Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)
1971-04-22 / nr. 2002
PE CALEA FERATA Spre 200 de km pe oră sportul Reșsiei Joghiuri de tip special Ce ne mai spun planșetele proiectanților Calea ferată se grăbește. Parafrazarea este preluată de la interesantul ciclu transmis de mai multe săptămîni la televiziune . Terra se grăbește. Tema suscită, fără îndoială interes și merită comentată. Dar, rîndurile de față nu-și propun o discuție despre cele văzute și cu atît mai puțin despre calitatea emisiunilor. Imaginile ne-au îndemnat doar să le completăm cu unele fapte petrecute chiar în uzina în care lucrez. Cu cîteva luni în urmă, reprezentanții uzinei, ai ministerului nostru și ai Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor au ajuns la o înțelegere pentru a mări viteza de circulație a mijloacelor de transport. Reproduc din text un singur pasaj, avînd în vedere necesitățile mereu crescânde în transportul feroviar al Căilor Ferate Române se stabilește de comun acord ca, prin eforturi conjugate, să se treacă la realizarea unor modificări constructive la boghiurile locomotivei electrice de 6580 CP care să permită sporirea vitezei pînă la 200 km/oră. Ideea expusă atunci, începe să prindă contur pe planșetele proiectanților de la Serviciul constructor-șef al uzinei reșițene. Se studiază astfel influența pe care o are sporirea vitezei asupra suspensiei, asupra forțelor de înscriere în curbe, a acelor de frînare, a forțelor dinamice ce vor solicita suplimentar întreaga construcție a boghiurilor, ca de exemplu : rama boghiului, osiile, rulmenții, întregul sistem de frînare, etc. Acest studiu amănunțit este necesar avînd în vedere că liniștea cetățenilor purtați pe magistralele țârii de neobositele locomotive, depinde în cea mai mare măsură de robustețea și calitatea constructivă a boghiurilor. Cum se va obține sporirea vitezei ? In principiu se modifică raportul de transmisie al angrenajului de tracțiune. Așa că, în prezent, numeroși specialiști lucrează la pregătirea noilor dispozitive care să permită o viteză sporită. In paralel, la uzina Electroputere din Craiova se studiază modificările ce vor fi aplicate părții electrice și mecanice a locomotivei prototip. Și ceferiștii au partea lor de contribuție. La institutul de proiectări din cadrul ministerului respectiv se studiază măsurile ce trebuie luate pe sec ing. AURELIU BAICU (Continuare în pag. a 2-a) Obținerea recoltei de roșii timpurii in cultură acoperită a devenit, de acum, un lucru obișnuit pentru cooperatorii de la Pojejena. Cu toate că menținerea acoperișului de polietilenă a ridicat destule probleme din cauza vîntului puternic care bîntuie această zonă, roșiile plantate în solarii se dezvoltă viguros și promit să dea la timp recolta așteptată. Semicentenarul este intîmpinat și de partidului ț colectivul secției motoare Diesel de la Uzina constructoare de mașini din Reșița cu rezultate superioare în muncă. Obiectivul principal îl constituie livrarea în termen a fiecărui motor. Pină acum harnicul colectiv ț și-a respectat angajamentul i luat. 1 Fotoreporterul nostru, Marius Popescu a surprins un instantaneu de la echipa de 1 montaj. Asamblarea unui motor de 2 300 Cai putere solicită precizie și îndemînare. Execuția corectă fiind un plus de siguranță in funcționare. ^ ANUL XVIII, NR. 2002 JOI, 22 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Șlllllllllllllllll ÎN PAGINA A H-A V. I. LENIN — 101 ani de la naștere — Există un asemenea partid imn ÎN PAGINA A HI-A - SPORT — Știri, rezultate 9 Programul TV pe săptămîna viitoare niiiiiiiiiiiiiiiiiiii ENTUZIASM, HĂRNICIE, MÎNDRIE iată ce caracterizează Reșița în aceste zile fierbinți Oamenii muncii din municipiul Reșița, împreună cu întregul nostru popor, întîmpină împlinirea unei jumătăți de veac de la crearea Partidului Comunist Român cu noi succese în toate domeniile de activitate. Despre entuziasmul, hărnicia și minduna reșițenilor ne vorbește astăzi tovarășul ION SFERCOCTA, prim secretar al Comitetului municipal de partid, președintele comitetului executiv al Consiliului popular municipal Reșița. Intr-adevăr, acestea sunt elementele ce caracterizează Reșița în zilele fierbinți ale primăverii lui 1971. Colectivele întreprinderilor și instituțiilor noastre nu precupețesc nici un efort, pentru înfăptuirea mărețului program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al X-lea, pentru obținerea de noi succese în construcția socialismului, în dezvoltarea economică și culturală, în ridicarea nivelului de trai. Organele și organizațiile de partid desfășoară o susținută muncă politică pentru întărirea continuă a durilor partidului, a roluluiînconducător. Urmînd pilda vie său a comuniștilor, colectivele muncesc cu avînt pentru îndeplinirea sarcinilor economice, depășirea angajamentelor luate în cinstea mărețului eveniment de la 8 Mai. Pe ansamblul economiei municipiului, în primul trimestru dat peste plan 28,2 milioane s-au lei la producția globală, 47,4 milioane lei la producția marfă 78 milioane lei la producția marși fă vîndută și încasată, concretizate prin livrarea peste prevederi a 937 tone cocs metalurgic, 1951 tone fontă, 2260 tone oțel, 5896 tone laminate finite pline, 5190 KW motoare electrice, pentru industria chimică în utilaje valoare de 212 000 lei și altele. Productivitatea muncii s-a realizat în proporție de 101,4 la sută. — Ați vorbit de pilda vie a comuniștilor. Amintiți, tovarășe prim-secretar, din acțiunile întreprinse cîteva de organizațiile de partid, de membrii de partid care s-au detașat cu mult de ceilalți. — îmi vine foarte greu să mă opresc numai la unele aspecte, pentru că nu există organizație de partid din municipiul nostru să nu fi întreprins acțiuni demne de relevat. Totuși, mă voi opri la cîteva dintre acestea. Bunăoară, organizația de partid de la Discuție consemnată de ȘTEFAN NEGOIU (Continuare în pag. a 2-a) Suprafețe de teren redate agriculturii Paralel cu efectuarea la timp a însămințărilor de primăvară, în special a porumbului, țăranii cooperatori din Giurgiova au desfășurat — în ultima perioadă de timp — o acțiune de amploare pentru repunerea în circuitul agricol a unor importante suprafețe de teren. Lucrările au fost inițiate de către organizația de partid din cooperativă — secretar tovarășul Mihai Vuc — și la ele participă un mare număr de membri cooperatori. în decurs de mai multe zile, a fost curățată vegetația lemnoasă de pe o suprafață de 12 hectare și s-a amenajat un canal în lungime de 600 metri. în urma lucrărilor amintite, s-a putut trece la ararea terenului și pregătirea lui pentru a fi însămînțat cu porumb. De menționat că suprafețele respective deveniseră improprii agriculturii, stînd de mai mulți ani nefolosite. In perioadele următoare, cînd se vor ivi din nou zile de solicitări mai reduse, țăranii cooperatori din Giurgiova și-au propus să continue construcția de canale colectoare de apă, scoțînd de sub efectul negativ al excesului de umiditate, alte suprafețe de teren. La C.A.P. Greoni, preocuparea pentru lucrările agricole de primăvară se concretizează și in plantarea mecanizată a cartofilor. Foto : M. POPESCU Chipul nou al — Ce înseamnă pentru mine Marga ? Cel mai scump lăcaș. Pentru că aici m-am născut și pentru că, umăr lângă umăr, cu toții am dat vetrei strămoșești înfățișarea de azi. Cuvintele simple ale comunistului Nicolae Tămaș, primarul comunei, au revenit, cu mărunte adăugiri, pe buzele tuturor interlocutorilor, mărgani mîndri, oameni vrednici și primitori, buni gospodari. In ultimul pătrar de veac, satul dintre culmile semețe ale munților dacici a cunoscut o metamorfoză fundamentală : uina după alta s-au înălțat casele noi,încăpătoare și temeinic durate ale sătenilor, an după an comuna s-a îmbogățit prin noi construcții ftesc. Căminul de interes obcultural, arată cu justificat orgoliu localnicii, a fost terminat școala generală, în 1951, apoi, clădirea consiliului popular, magazinul universal, dispensarul, introducerea curentului electric a revoluționat, o dată mai mult, modul de viață al satului, situat pe locul străvechei așezări Margum. Dar mutațiile cele mai de preț le-au înregistrat gîndurile și năzuințele oamenilor. •— Cînd lucram la pădure, și lucram din greu, piciorul prin opinca ni se vedea spartă și mîncam pe apucate. Eram patru fete la mama, orfane de fată. Eu, fiind cea mai mare, am început să muncesc de la vîrsta de 13 ani. Cînd am venit cu soțul meu, aici, în satul său, nu existau decit 3-4 case de piatră. încolo, numai căsuțe de bîrne cu ferestrele de-o palmă și pămînt pe jos. Noroaiele și sărăcia ne înecau. Acum avem case minore, asiați și trotuare, doctorul nu mai e un vis înde satelor noastre pariat, de neajuns. Fiul meu e contabil aici în Marga, iar fiica mea, doctoriță la Lugoj. Avem radio și mașină de spălat, frigiderul și televizorul au devenit obiecte la indemîna oricărei gospodării. Maria Preda vorbește cu convingere, curgător, in cei aproape 40 de ani de cînd trăiește in satul de la poalele Tuvelor, ale Magurei, Dumbrăviței și Hodin illllliillliiiiiul FRUMUSEȚE PERENI MIIINHIIIM Țului, „glimboceana“ a învățat zeci de tinere să înflorească cu acul cămăși și oprege, care fac minduna portului local. Cu mulțumire deplină încheie : — Avem o comună ca în povești. Am ridicat-o muncind umăr la umăr cu toții, sub îndrumarea comuniștilor. $i spune adevărul adevărat. Stau mărturie zidirile noi, cu gust împodobite, dar mai cu seamă cele peste 80 de diplome, cupe și medalii ce răsplătesc efervescența artistică a comunității. — Sintern fii ai satului, muncim cu toată dragostea ani și ani, pentru ridicarea noastră materială și spirituală. Profesorul Trandafir Tămașimi arată fotografii vechi, mai noi, înfățișind momente din tradiția culturală, de cîteva ori seculară. Corul a sărbătorit de curînd 100 de ani de la înființare, dar atestări documentare amintesc despre existența unor tradiții din vechime. Prin fire nevăzute, se păstrează pînă azi, prin vreme, legătura cu străbunii. Din cultivarea datinilor din bătrîni, mărganii și-au făcut o preocupare omniprezentă. Ansamblul folcloric mare și cel pionieresc și-au inclus în repertoriu obiceiuri populare de mare bogăție : strigările peste hat, măsuratul oilor, nunta, loturile copilăriei. Sub îndrumarea învățătorului Gheorghe Beg și a celorlalte cadre didactice, copiii învață nu numai să cinic și să joace, tot prin străduința celor mai mărunței dintre purtătorii tradițiilor muntelui, a luat ființă un muzeu etnografic de mare valoare. Singura căsuță de bîrne ce se mai păstrează va găzdui exponatele adunate de mîini mici, îndrumate cu răbdare și pricepere de sfatul directorului școlii, Dumitru Jompan, vestit culegător de folclor. Frumoasele codane deprind, sub privirea atentă a profesoarei Aurelia Jompan, tainele țesutului și ale meșteșugiră alesăturilor. Au scos din lăzile boarcelor veșmintele vechi, veritabile lecții de autenticitate și consecvență. Conducătorii comunei, fii ai acestor plaiuri, procedează înțelept în toate împrejurările hotărîtoare, părerea bătrînilor cântărește greu atunci cînd se purcede la noi înfăptuiri. — E un obicei din vremea bunilor noștri și n-a dat greș niciodată — îmi spunea Nicolae VIORICA BALTEANU (Continuare in pag. a 3-a) Actualitatea MIERCURI. LA centrala electrică de la Porțile de Fier a fost instalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidroagregat component al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12 000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntărește mai mult de 650 000 kg, a fost executată la un bun nivel calitativ și în avans față de prevederile din grafice, ceea ce creează condiții ca acest hidroagregat să fie pus in funcțiune mai devreme față de prevederi. (Agerpres). ★ DUPĂ CUM ESTE cunoscut, într-o uzină siderurgică, apa industrială este un element indispensabil bunului mers al procesului de producție. De aceea, dezvoltarea continuă Uzinei Oțelu Roșu a impus și a crearea condițiilor corespunzătoare de aprovizionare cu apă. In aceste zile se lucrează intens la montarea unei noi conducte ce va transporta apă industrială la Otelu Roșu. Se preconizează ca întreaga lucrare să fie terminată pînă la sfîrșitul acestui an. (ION HURTUPAN, tehnician). 8 Marți, la Reșița a avut loc un simpozion pe tema : Momente din istoria mișcării comuniste și muncitorești din România, la care au participat secretari și locțiitori ai organizațiilor de partid de la C.S.R. și U.C.M.R. Despre „Făurirea P.C.R. și importanța sa istorică“, „Crearea Partidului unic al clasei muncitoare — expresie a desăvârșirii unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare din România”, „Politica P.C.R. în problemele statului, democrației, dreptului și legalității socialiste în țara noasă Manifestări consacrate gloriosului semicentenar Iră", au susținut referate profesorii Cornelia Crîșneac, Margareta Pascu și Doru Pascu. fi§ Ieri, sala cinematografului „Arta“ din Reșița a devenit neîncăpătoare pentru acțiunea organizată de Comitetul municipal de partid și Întreprinderea județeană cinematografică, în cinstea semicentenarului P.C.R. Aici s-a desfășurat procesul cinematografic pe marginea filmului „La patru pași de infinit", film care evocă o pagină glorioasă din istoria partidului ron-frU. Din completul de judecată au făcut parte tovarășii : Ion Todoran, Constantin Diaconescu și Viorel Feieș, judecători, procurorul Ion Negariu și avocatul Valeriu Indicaș. Astăzi, la Oravița va avea loc o întilnire a tineretului din oraș cu tovarășul Trifon Cioată, șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid, care le va vorbi despre dezvoltarea învățămîntului, științei și culturii în țara noastră. După expunere, formații artistice vor susține un bogat program artistic dedicat semicentenarului Partidului Comunist Român. 1921 1971