Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-28 / nr. 2601

• • I­I . • • • • • • • • • • • 1­I • c­a • I « • • • « • • » • • • * • • t >­i • • ■*•■•• • • • •»•■•••*••••••■•■­••• •"*•••••■** PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UIMIȚI-VĂT W ■ ■•••■ • • • • • a ■­*­­­« ••­•••*• • ••­•••■ [UNK] [UNK]•••■••••■ [UNK] [UNK]•­ • ••■••••••••••■ [UNK]•■••••• • •■ [UNK] [UNK]•■•••■ [UNK] [UNK]•••••••••­ ■ •■•■ [UNK] [UNK]•■•••••••••••■ [UNK]a« ■ •■••■••■•■••■••■««••••■I ■ ■•■•••••••■•■•••••••««a ANUL XX, NR. 2601 MIERCURI, 28 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI O Întrebare pe adresa legumicultorilor din Ticvaniu Mare: Gl walle si Uli­ci LEG GE GEMU­m Ml Hilf 1 M UM Nil I­ ff Rift? întrebarea din titlu am a­­dresat-o, nu fără motiv, gospo­darilor de la ferma legumicolă a C.A.P. Ticvaniu Mare. Ea își găsește justificarea îndeosebi pentru faptul că în 1972 coo­peratorii de aici au semănat multe legume pe cele 70 ha de grădină și n-au cules nici ju­mătate din cut și-au planificat! In felul acesta, unitatea agri­colă și-a diminuat veniturile cu peste 500 000 lei, o sumă im­portantă care lipsește, din pă­cate, din bugetul C.A.P. O a­­semenea poate lăsa experiență negativă nu pe nimeni indiferent, mai ales că anul acesta unitatea va trebui să livreze la fondul de stat 727 tone de legume, pentru care au fost încheiate contracte­le respective cu I.P.V.I.L.F. Cum au acționat pînă în prezent legu­micultorii din Ticvaniu Mare pentru a-și respecta angajamen­tul asumat pentru anul 1973? Inginerul Victor Măruță, pre­ședintele consiliului de conduce­re al unității, care ne-a răspuns la întrebare a specificat detaliat acțiunile întreprinse pentru pre­gătirea și fertilizarea celor 85 ha de teren, cît numără ferma le­gumicolă în acest an. Dacă treaga suprafață a fost arată în­s-au aplicat îngrășăminte chimi­și­ce, în schimb în stoc se mai află peste 1 000 tone de gunoi de grajd care așteaptă să fie trans­portat în cîmp. De un an de zile, secția S.M.A. din localitate nu poate repara greiferul de la un tractor pe care îl are în dotare, din lipsa unor piese de schimb, astfel că acesta nu poate fi folosit la încărcarea remorcilor. De două săptămîni, consiliul popular comunal a primit un greifer bun, dar se întîrzie, în mod nejustificat, punerea lui în valoare (trebuie montat la trac­torul secției de mecanizare), pentru a se accelera aducerea în­grășămintelor naturale în fer­mă, mai ales că acestea sînt necesare pentru fertilizarea a 7 ha de ardei. În acest an, unitatea va se­măna 30 ha cu legume timpurii, pentru care terenul este pregă­tit, asigurîndu-se și răsadurile necesare pe o suprafață de 350 mp. De altfel, semănatul rădă­­cinoaselor a și început de cîte­­­v­a zile. Urmează in ordine plan­tatul cepei, care se va efectua probabil manual. Ținem să re­amintim cooperatorilor de aici, că anul trecut prin același mod de acțiune, din 15 ha planifi­cate cu ceapă, s-au plantat doar 6, fapt ce nu trebuie să se repe­te și în 1973. Se impune o mai intensă mobilizare de forțe pen­tru ca acțiunea să decurgă rit­mic, să nu se piardă timp pre­țios in așteptarea mașinilor de plantat ceapă, pe care le va produce S.M.A. Oravița. De ase­menea, este de neînțeles faptul că legumicultorii din Ticvaniu Mare nu și-au asigurat pentru a­­cest an răsadul de varză timpu­rie și ardei gras! Din „experien­ța“ anului trecut, nu au desprins nici o învățătură? Atunci au in­vestit bani în răsadul de ardei gras și gogoșari, achiziționat de la C.S.F. Oravița, iar la recolta­re, s-au trezit că au cultivat niș­te soiuri nevaloroase pe care nu le-au putut valorifica! O problemă deosebit de importan­tă se pune și în ceea ce priveș­te plantatul cartofilor întrucît, pină la ora actuală, secția de mecanizare care deservește uni­tatea nu posedă încă mașina respectivă. Or, în prezent, o importantă suprafață de grădi­nă trebuie plantată cu timpurii, iar lipsa acestui cartofi uti­laj va crea greutăți cooperati­vei agricole. După cum se poate observa am insistat în mod deosebit asupra deficiențelor care există încă în cadrul fermei legumicole a C.A.P. Ticvaniu Mare și aceasta pen­tru că anul trecut, ■ [UNK]­într-o perioa­dă similară, conducerea își propusese unele măsuri unității me­nite să ducă la realizarea pro­ducțiilor planificate. Acestea în­să nu au fost finalizate. La ora actuală noul președinte al unită­ții, ca și șeful de fermă, anga­jat de curînd, pot și trebuie să rezolve în scurt timp toate aces­te probleme pentru ca ferma le­gumicolă să producă la nivelul cerințelor. Așteptăm în acest sens un răspuns din partea con­siliului de conducere al C.A.P. privind modul în care au fost rezolvate carențele semnalate. In altă ordine de idei o supra­față de grădină atît de mare pre­supune un grad sporit de meca­nizare a lucrărilor și o ierbici­­dare adecvată. Dar, la ora actua­lă lipsesc încă ierbici­dele pentru rădăcinoase și ceapă. Ca atare, organele de resort vor trebui să le asigure în cel mai scurt timp pentru ca aceste culturi să dea recolta scontată. În același timp, secția de mecanizare, deficitară anul trecut, sub aspectul deser­virii operative cu utilajele nece­sare muncii în fermă, va tre­bui să ia măsuri de pe acum pentru a putea satisface cores­punzător cerințele unei bune ac­tivități. Din discuțiile purtate a rezul­tat că și la recoltare s-au întîm­­pinat greutăți deosebite datorită MIRCEA COSMIN (Continuare In pag. a 2-aI imanaamm^csmmasimmaaaasmammmaaaaamuummummmmmaaaaamaBmmamnmnaammamamsiBsaa CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN MINERII DIN BOCȘA AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL Colectivul întreprinderii miniere din Bocșa continuă să obțină noi și importante succese în întrecerea pentru în­făptuirea angajamentului pe care și l-au asumat : îndepli­nirea cincinalului în patru ani și două luni. Datorită folosi­rii judicioase a fondului de timp disponibil, precum și ex­tinderii unor metode mai productive de extracție, minerii au realizat cu 10 zile înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Potrivit calculelor estimative, și ținînd seama de rezultatele din ultimele zile, pînă la sfirșitul perioadei de plan vor fi extrase suplimentar 1 400 tone minereu de fier, precum și 2 800 tone minereu cupri­fer. Sporurile de producție vor permite depășirea planului producției globale și marfă cu peste 12 la sută. Produse peste prevederi C.S. Reșița șH Oțelarii din Uzina Oțelul Roșu înfăptuiesc cu o pilduitoare consecvență angajamentul asumat de a depăși prevederile maxima­le ale planului pe acest an. Utilizînd intensiv agregatele, și ur­mărind cu responsabilitate desfășurarea judicioasă a procesului de elaborare a oțelului, au dat peste plan, de la începutul anului, 2­746 tone de oțel. 1. 493 tone de cocs metalurgic peste prevederile de plan în pri­mele două luni și 20 de zile ale anului — o contribuție activă la înfăptuirea realizării planului a­­nual la parametrii maximali. U.E.N­. Oravița și Colectivul de la U.E.S.S. — Oravița a reușit ca în 2 luni și 20 zile din acest an, drept rezul­­­tat al optimizării activității de exploatare a masei lemnoase prin oțelu Roșu Cocsaru­ din cadrul Combinatului siderurgic Reșița, autorii acestui succes, caută în continuare noi modalități care să confere tim­pului de muncă noi dimensiuni. transpunerea în viață a măsuri­lor adoptate în cadrul adunării generale a oamenilor muncii — să dea peste prevederile de plan 244 tone cherestea de rășinoase. IN PAGINA all-a in întreprinderile din județ se acționează cu OPERATIVITATE ȘI RĂSPUNDERE pentru transpunerea în viață a noilor structuri ale unităților socialiste I I i à I I I I I I Dialogul experienței:% HUNEDOARA­REȘIȚA . ‘ . J '■ . ,H ' ' • ■ I DBB OBOI BOB BB BB9 BBB BBBBT3» KB ESBB BHIfflft BB­B S CREAREA P.S.D.M.R. - EVENIMENT DE IMPORTANȚĂ ISTORICĂ IN DEZVOLTAREA MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI DIN ROMĂNIA Eveniment cu ample rezonanțe istorice, crearea în 1893 a Parti­dului Social-Democrat al Mun­citorilor din România, a ridicat pe o treaptă superioară procesul de organizare a clasei muncitoa­re, de răspândire și asimilare creatoare a ideilor marxiste, de desfășurare ascendentă a luptei proletariatului român, împotriva exploatării, pentru libertate progres social. El a fost pregă­ti­t­t nemijlocit de intensa activita­te desfășurată de militanții so­cialiști, de clasa muncitoare, în perioada următoare războiului de independență. In anii 1879—1880 începe să se contureze tot mai clar procesul de apropiere a mișcării socialis­te de clasa muncitorească, mili­tanții socialiști văzînd în proleta­riat forța socială capabilă să transforme în fapt ideile marxis­te. Pe planul organizării politice, începînd din 1885—1886, capătă o tot mai largă circulație noțiu­nea de „Partid socialist“ sau „Partid al muncitorilor“, fapt ca­re demonstra eforturile perma­nente ale socialiștilor români spre constituirea partidului de clasă al proletariatului. In sensul acestor idei, în anul 1886, Constantin Dobrogeanu- Gherea publică lucrarea „Ce vor socialiștii români?“, în care sus­ține ideea dictaturii, proletariatu­lui și necesității organizării par­tidului politic, de avangardă al clasei muncitoare din România, jalonînd, totodată, principalele o­­biective programatice în spiritul învățăturii marxiste. Un an mai tîrziu, în 1887, se constituie la București, Iași și în alte orașe cercuri muncitorești care își vor baza activitatea pe principiile luptei de clasă, impul­­sionînd procesul unirii mișcării muncitorești cu socialismul știin­țific. Apreciind eforturile socialiști­lor români de a pătrunde ade­vărurile învățăturii marxiste și de aplicare a lor la realitățile concrete ale țării noastre, scrisoare adresată în anul intr-o 1888 lui Ion Nădejde, F. Engels scria: „Cu plăcere am văzut că socia­liștii din România privesc, in programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a iz­butit a aduna într-un mănunchi de luptători mai pe toți socialiș­tii din Europa și din America — e vorba de teoria prietenu­lui meu, răposatul Karl Marx“. Participarea unei delegații a socialiștilor români la Congre­sul­­ de constituire a Internațio­nalei a II-a (Paris, 1889) ■"* care, între altele, avea să pună bazele sărbătoririi periodice — de că­tre proletariatul mondial — a zi­lei Internaționale a celor ce mun­cesc, entuziasmul cu care pro­letariatul român a sărbătorit ziua de 1 Mai 1890, sunt factori de natură să evidențieze procesul ascendent al evoluției organiza­torice a mișcării muncitorești din România spre crearea P.S.D.M.R. Convocarea congresului de con­stituire a P.S.D.M.R. s-a hotărît în adunarea generală din 2 mai 1892 a Clubului muncitorilor din București. O comisie a organiza­țiilor muncitorești a trecut la al­cătuirea proiectului de program, care a fost elaborat și definiti­vat spre sfîrșitul aceluiași an, fiind publicat apoi în gazeta „Munca“. Lucrările Congresului s-au deschis în ziua de 31 martie 1993, în sala Clubului muncito­rilor din București. Au partici­pat 55 de delegați, reprezentînd cluburile muncitorești și sociațiilor profesionale din Ț­ar­a­ Ca­pitală și din alte orașe ale ță­rii (Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Roman, Bacău, Tecuci, Botoșani și Tg. Frumos). Congresul s-a desfășurat în mijlocul unui interes general, manifestat atît în țară, cit și în străinătate. Din țară au sosit, pe adresa Congresului numeroase telegrame, cuprinzînd urări de succese participanților la lucrări și adeziuni la ideea creării par­tidului politic al clasei muncitoa­re din România. De asemenea, partide și organizații socialiste din Austria, Franța, Germania, Rusia, Bulgaria, Italia, Spania au trimis telegrame prin care felicitau proletariatul român pentru victoria organizatorică pe care o trăia, urîndu-i lupta pentru scuturarea succese în jugului exploatării capitaliste. l­a Punctul central al dezbaterilor constituit discutarea și a­­doptarea programului partidului. Alcătuit din două părți distincte — partea teoretică și cea practi­că — programul cuprindea atît expunerea principiilor care ur­mau să stea la baza activității viitoare a P.S.D.M.R., cît și re­vendicările practice imediate a­­le proletariatului român, organi­zat în partid politic. Partea teoretică a programului făcea o amplă analiză a evolu­ției capitaliste a României în a doua jumătate a veacului trecut, sublinia adîncirea dintre proletariat și contradicțiilor releva rolul istoric al burghezie și proleta­riatului de a se situa în fruntea luptei pentru înlăturarea orîn­­duirii burgheze și întemeierea societății socialiste. Cea de a doua parte a pro­gramului cuprindea revendicări­le pentru care se angaja să lupte partidul: votul universal, dreptul la întrunire, asociere, greve, gratuitatea învățămîntului primar, impozit progresiv pe ve­nit etc. In ceea ce privește re­vendicările cu caracter economic, OLIMPIU MATICHESCU doctor in istorie (Continuare in pag. a 2-a) Dezvoltarea și moderniza­rea rețelei de desfacere a produselor pentru locuitorii comunelor și satelor județului cunoaște an de an o ascen­dență continuă. In imaginea de mai sus vă prezentăm noul magazin „Supercoop" dat în folosință recent în comuna Domașnea. Foto : IOAN CARDOȘ — Deci, Sadovan Mihai, ce pretinzi dumneata de la Sa­dovan Ilie, care îți este fra­te? — Păi, așa cum am spus, am cheltuit cite șase sute de lei pe lună cu întreținerea ei, că era bolnavă și nepu­tincioasă, și i-am luat de mîn­care și medica­ _____________ mente, și alți șapte mii pa­tru sute cinci­zeci și unu de lei cu mîntarea, înmor­­că fratele meu n-a dat un ban. Cel căruia îi dă întrebarea fusese adresa­­stătea într-un­­ colț al încăperii și se legăna pe picioare, simțeam mirosul de băutură pînă departe, în locul în care stătea comisia de judecată. In cealaltă par­t­e a sălii — frații săi, Sado­van Ilie și Sîrbu Solomia. Comisia de judecată de pe lîngă consiliul popular co­munal și oamenii din Cornea, prezenți la înfățișare, urmă­reau cu tristețe spusele — în­vălmășite și repezi, cuvinte a­runcate cu patimă, ca niște pietre — ale celor ce se ju­ pricina e simplă. In ultime­le sale luni de viață, mama celor trei — din cinci, cîți copii a avut — a stat la fiul său Sadovan Mihai. Și acum, _____________ după multe luni de la moar­tea ei, Sadovan Mihai își dă în judecată fratele și sora și cere despăgubiri pentru „dra­gostea“ lui, pentru, cum zi­cea el, „banii pe care cheltuit cu ea, că a fost s-am bă­­trînă și neputincioasă și n-a mai putut lucra și i-au tre­buit mîncare și medicamente“. — Nu-i adevărat! — sare cel interpelat, și cînd spune „nu-i adevărat!“, face ochi mari, ca și cum ar fi de mi­nunea «satului cele spuse de fratele său, că știu toți că nu-i așa și că acela nu a avut cum să cheltuie atîta bă­neț cu mama lor, cît despre înmormîntare nici să nu mai vorbim, că știe tot satul... — Am cumpărat și ei și țui­că și copîrșeu și am martori, zece martori dacă vreți, două­zeci de martori, că am făcut cheltuieli cu înmormîntarea, 7 000 lei m-a costat — spune iar primul, iar nevasta lui înclină capul aprobatoare. — Hă, hă! — exclamă celă­lalt, știm noi! — Și pînă să se îmbolnă­vească unde a stat mama voastră? — întreabă președin­tele comisiei de judecată. — 16 ani a stat la mine — sare iar Sadovan Ilie. Atunci fratele meu nu a venit să mă întrebe dacă-mi trebuie sau nu bani s-o întrețin. — Hă-hă! — face fratele său. Atunci era bună de lu­cru, că era un om în toată puterea. Mi-ai dat-o mie cînd nu a mai putut face ni­mic. Și eu am 9i ținut-o 9 luni cu de toate, cu mîncare și me­dicamente, și nu ai venit nici să întrebi ce-i trebuie și da­ MBW vii că-i trebuie ce­va, nici s-o vezi. — N-a venit nimeni dintre ei s-o vadă în săptămîna dinaintea morții — adaugă și nevasta lui Sadovan Mihai. — Ea minte — sare sora lor, Sîrbu Solomia •— că m-am dus la ei și cumna­ta m-a bătut și m-a dat afară din casă, nu m-a lă­sat să-mi văd mama. — Că eu n-am moștenit ni­mic de la mama — zice Sa­dovan Mihai. — Numai casa părintească — îi răspunse Sadovan Ilie Stă în ea, oameni buni, și a­­cum ce mai vrea? — Dar lui i-a lăsat pămân­turile! — zice Ladovan Mihai. GEORGE LADIMA (Continuare ia pag. a 2-a) decau. m­8­1­­ i «i­ff / tf ßg «S* f CONSTANTH PREȚUL „ (Continuare in pag. a 2-a) Adunarea generală a organizațiilor de partid - FOR CONDUCĂTOR, DE GÂNDIRE COLECTIVĂ AL COMUNIȘTILOR In discuțiile purtate cu mai mulți secretari, ca și din scri­sorile trimise redacției ca răspuns la întrebările puse de organele nou alese, reiese preocuparea organizațiilor de partid de a face din fiecare adunare o școală a educației comuniste, un mijloc de stimulare a gîndirii colective a comuniștilor, o tri­bună de examinare cu exigență partinică a neajunsurilor și de găsire a căilor și mijloacelor pentru înlăturarea acestora în scopul îmbunătățirii activității politico-educative și economico­­sociale. Asigurarea rolului adunării generale de partid, for conducă­tor care examinează și dezbate problemele fundamentale ale or­ganizației, care stabilește jaloanele muncii comuniștilor, a co­lectivului respectiv pentru înfăptuirea unor sarcini,clar defini­te, depinde de multiple aspecte : stabilirea judicioasă a ordinei de zi, alegerea temelor pentru dezbatere, întocmirea materiale­lor, conducerea adunării în așa fel, încît, comuniștii să aibă posibilitatea participării la discuții, reținerea propunerilor pen­tru a fi incluse în planul de măsuri, sînt cîteva din ideile anchetei de față, la care ne răspund mai mulți secretari ai u­­nor comitete și organizații de partid. — Comitetul comunal de partid Dalboșeț, a repartizat membrii săi pe organizații de bază să ajute concret birourile acestora în alegerea temelor și stabilirea ordinei de zi. Demplu, în perioadele de de­z­­vârf ale campaniilor agricole — ne spune tovarășul Petre Cioroabă, secretarul comitetului comunal de partid — în unele organizații — cum ar fi cele de la brigă­zile I și II — C.A.P. Dalboșeț, brigada a II-a — C.A.P. Șopotu Vechi — s-a pus în dezbaterea adunării de partid modul în care se ocupă comuniștii de antrena­rea membrilor cooperatori la în­treținerea culturilor. Menționăm că alegerea nu s-a făcut întîm­­plător; aici, aproape în fiecare an rămîneau suprafețe de teren neîntreținute. Stabilirea temei și a colectivelor care să lucreze la materiale a reprezentat doar primul pas. Pentru ca adunarea generală să fie o școală a edu­cației comuniste, am acordat toată atenția pregătirii materia­lelor din timp, astfel ca acestea să nu fie tehniciste, un inventar sec de date, ci să redea cît mai fidel realitatea, să constituie bază bună de discuții, să con­­­tribuie la formarea spiritului combativ, al intransigenței față de neajunsuri. ȘT. NEGOIU

Next