să-și contureze eficiența. Este edificator, de pildă, să amintesc că față de 1969 în întreprinderile din municipiu au fost aplicate mai multe propuneri Așa, de pildă, la combinatul siderurgic economiile estimate ca urmare a uno-PIRVU DANIL, președintele Consiliului municipal al sindicatelor din Reșița (Continuare in pag. a 7-a) ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI » » ■ Cei trei copii, Ionel, Costică și Vasile, au locuit pînă nu demult împreună cu părinții într-o căsuța din spatele statici C.F.R. Topleț- In vacantă ori în timpul anului școlar, după pregătirea lecțiilor pentru a doua zi, ei își petreceau multe ore în aer liber, jutîndu-se pe terenul viran din imediata apropiere a terasamentului de cale ferată; alteori puteau fi văzuți și printre liniile și vagoanele aflate, in stafie. — Haideți să ne jucăm de-a... hoții și vatdiștii propunea cîte unul. Ceilalți cădeau de acord. Azi așa, miite așa,pînă ce, jocul acesta, început nevinovat, s-a transformmat într-un lucru periculos, cu nebănuite implicații. -2 Ionel, Costică, striga Vasile, cel mai mare. Haideți în stafie. S-a oprit un tren de marfă, nu vagoane sînt lăzi cu struguri... Altădată, vagoanele, conțineau saci cu zahăr, lăzi cu conserve, bobine de bumbac, baloturi cu saci de iută, cizme de cauciuc... Ceea ce pare curios și, bineînțeles, regretabil este faptul că părinții lor, Ion și Calistita Mitrică, în loc să-i oprească, să-i admonesteze îi încurajau. Mai mult, ei înșiși participau direct la „joc". Tatăl a fost salariat la U.A.M. Topler — din dreptul unui zid de sprijin supraveghea linia ferata ; mama — ce rezonantă neplăcută are de data aceasta numele de mamă — transporta la domiciliu, cu ajutorul unui cărucior, lucrurile furate din vagoane. Dar, ca-n povestea cu ulcio irul ! Totul a ținut, pină într-o zi cînd „vardiștii" nu s-au mai lăsat duși de nas. Și atunci, lucrurile au luat cu totul o altă întorsătură : aceea a tragerii la răspundere a membrilor familiei Mitrică pentru faptele săvirșite, fapte numite limbaj aparte, „furtun într-un dauna avutului obștesc". Ancheta socială efectuată de comitetul de sprijin al autoritatîî tutelare de pe lingă Consiliul popular al comunei Topleț relatează că cele întîmplate au devenit posibile nu ca urmare a unei slabe situații materiale a familiei, ci a lipsei de răspundere în creșterea și educarea copiilor, a viciilor de care au dat dovadă cei doi parinti. „Ion Mitrură, se arată în referatul întocmit, este un om decăzut moralicește, bea mult risipește salarul și mai are la activul său o condamnare de 3 ani, tot pentru furt". Nici nu-i de mirare că un om cu o astfel de fizionomie morală — în rolul lui de „ciumaci" al „corăbiei" familiare a reușit să conducă „vasul" spre o asemenea prăbușire. Tot atît de regretabil este insS și faptul că mai multi cetățeni din Topleț, in majoritatea lor salariați la Uzina de utilaj de morărit, printre care Nicolae Hrelea, Simion Ciurel, Ion Papavă, Petru Gruiescu și alfii, deși cunoșteau provenien JOC ÎNTRERUPT... la necurată a bunurilor, le-au cumpărat. Se pune Întrebarea: de ce de la Ion Mitrică și nu din comerț ? Simplu. Pentru că primul le vindea la prețuri derizorii. Kilogramul de zahăr, de exemplu, cu 6 lei... sacul de iută, cu 10 lei. Și așa mai departe, Simion Ciurel, devenise cumpărătorul nr.1 al produselor dobîndite peste noapte de familia Mitrică. —• Nu v-ați gîndit niciodată, l-a întrebat reprezentantul organului de anchetă pe Simion Ciurel, de unde provin aceste bunuri ? — Ba da, declară el. Dar Mitrică mi-a spus: să fii liniștit. Lucrurile sunt de la un unchi al meu, slab mare la un C.A.P.". Cită „naivitate"! Cu alte cuvinte, dacă lucrurile ar fi fost sustrase dintr-o cooperativă agricolă de producție și nu din vagoanele C.F.R, ele se puteau cumpăra fără nici o rezervă ? Ciudată optică la unii oameni ? Firește, justiția va ști să discearnă adevărul și să cîntărească răspunderile. Aceste răspunderi vor, fi, negreșit, de natură penală. Dar Ionel Mitrică, copilul de 12 ani, care a săvîrșit faptele fără discernămînt, nu va apare în fața instanței. El însă mi-a mărturisit pe treptele judecătoriei, cu candoare infantilă, fără să știe că de fapt pronunță epilogul cazului: — Mult timp nu voi mai avea cu cine să mă joc ! CONSTANTIN GATESCU V Din țară Succese în realizarea obiectivelor centralei de la Porțile de Fier S-a împlinit o lună de cind primul hidroagregat al centralei electrice de la Porțile de Fier a fost conectat la sistemul energetic național. In tot acest timp turbina, generatorul, transformatorul de forță, instalațiile anexe, precum și aparatele noilor stații de transformare de 220 kV de la Gura Văii și Tr. Severin au lucrat, ireproșabil , trimițînd spre consumatori mai mult de 30 000 000 kWh energie electrică. în acest interval s-au obținut, importante succese și în realizarea lucrărilor la celelalte obiective ale centralei. La agregatul nr. 2 de exemplu, care urmează să intre în funcțiune în acest an, s-a încheiat una dintre cele mai dificile operații : centrarea liniei de arbori, la care a început primele probe mecanice, iar la agregatul următor se pregătește operația de înglobare a rotorului în interiorul statorului. Rezultate bune s-au obținut și la asamblarea primului hidroagregat de producție românească, unde se lucrează intens la montarea subansamblelor componente. Simultan, constructorii au intensificat activitatea la execuția barajului deversor. De altfel, situațiile operative arată că aici s-a pus în operă mai mult de trei sferturi din cantitatea de betoane prevăzute in proiecte. (Agerpres) ÎNSEMNĂRI DIN VIENA Dialogul cu istoria este, indiscutabil, un atribut, al Vienei. Dar, în forfota orașului contemporan, ecoul lui se estompează. Zidurile clădirilor din alte epoci ale palatelor vechi apar ca un decor monumental Meridiane păstrat, pentru viața dinamică de azi. Există, cred puține orașe în lume in care simțul adaptabilității să funcționeze mai riguros decit la Viena. Ceea ce avea mai impunător cetatea imperială de odinioară a fost nu numai conservat și reînnoit, ci i s-a insuflat un armec nou. Liedurile și operetele, la fel ca multe filme turnate la Viena, au contribuit la crearea unei imagini destul de îndepărtate de realitate : vienezii nu-și petrec timpul numai dansînd pe străzi între Dunărea albastră și operă, nici amuzîndu-se numai în dughenele de distracții din Prater sau în curțile boltite cu viță deasă, în jurul unei mese cu vin dulce din Grinzig. Dar, cum imi spunea reprezentantul unei companii de turism, această faimă nu este de disprețuit pentru un oraș in care turismul s-a transformat într-o industrie înfloritoare, nu puține tocuri din lume sunt refăcute cu atîta migală interioare din alte secole sau locuri îndrăgite pe vremuri . Z. FIOREA (Continuare in pag. a 3-a) J