Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-20 / nr. 1846
• 2 m Despre ce n-au discutat comuniștii de la laboratoare U.C.M.R. Într-un răstimp de o săptămînă la una și aceeași organizație de partid, cea de la serviciul laboratoare al U.C.M. Reșița adunarea de alegeri a trebuit să fie ținută de două ori. Ce a determinat această situație ? Cauzele sunt mai multe. în primul rînd, felul cum a fost pregătită și condusă prima adunare și în al doilea rînd lipsa de răspundere de care au dat dovadă membrii de partid pe parcursul lucrărilor ei, gravele Încălcări ale disciplinei de partid. Că darea de seamă nu a oglindit gîndirea unui larg colectiv, a întregului birou, că nu a fost analitică și combativă de la un cap la altul, au exprimat-o in cuvîntul lor mai mulți comuniști. Tonul dat de darea de seamă a fost însușit de majoritatea vorbitorilor , în loc să se facă o analiză critică a felului cum a muncit organizația de partid în ansamblul ei pentru înfăptuirea sarcinilor care îi reveneau, să se fi referit mai mult la stilul și metodele folosite de birou pentru asigurarea controlului îndeplinirii hotărârilor, desfășurarea muncii de educație, conducerea organizației U.T.C., a celei sindicale, respectarea disciplinei și altele, materialul s-a oprit la probleme mai puțin importante. Singurul care a atras atenția asupra celei mai importante probleme ce trebuie rezolvată aici a fost comunistul Andrei Dane. „La noi sunt cazuri de indisciplină și asupra acestui aspect trebuie să ne îndreptăm toată atenția. Unii tovarăși lipsesc de la ședințe, iar la această adunare aproape că nu ne înțelegem om cu om“. Lucrurile așa au stat. Deși prezidiul adunării a invitat pe cei prezenți la respectarea disciplinei, o parte din membrii de partid erau preocupați doar de „pe Cine să propună în noul organ“. Ne alăturăm și noi părerii tovarășului Andrei Dane că problema asupra căreia trebuia insistat mai mult în această adunare este întărirea disciplinei, clarificarea răspunderilor care revin comuniștilor, fixarea măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea muncii de educație în viitor. Indisciplina s-a toată amploarea ei manifestat în atunci cînd s-a trecut la punctul doi de pe ordinea de zi. Discuțiile în contradictoriu, neseriozitatea din partea unora cînd au făcut propuneri-știind foarte bine că în biroul organizației de bază se aleg comuniștii cei mai pregătiți profesional și politic, care prin Întreaga lor comportare merită această cinste — a culminat cu părăsirea adunării de către Ion Furcu, Ion Bot, Alexandru Constantin, Ion Imbrescu, Gheorghe Anton (fostul secretar, membru în prezidiu, propus din nou pe lista de candidați) și Mihai Jibrițchi. Vina este în primul rînd a comuniștilor amintiți, care au încălcat disciplina de partid. Dar. Adunări de dare de seamă și alegeri în organizațiile de partid la această situații s-a ajuns și datorită felului defectuos în care a fost condusă adunarea, modului în care Alexiu Judea, locțiitorul secretarului comitetului de partid din uzină, a pus la vot propunerea ca Alex. Constantin să fie trecut pe lista de candidați, în final s-a produs o altă abatere de la instrucțiunile C.C. al P.C.R. cu privire la alegeri la votare a participat și un membru de partid aflat în evidența altei organizații de bază: în urma sesizărilor făcute de mai mulți comuniști, biroul Comitetului municipal de partid a cercetat cele întâmplate la adunarea amintită și a convocat o nouă adunare a organizației de bază. Aici s-a discutat timp îndelungat despre indisciplină și urmările ei, comuniștii Constanța Stan, Silvia Munteanu, Dușan Vulcan, Octavian Munteanu, Elisabeta Zangă și alții au luat poziție hotărîtă față de abaterile celor care au părăsit sala de ședințe, stabilind măsuri statutare pentru cinci dintre ei. De ce nu a fost sancționat și Mihai Jibrițchi, tot atît de vinovat, nu am înțeles, cum nu am putut înțelege nici propunerea ca Gheorghe Anton, sancționat de data aceasta să fie trecut pe lista de candidați pentru noul birou. Oare în urma celor întîmplate mai merita această cinste ? Aici mai este vorba și de altceva. Lipsa de maturitate politică a unor membri de partid îi împiedică să trateze problemele cu toată seriozitatea și răspunderea, să analizeze în spirit critic și autocritic neajunsurile și să propună cele mai bune măsuri de înlăturare a lor. Nu este de mirare că și de data aceasta au ieșit în evidență unele carențe ale muncii de educație. Nu toți din cei puși în discuție au dat dovadă de un dezvoltat simț autocritic. Dacă la prima adunare au lipsit de la votare 6 membri de partid, la a doua adunare 4 comuniști erau în concediu, 4 în delegație și unul (ing. Adrian Anastasiu) nemotivat. Și mai este încă ceva : nici de data aceasta adunarea nu și-a atins pe de-a întregul scopul, pentru că trei dintre cei propuși pe lista de candidați pentru noul birou au întrunit același număr de voturi. Urmează ca biroul comitetului uzinal să confirme pe primii cinci și să stabilească noi alegeri pentru încă doi, așa cum s-a votat în adunarea amintită. O concluzie se desprinde și pentru comitetul de partid de la U.C.M.R.: trebuie acordată mai multă atenție felului cum se pregătesc adunările de dări de seamă și alegeri și îndeosebi se cere dat un ajutor mai mare organizației de bază de la laboratoare, pentru ca și aici să se imprime un climat de muncă sănătos, în vederea îmbunătățirii activității de educație. ȘT. NEGOIU VIAȚA CULTURALĂ Un eveniment ce se impune tradiției: Adunarea condeielor caransebeșene Devenită tradiție, adunarea condeierilor din Caransebeș s-a dovedit o acțiune de real interes pentru creatori și public trivă. Deschisă de tovarășul de opoRomulus Țigu, secretar al comitetului orășenesc de partid și primar al orașului Caransebeș, adunarea a ascultat cuvîntul de bilanț al activității cenaclului „Ioan Slavici", rostit de poetul George Sűru. între altele, au fost relevate succesele obținute de scriitorii din acest important centru cultural al județului. Au apărut volumele de versuri „Bilete pentru imaginație" de Nichifor Mihiuță și „Așteptarea coralilor" de George Suru, se află sub tipar romanul „Verigile" de Horia Vasilescu, iar tineri ca Mircea Birșilă, Ion George Șeitan, Cora Stela, Petru Boca s-au impus în paginile presei, unii dintre ei fiind remarcați și de critică. Discuțiile care au urmat, și care s-au bucurat de aportul competent al scriitorilor Petru Vintilă și Ion Oarcăsu, au clarificat unele aspecte ale creației literare contemporane. O temă care a reținut mai mult timp atenția auditoriului a fost dezvoltarea literaturii beletristice și raporturile ei cu dezvoltarea științei și tehnicii. De asemenea s-a discutat pe marginea unui subiect generos : creșterea prestigiului literaturii române pe plan universal. Fără a tăgădui importanța și utilitatea unor astfel de dezbateri, sîntem de părere că ar fi fost mult mai necesară o dezbatere amplă și la obiect pe marginea literaturii scrise de creatorii caransebeșeni — a succeselor și poate insucceselor — un fel de bilanț anual, și care nu a fost posibilă din cauză că în afara unei lecturi sumare din propria creație a poeților George Suru și Nichifor Mihuță, ceilalți poeti și prozatori din cenaclu nu au fost incluși in programul ședinței. A doua parte a acțiunii a cuprins o șezătoare tinută la librăria „Ion Creangă". Au citit din creația lor Anghel Dumbrăveanu, Horia Vasilescu, George Suru, Nichifor Mihuță, Traian Dorgoșan, iar Petru Vintilă și Ion Oarcăsu au evocat, unele momente din viața literară a Caransebeșului. Prezentarea scriitorilor a fost făcută de către tovarășul Ion Man, director al Centrului de librării din Reșița, ceea ce a contribuit la mai buna cunoaștere a scriitorilor respectivi in rindurile publicului. Din păcate, amatorii de autografe au trebuit să se mulțumească cu blod-notesurile, întrucît cărțile autorilor prezenți la șezătoare nu s-au găsit la... librărie. Poate că un efort mai susținut și făcut din vreme ar fi dus la aprovizionarea cu volumele scriitorilor care au fost de fată la intîlnirea cu publicul. La viitoarele ediții ale „Adunării condeielor caransebeșene" ar trebui să se acorde importanța cuvenită dezbaterii profunde și temeinice, cu aportul unor critici de prestigiu, a creației membrilor cenaclului „Ioan Slavici", ceea ce ar ridica nivelul și consistenta creatoare a unor astfel de întâlniri. ION CRIȘAN Aspect de la cea de a doua adunare a condeierilor caransebeșeni care a avut loc duminică. SPANILY DIETWALD — Oțelu Roșu : Ce am putea să vă spunem in plus, afară măsura pe care a-ți luat-o de și singur, aceea de a vă adresa direct organului in competința căruia cade obiectul sesizării dumneavoastră ? ANTON MUDRA — Rudăria : Scrisoarea civ. stă in atenția redacției. CORNEL NAGHIU — Caransebeș . Am verificat încă odată cazul semnalat și am ajuns la același rezultat pe care vi l-am comunicat anterior, intr-o scrisoare trimisă cu poșta. NICOLAE MARTINESCU — Băile Herculane . Redacția făcut demersurile necesare pe lingă Consiliul popular din Herculane pentru rezolvarea sesizării dv. IOAN MAYER — Rusca Montană . Am primit și ultimele scrisori, care vor fi folosite ca material informativ și documentar. CONSTANTIN BORLOVAN — Caransebeș : In mare parte problemele ridicate de dv. au fost aduse la cunoștința redacției și de alți cititori. Ele au fost trimise spre rezolvare organelor în drept. RADUCEANU MELENCU. UN GRUP DE CETĂȚENI— Marga : Problemele ridicate in scrisorile dv. au fost trimise spre cercetare Inspectoratului județean de miliție. IOAN VLAD — Sălbăgelu Nou : Intr-adevăr, la restaurantul „Modern“ din Caransebeș, fiind de categoria intima, nu se poate intra decit intr-o ținută vestimentară corespunzătoare. Aceasta nu scuză, insă, lipsa de tact și politețe a ospătarului respectiv. Rubrică realizată de C. GALESCU Să stăm de vorbă ! ' | Pe agenda caselor orășenești \ •I de cultură i' B Oravița \ '■ \ | | Formațiile Casei de cultură pregătesc in aceste zile mai \ multe programe artistice. Asta ia fel, peste o săptămînă, ansamblul folcloric va prezenta la \ * Ciuchici un spectacol artistic intitulat: „Doină și cintec că- i lrășan". Formația de teatru va Ji oferi vineri locuitorilor orașului Anina piesa Camera de i ^ alături de Paul Everac. j ■ B Băile Herculane \ \ i ! Oaspeților din stațiune le ? sunt oferite momente plăcute \ f de destindere (seri culturale s i distractive, concursuri etc.) și i in același timp acțiuni instructiv-educative prin care sunt \ inițiați în unele secrete ale imputerilor tămăduitoare ale J Băilor Herculane sau li se ofe *ră posibilitatea de a cunoaște \ \ frumoasele împrejurimi ale i | stațiunii. Au putut fi vizionat ] te, de asemenea, maii spectacole intre care cel mult e pre /zentat de Teatrul de stat din * Reșița cu drama lui Camil Petrescu. Suflete tari. Seria a avut loc Un program-concurs, 1 / cu participarea oaspeților pentru a stabili „Cel mai bun solist al seriei“, iar astă-seară, i 1 Teatrul german din Timișoara ? prezintă un spectacol. î t Spectacol de operă Opera de stat din Timișoara oferă astăzi publicului reșițean două spectacole (orele 16,30 și 20) la sala Casei de cultură a sindicatelor cu un „Triptic de balet". Programul se compune din Bolero (tablou coregrafic după muzica lui Maurice Ravel), Simfonia fantastică (după „Memoriile unui artist“ de Hector Berlioz) și Șeherazada (poem coregrafic după „1001 de nopți" pe muzica lui Rimski Korsakov). Avancronică la un proces Ascultăm o bandă de magnetofon. Deși cunoaștem cele imprimate, totuși ascultăm. Ascultăm pentru că un tînăr de 19 ani, ajuns în fața anchetatorului, își deapănă povestea scurtei lui vieți. Glasul îi tremură. Se pare că abia acum își dă seama de gravitatea faptei. Vocea este a unui om obosit, care cere iertare. Dar, altă iertare se poate acorda unui vis care se face vinovat de tâlhărie ? *- Regret sincer ceea ce am făcut și-mi aștept pedeapsa. Știu că va fi aspră, dar o merit. Banda se rotește agale, iar cuvintele curg lent, rostogolindu-se peste respirația povestitorului. — Pe tata nu-l cunosc, iar mama m-a lăsat în apele mele. La 16 ani, cu încă patru prieteni de vîrstă apropiată, aveam la activ 4 spargeri. Aflasem gustul țuicii și ne-o procuram de prin și restaurante. Și domnului burete profesor îi plăcea țuica. Beam împreună. Ne-a prins însă miliția și ne-a condamnat pe diferite termene cu suspendarea pedepsei. Dacă ar fi fost mai aspri cu mine atunci, poate că azi... Marian se întrerupe. Suspină adînc. Ce o fi gîndit în acea clipă ? „Țurcă, prieteni, domnul profesor, bufete, restaurante .. Oprim magnetofonul și încercăm să-l analizăm din punct de vedere psihologic pe acest tînăr. Pare absolut normal. Gîndește vorbește cursiv, și, ceea ce clar, ne surprinde, își interpretează faptele logic, cu spirit critic. Poate cu prea mult spirit critic ! Pentru că, dacă la virstă de 16 ani a ajuns să comită 4 furturi, iar la 19 ani revine în fața organelor de anchetă, nu este el singurul vinovat. „Pe tata nu-l cunosc, iar mama.. Provenind dintr-o familie dezorganizată, Marian Heger din satul Rafnic, comuna Lupac, a fost lipsit de supravegherea necesară formării sale ca om integru, folositor societății. A abandonat cartea și a pornit pe drumul aventurii. Se dezvolta in el dorința de a se situa mai sus decât cei de-o virstă cu el. Avea rata de ageră, îndeminare și era conștient de aceste însușiri, dar nu găsea calea să și le afirme. Nu i-o jalonase nimeni. Cartea nu era grea pentru el, dar nu-i plăcea. Ar fi vrut să fie deodată mare, puternic și deștept, să nu-i stea nimeni in cale. Profesorii l-au categorisit „derbedeu" și l-au lăsat in plata domnului, iar familia l-a pierdut de sub control — îmi plac cărțile de aventuri. Am citit multe. Scenele tari mă cuceresc. Creșteam. Mă simțeam în putere și mi-a venit ideea să devin și eu erou. Dar cum ? Timp de un an am tot făcut la planuri. Furtul simplu mă dezgusta. Voiam ceva mai mult. Ceva care să... Povestitorul s-a oprit din nou. A făcut o pauză, apoi și-a reluat firul povestirii. — Mi-a căzut atunci în mină o carte mai veche care mi-a sugerat să-mi procur un pistol. — Pentru ce aveai nevoie de o armă ? — Nu știam încă și nici nu m-am gîndit la treaba asta, preocupat de procurarea Eram prea pistolului. Mi-am făcut fel și fel de scheme. Să-l fur? M-ar fi prins și, gîndeam atunci, picam ca un prost. Trebuia să-l obțin prin forță. Simțeam această nevoie și mi-am întocmit planul de acțiune, îmi propusesem să atac un paznic înarmat. Timp de un an de zile am umblat prin locurile pe unde se aflau paznici înarmații-am studiat, am recunoscut terenul. Mă angajasem la U.C.M Reșița, iar ca să nu dau de bănuit, îmi vedeam de treabă și Câștigam bine. — Aveai vreun prieten ? — Prieten? Dacă se poate numi așa, da, și aveam pe fostul profesor D. Butnaru. Lui de fapt î-am împărtășit planul meu. Cu el m-am sfătuit asupra modului de a acționa. Mi-a dat un ciorap de plastic să-l folosesc drept mască Si m-a invătat să lovesc paznicul cu un sac cu nisip pentru a nu lăsa urme. Ciorapul l-am pierdut, iar sacul cu nisip m-ar fi dat de gol. Mi-am procurat două cutite si o rozetă de robinet. Le purtam in permanentă asupra mea, fiind gata să acționez la momentul oportun. Prilejul însă Intima să se ivească. In data de 25 aprilie am ieșit de la schimb și m-am îndreptat spre un post de pază. In jur nu se afla nimeni. M-am apropiat de paznic. Mergeam nepăsător, lăsînd impresia că umblu fără rost. Paznicul m-a somat să-i prezint legitimația. Am dus mîna la buzunar și în loc de legitimație am scos rozeta de robinet, izbindu-l pe paznic în față. A căzut. Ii lovisem puternic și eram sigur că nu-și va reveni curînd. Mi-am scos cuțitul, am tăiat, cureaua pistoletului și cu toc cu tot l-am pus în sin, pornind spre casă. Nu m-a văzut nimeni, dar imi era totuși frică- Două luni am țînut pistolul ascuns in podul casei. într-o zi i l-am arătat profesorului Butnaru. „Dacă-mi aduci un kg de winsky îți fac rost de 20 de cartușe" — mi-a spus ei stuhcî. ■ t Nu mi-a făcut rost de cartușe și am plecat in București, la data de 13 iunie. Aveam de gînd să atac o bancă. Două zile m-am înviruit pe lingă bancă, dar m-am dat seama că risc prea mult și am renunțat, la idee. M-am gîndit apoi să atac Banca din Reșița. Intenționam ca in plină zi, cu somația bold-up să-mi însușesc o sumă de bani, pe care apoi să-i ascund și peste vreo 10 ani să-mi cumpăr o mașină. — Și pînă atunci ? — La asta n-am mai avut timp să mă gîndesc, pentru că am fost identificat, și arestat. — Ți-ai pus problema că nu ți-ar reuși atacul ? — Dar în acest caz m-aș fi sinucis. — Ce te-a determinat totuși să comiți acest act tîlhăresc ? — Știu că mă dezaprobați. Și toți oamenii cu mintea întreagă mă dezaprobați. Dar, sub înflăcărarea unei imaginații desechilibrate de romane polițiste și ambiția de a deveni erou cu orice preț, cei de-o virstă cu mine ... Marian Heger, aflat la virstă de 19 ani, nu mai poate fi socotit un copil. Și totuși, neglijat de către cei din jur, influențat de anumiți oameni decăzuți, luînd doar aventura din cărți și-a făcut un zeu din aventură Și nu a pregetat să comită o tâlhărie pentru a-și pune planul în acțiune. Poate că am fi tentați să credem că Hegel este un defechilibrat, un om pierdut pentru societate. Poate. Considerăm însă că fapta sa are implicații în felul în care anumite familii însuși înțeleg să-și crească și educe copiii, în modul defectuos, condamnabil chiar cu care anumite cadre didactice declară incorigibili diferiți copii mai neasumpărați, mai impulsivi. Marian Helfer va compare în aceste zile în fața instanței pentru a da socoteală asupra faptelor sale. A comis o tîlhărie și trebuie să-și primească pedeapsa. Urmînd firul evenimentelor, condițiile, mediu! în care acestea s-au desfășurat, apar o serie de autori morali ai tibăriei lui Hegel. Vor apare și aceștia în fața completului de judecată ? D. PETRESCU J. MUNTEANU REGRETUL SINGUR NU ESTE SUFICIENT! FLAMURA^ 1.84Ä Am fost recent martorii unui act din suita spectacolelor prezentate in cadrul dialogului pe aceeași scenă „Treptele măiestriei artistice“ care, de data aceasta, a reunit formațiile sindicatelor din invățămînt și domeniul sanitar. In programul acestei întreceri erau prevăzute genuri artistice mai puțin abordate de celelalte sindicate — orchestre de cameră, grupuri vocale, soliști vocali și instrumentiști de muzică cultă etc. Urmărind evoluția pe scenă a grupului vocal de la sindicatul invățămînt, ne-am dat seama de posibilitățile de afirmare a acestui gen de artă în municipiul nostru- Ascultând ale ambelor orchestrele de cameră sindicate, dar mai ales aceea a sindicatului învățămînt, am rămas cu convingerea că sunt perspective de reînviere a activității muncii simfonice în Reșița și, prin colaborarea ambelor genuri de formații, a operetei. Am ascultat cu plăcere interpreta si NAI NARE EFORT CREATOA rea solistelor Elisabeta Denese și Hermina Kiss și ne-am gîndit că asemenea elemente se mai găsesc în rîndul intelectualității putlnd completa unele echipe artistica municipale. Dar, dacă astfel de numere din spectacol ne-au dat sentimentul satisfacției, dacă am mai remarcat preocuparea sindicatului sanitar de a selecționa și constitui un mia cor și în același timp de a depista elemente dornice de a fi prezente pe scenă, ca interprete de muzică populară și ușoară, am rămas totuși cu regretul că efortul unor activiști sindicali și a unor cadre de conducere nu a fost mai intens susținut. al Am fi dorit ca în grupul vocal sindicatului sanitar să zărim medici, farmaciști, cadre de conducere și nu numai asistente sanitare, recent venite de pe băncile școlii (sau casnice, pensionare!)» am fi vrut să ascultăm în cadrul orchestrei de cameră și alți cunoscători ai secretelor interpretative ale viorii, flautului, clarinetului, cornului sau altor instrumente. Ne amintim de asemenea că în urmă cu cîțiva ani la sindicatul sanitar activa o brigadă artistică de agitație care era mult apreciată de salariații sanitari și cetățenii orașului. Am rămas apoi cu un gust amar văzînd multele locuri goale ii; sală, deși biletele fuseseră vîndute. Ne întrebăm unde este interesul și preocuparea numărului mare de intelectuali de a fi alături de colegii lor, de a încerca să se integreze acestei mișcări uriașe de amatori, de a-și pune în valoare talentul, capacitatea și calitățile de care sunt caracterizați ? Am fi dorit, genuri specifice muncii și pregătirii înalte a celor ce s-au prezentat în concurs, un mai mare efort creator. Geo Nicolovici, de exemplu, care și-a recitat o creație proprie, nu putea să scrie un text de brigadă pe care să-l fi valorificat o formație sanitară? Poate concursul însuși trebuia să stimuleze, în toate întilnirile, producțiile proprii ale unor talente locale. Rezumînd, putem conclude că mai mult interes din partea organelor sindicale ale acestor instituții este imperios necesar, cerindu-se a fi însoțite de o intensă muncă educativă și de atragere a elementelor care pot fi mai mult prezente pe scena artiștilor amatori. I.C. COSTIN Oaspeți nobili in pădurile de la lersig îmbogățirea fondului de vînătoare din județul nostru reprezintă o preocupare constantă pentru asociația vânătorilor și pescarilor și pentru organele silvice. Cu cîteva zile în urmă informam cititorii despre popularea fondurilor de vînătoare cu un însemnat număr de căprioare și fazani. De la Inspectoratul silvic județean am primit vestea că cele peste 9 000 de hectare de pădure de la lersig găzduiesc, la rîndul lor, pentru prima dată, un număr de 19 cerbi lopătari. Cele 7 perechi de cerbi, aduse de cîteva luni din județul Timiș, s-au și înmulțit, in noua vatră, avînd de acum cinci pui. Peste cîteva zile se încheie perioada de aclimatizare și întregul efectiv de cerbi va fi lăsat liber pe fondul silvic, întrucît aceste ari mle constituie o podoabă pentru pădurile județului nostru, suntem siguri că ele vor fi ocrotite, nu numai de organele silvice și de vînători, care au această obligație, ci și de toți cetățenii. In curînd, în aceeași pădure vor fi aduse și șase căprioare din fondurile județului Timiș. Prin aceasta se urmărește realizarea unei infuzii, populația locală de căprioare. în perioada următoare, se va continua acțiunea de populare a diferitelor fonduri cu un însemnat număr de fazani. Prin acestea, în anii viitori ne putem aștepta la o îmbunătățire substanțială a fondului de vînătoare din județ.