Flamura, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 2296-2321)
1972-04-08 / nr. 2302
swnínii/rnntniiiiiimiiniii/niHtr 1 ÍN INTERIOR 5 • AZI, UN „EXAMEN“ AȘTEPTAT CU INTERES ȘI... EMOȚII: PREMIERA REȘIȚEANA A SPECTACOLULUI CU PIESA „DON CARLOS“. • SPORT — EUGEN ALMER A STABILIT DOUA NOI RECORDURI NAȚIONALE ÎNTR-O SINGURA PROBA. • CADRAN INTERNAȚIONAL — DECLARAȚIILE SECRETARULUI GENERAL AL ORGANIZAȚIEI UNITĂȚII AFRICANE — EVENTUALITATEA UNOR CONVORBIRI INDO-PAKISTANEZE — ALTE ȘTIRI ȘI TELEGRAME DE PESTE HOTARE. &/////////////////////////////////////? ANUL XIX, NR. 2302 SIMBATA, 8 APRILIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI DUPĂ ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRIMESTRU PRODOGIIUITATEA MiliUCII — un indicator care impune mai multă atenție • Fiecare întreprindere are rezerve nevalorificate • Organizațiile de partid să intervină mai activ pentru aplicarea măsurilor stabilite # în actualul trimestru trebuie recuperate integral rămînerile în urmă După cum informam la timpul potrivit, majoritatea prinderilor industriale din întrejudețul nostru au îndeplinit înainte de termen sarcinile stabilite pentru primul pătrar din al doilea an al cincinalului. Comparativ cu alte perioade, în fiecare întreprindere consemnăm un salt calitativ, concretizat intr-o producție suplimentară, într-o atitudine mai receptivă față de nevoile economiei, materializată în respectarea contractelor economice. In acest context general pozitiv, consecința unei susținute activități politico-educative, trebuie să aducem în discuție din nou necesitatea imperioasă creșterii sistematice a productivității muncii. Fiecare cadru de conducere din întreprinderi este convins că nu trebuie să vină nimeni de nicăieri să găsească resursele de mărire a forței productive a muncii. Dimpotrivă, la fiecare loc de muncă se poate acționa pe căi multiple pentru a ridica nivelul muncii. In această productivității ordine de idei trebuie arătat că în mai multe unități sporurile cele de producție din trimestrul întîi au la bază creșterea productivității muncii fizice. Așa, de pildă, oțelarii de la Oțelu Roșu, acționînd ferm pe linia creșterii producției orare, au reușit să depășească sarcinile ce le reveneau, deși ele sunt sporite față de nivelul anului 1971. O experiență care merită consemnată a dobîndit și colectivul de jurnaliști de la Reșița. Așa cum ne relata ing. Richard Latinger, directorul de producție al combinatului, în trimestrul întîi, jurnaliștii au obținut cel mai înalt indice de utilizare atins vreodată. Concomitent a fost redus consumul de cocs cu încă 5 kg pe tona de fontă. Un rezultat au obținut și constructorii bun de motoare Diesel, care în trimestru au realizat toți primui indicatorii prevăzuți. Cu toate acestea am enunțat, încă din titlu, necesitatea acordării unei atenții sporite acestui indicator, întrucît nu în toate unitățile economice productivitatea muncii s-a ridicat la velele prevăzute. Un calcul nearată că, dacă și Uzina constructoare de mașini Reșița, prinderea minieră Bocșa, întreUnitatea de exploatare a lemnului Bocșa, întreprinderile plast Reșița, Tehnolemn Metalo- Caransebeș, Granitul Oravița și altele, ar fi atins productivitatea muncii planificate, se putea obține o producție globală suplimentară de aproximativ 10 milioane lei. Rămînerile în urmă, la acest important indicator economic, impun fiecărui comitet al oamenilor muncii să dezbată temeinic modalitățile de creștere a productivității muncii. In aceste analize, întreprinse la fiecare loc de muncă, trebuie urmărite în mod stăruitor, cele mai eficiente măsuri pentru ca într-un timp relativ scurt să se obțină cele mai bune rezultate. Ce se desprinde dacă investigăm situația din unitățile enumerate mai sus ? Fiecare colectiv în parte a realizat producțiile planificate, a livrat înainte de termen unele sortimente, onorat contractele. Dar toate a aceste sporuri sunt urmarea creșterii într-un ritm mai rapid a numărului de salariați. Or, în aceste condiții era firesc să se EUGEN FIERARU (Continuare In vaga 2-a) Șefii de echipă Alexandru Mayer și Pavel Conțiu împreună cu lăcătușul Alexandru Marius fac ultimele verificări primei carcase pentru hidrogeneratorul de pe Lotru. Boto : I. CARDOȘ Pe teme de protecția muncii In activitatea comitetelor sindicatelor, un loc important îl ocupă preocuparea față de continua îmbunătățire a condițiilor de muncă și asigurarea materialelor de protecție pentru prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale. In acest scop, ele inițiază o seamă de acțiuni la care participă mase mari de oameni ai muncii. Consiliul județean al sindicatelor — sub îndrumarea căruia acestea se desfășoară — ne informează în legătură cu cîteva dintre acțiunile ce au avut loc în ultimul timp. 9 Am consemnat nu de mult, organizarea, la U.C.M. Reșița, a unui concurs care viza propuneri concrete pe linia protecției muncii. Datorită îndrumării comitetului sindicatului, a comitetelor sindicale din secții și a organelor administrative, un însemnat număr de propuneri au și fost înregistrate. Ele se referă în principal la sectorul de turnătorii. S-au propus, de pildă, dotarea cu macarale cu electromagnet pentru transportul rămășițelor de la tăierea maselotelor, montarea unui troliu între cele două hale la T.O.M., ușurîndu-se astfel efortul la deplasarea vagoneților și altele. De curînd, comitetul sindicatului din Unitatea de exploatare și industrializare lemnului Caransebeș a analizat activitatea comitetelor sindicale din subunități privind protecția muncii. Cu acest prilej, s-au stabilit măsuri concrete de îmbunătățire a acesteia. De menționat organizarea — într-un viitor apropiat — a unui control complex la fabricile de cherestea de la Zăvoi și Bocșa. MWESUM IV CNSTM «einwM U.I.C. Uteriștii Școlii generale din Lăpușnicel au organizat o frumoasă acțiune dedicată aniversării semicentenarului U.T.C. după expunerea tovarășei profesoare Doina Topală, care a evocat momentele semnificative din istoria mișcării revoluționare de tineret din țara noastră, elevii au prezentat un program artistic. Cătălina Toderescu, Dochia Mitițescu, Ion Răuți, Constantin Panduru și Ion Iliescu au recitat versuri închinate patriei și partidului. (Petru Țunea, elev). Recent, din inițiativa Comitetului județean al U.T.C. și a întreprinderii avicole de stat din Bocșa, în această unitate a avut loc un prim și interesant concurs profesional menit să stimuleze preocuparea tinerilor în direcția perfecționării cunoștințelor în creșterea păsărilor. In baza fazei de masă și a probei scrise, a fost organizat un concurs de genul „Cine știe cîștigă“, care a evidențiat pregnanță interesul sporit ca și buna pregătire teoretico-profesională a tinerelor fete crescătoare de păsări din întreprinderea amintită. Firește, emulația i-a desemnat și pe cei mai buni uteciști: Elena Stănică, Rozalia Bodor și Aurica Pîrvu care, ocupînd primele trei locuri în concurs, au fost onorate cu Diplome ale Comitetului județean U.T.C. și premii în obiecte. (Dr. Leonid Boghin, întreprinderea Bocșa, Uteciștii din satele Plugova și Valea Bolvașnița, aparținătoare comunei Mehadia, au participat la o seamă de întâlniri cu militanți comuniști din ilegalitate și membri de partid cu funcții de răspundere în conducerea comunei, între care Ion Crăciunescu, Petru Stîngu și Ion Achim. Au fost evocate momente din istoria U.T.C. și au fost prezentate principalele sarcini ce le revin tinerilor în actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre socialiste. (Nistor Pîrvulescu, secretarul Comitetului comunal Mehadia al U.T.C.). Intre inițiativele lansate la U.C.M.M.R., Bocșa în cinstea semicentenarului, se află la loc de frunte cea propusă de către tinerii din organizația de la „mecanică“ sub numele „Cel mai bun utecist". Concursul a început la 1 ianuarie și are un regulament stabilit în colaborare cu conducerile secțiilor. Pînă în prezent, în fruntea întrecerii s-au clasat uteciștii D. Rothaz, D. Tripon și I. Bodnariuc. (Gh. Băiaș, secretar al Comitetului U.T.C. din U.C.M.M.A. Bocșa), avicolă ANCHETA „FLAMURA“ In cele ce urmează vom consemna cîteva aspecte desprinse cu ocazia unui recent control efectuat în organizațiile comerciale din județ pentru verificarea modului de folosire și întreținere a parcului auto din dotare. De la bun început, sîntem nevoiți să menționăm că acțiune — întreprinsă de această către specialiști ai Direcției de investiții-construcții din cadrul Ministerului Comerțului Interior și ai Direcției comerciale județene — au scos la iveală o serie de nereguli, unele deosebit de grave, care au generat o utilizare incompletă a mijloacelor de transport, gospodărirea nechibzuită a pieselor de schimb și lubrefianților, ceea ce a influena la negativ însăși cheltuielile de circulație a mărfurilor. Dar să exemplificăm, referindu-ne mai întîi la coeficientul scăzut de utilizare a parcului, de autocamioane care la nici una din cele 6 organizații comerciale locale nu depășește 75 la sută, iar la Moldova Nouă și Caransebeșul este și mai scăzut. Aceste rezultate persistă de mai nesatisfăcătoare multă vreme, dar nimeni n-a acționat cu exigență și răspundere pentru înlăturarea cauzelor care le-a generat. La O.C.L. Moldova Nouă, de pildă, au fost zile întregi cînd jumătate din parc staționa, un autocamion așteaptă de peste un an să i se facă reparația capitală, iar o autofurgonetă zace de 5 luni de zile pentru a i se pune un . . . parbriz, timp în care la O.C.L. Produse industriale se găsea nu unul, ci 7 parbrize de rezervă. E mai ușor să ceri alte însă mult mijloace de transport, decit să le repari pe cele defecte, așa cum au procedat cei de la Moldova Nouă. La O.C.L. Alimentara Reșița, un autofurgonet frigorific este utilizat circa 10 ore zilnic pentru o singură cursă cu 2—4,5 tone marfă. De necrezut și totuși adevărat, pentru că 7 din aceste ore se pierd deseori la fabrica de mezeluri, din cauza defectuoasei distribuiri a produselor. O asemenea anomalie dăinuia de mai multă vreme, dar nimeni n-a intervenit pentru curmarea ei. De altfel, și în celelalte localități nu s-a acționat corespunzător pentru a se pune capăt unor stări de lucruri care au diminuat artificial capacitatea de transport existentă, perturbîndu-se astfel ritmul normal de aprovizionare a unităților cu mărfurile solicitate. Aceasta și din cauză că responsabilii cu problemele de transport de la unele organizații comerciale au ignorat aplicarea strictă a normativelor și dispozițiilor legale, neglijînd instaurarea unei discipline ferme în evidența transporturilor și folosirea autovehiculelor. Așa a fost posibil ca multă vreme foile de parcurs să fie completate cu date fictive, necontrolabile, care nici nu s-au predat la timp, nici n-au fost verificate de cei ce au această obligație. Că așa s-au petrecut lucrurile o dovedesc numeroasele date hilare trecute în aceste documente de bază, dar care n-au fost sesizate decit de organele de control. De pildă, o autofurgonetă de la O.C.L. Anina, cu capacitatea de o tonă, apare în foile de parcurs că a transportat la o cursă ... 5 tone, iar altădată 3 tone ! La Moldova Nouă, un autocamion cu o capacitate de 3 tone, după cum rezultă din scriptele completate în birou, a putut transporta ... 25 de tone în 3 curse ! La fel stau lucrurile și cu distanțele parcurse, care cresc proporțional cu . . . inventivitatea șoferilor și în funcție de benzina consumată, înșiruirea unor ne-ar ocupa prea mult exemple spațiu, dar depistarea existenței lor ne întărește și mai mult convingerea că în spatele acestor se ascund multe curse ilicite cifre și incorectitudini, grave abateri de R. FAULESCU (Continuare in pag. a 2-a) Dacă se face „rabat“ răspunderii și exigenței, mijloacele de transport ajung pe butuci . Șefii închid ochii, iar subalternii își fac de cap 11 Foi de parcurs completate din... burtă și din birou 11 intr-un loc piesele de schimb prisosesc, în altul nu se găsesc! SAPTAMM MERVIOMĂ Joi a luat sfîrșit vizita pe care președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a efectuat-o în opt țări ale continentului african. Vizita a constituit o afirmare strălucită a României socialiste în arena internațională, o expresie a principiilor care stau la baza politicii externe a țării noastre și, în același timp, confirmarea prestigiului de care se bucură această politică, șeful statului nostru, patriot și internaționalist înflăcărat, militant pentru înțelegerea între popoare, pentru cauza colaborării și păcii în lume. „Republica Socialistă România, poporul său, prestigiosul șef de stat care sînteți, domnule președinte, suscită admirația lumii întregi în general și a Republicii Africa Centrală, în particular", declara președintele Jean Bedel Bokassa, cu prilejul vizitei tovarășului Ceaușescu în Africa Centrală. După cum se știe, una din trăsăturile de bază ale politicii externe românești o constituie dezvoltarea relațiilor prietenești și de colaborare cu statele care au scuturat jugul asupririi coloniale, pe baza principiilor unanim recunoscute ale independenței, suveranității, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Vizita a oferit, din acest punct de vedere, o admirabilă confirmare a politicii noastre față de tinerele state independente din Africa, creînd un cadru din cele mai favorabile pentru adîncire și extinderea colaborării României cu aceste țări. In același timp, ea a constituit o manifestare elocventă a solidarității militante a poporului român cu lupta tinerelor state pentru consolidarea independenței lor politice și economice, împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului. Sintetizînd rezultatele convorbirilor avute cu șefii statelor vizitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu a declarat: „Vreau să menționez de la început că în toate aceste țări — la conducători, la organizațiile politice — am constatat dorința unanimă de a dezvolta larg colaborarea cu România în toate domeniile de activitate. Ca urmare a acestei voințe reciproce — atât a României, cît și a popoarelor din țările vizitate — s-au stabilit o serie de înțelegeri de cooperare în domeniile economic, tehnicoștiințific, cultural, în activitatea comună pentru a asigura popoarelor noastre o rapidă dezvoltare economico-socială, bunăstarea, fericirea, independența“. Baza cooperării largi dintre România și țările vizitate rezidă în preocuparea comună pentru asigurarea deplină a independenței naționale, în dorința asigurării dezvoltării economice și progresului, în preocuparea pentru ridicarea bunăstării materiale a propriilor popoare, precum și în opțiunea acestor țări pentru edificarea unei orînduiri sociale noi. Discuțiile asupra problemei dezvoltării contemporane, ale situației internaționale care s-au aflat pe agenda convorbirilor în fiecare țară vizitată, au confirmat larga adeziune pentru acele principii pe care România le promovează cu consecvență recunoscută și care urmăresc instaurarea unor relații noi între state și națiuni, asigurînd dreptul fiecărui popor de a-și hotărî singur dezvoltarea. S-a distrat, din acest punct de înrevedere, o deplină identitate de vederi în ce privește lupta potriva politicii imperialiste, înia colonialismului și neocolonialismului, necesitatea găsirii, în această lume a existenței unor orînduiri sociale diferite, a unor modalități și căi pentru dezvoltarea relațiilor între toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza principiilor coexistenței pașnice. De comun, acord s-a stabilit că trebuie făcut totul pentru excluderea din viața internațională a folosirii forței sau a amenințărilor cu forța. Ținînd seama că în Africa colonialismul domină încă serie de regiuni, România, într-o consecventă principiilor politicii sale externe, împreună cu reprezentanții țărilor vizitate și ai mișcărilor de eliberare din Angola, Mozambic, Namibia și Africa de sud a exprimat necesitatea și acordul asupra intensificării sprijinului pentru aceste mișcări în scopul victoriei lor în lupta de eliberare. Este un drept sacru al popoarelor care trăiesc încă sub jugul colonial, pe care România îl respectă și îl aplică, ca acestea să folosească toate formele de luptă, inclusiv forma armată, pentru a-și asigura independența, pentru a deveni stăpîne la ele acasă. Unele probleme specifice, cum ar fi problema Orientului Apro- I. SOCACIU (Continuare In pag. a 4-a) LA C.A.P. SOCOL Grădina de legume poate și trebuie să-și aducă o contribuție mai importantă la consolidarea multilaterală a unității • Măsurile organizatorice și tehnice sunt la înălțimea sarcinilor A • In structura planului de cultură au intervenit modificări. Acestea nu trebuie să fie în dauna veniturilor planificate! Cooperatorii din Socol se situează pe un loc fruntaș pe județ în ceea ce privește producțiile realizate la principalele culturi cerealiere, grîu și porumb. Ca urmare a terenului fertil pe care îl dețin, a grijii sporite a consiliului de conducere, a specialiștilor și mecanizatorilor pentru efectuarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologia fiecărei culturi, recoltele realizate au sporit an de an, ceea ce a adus deplină satisfacție, a permis unității să-și îndeplinească angajamentele luate față de stat și de membrii cooperatori. în ceea ce privește însă sectoarele zootehnic și legumicol, acestea nu au ținut pasul cu sectorul vegetal, ceea ce a influențat negativ rezolvarea unor probleme bănești privind dezvoltarea și consolidarea și retribuirea țăranilor cooperativei cooperatori. Pentru a ieși din impas, în acest an cooperatorii din și-au propus să cultive 80 Secal hectare cu legume și cartofi, producția contractată cu statul urmînd să aducă un venit de aproape jumătate milion lei. încă din toamna anului trecut, s-a acționat cu fermitate, repartizîndu-se pentru legume și cartofi cel mai bun teren, cu posibilități de irigat. Au fost administrate îngrășăminte naturale și chimice, iar la desprimăvărare au fost efectuate lucrări de nivelare a solului, pentru conservarea rezervei de apă și combaterea buruienilor. Cu multă grijă s-a lucrat la amenajarea paturilor calde și însămînțarea în răsadnițe, astfel, vncit de la începutul lunii aprilie au fost asigurate toate răsadurile necesare. In atenția deosebită a comitetului de partid și a organizației de bază din ferma legumicolă, se află organizarea judicioasă a muncii, stabilirea unui sistem stimulator de retribuire a lucrătorilor din grădină pe bază de acord global. Recent, în cadrul adunării generale a organizației de bază din fermă, au fost temeinic dezbătute aspectele privind munca din legumicultură și au fost stabilite unele măsuri care să asigure realizarea producției și a veniturilor planificate. Tarifele de plată pe bază de acord F. ALEXA (Continuare In oag a 2-a) IN PAGINA A III-A magazin ...de buzunar