Flamura, septembrie 1973 (Anul 20, nr. 2735-2760)
1973-09-15 / nr. 2747
. proletari din toate țările, UNIȚI-VĂl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAS-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN V.V.V.W.V.V.............• ••.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.w.v.v.v.v.v.v. ANUL XX, Nr. 2747 SlMBATA, 15 SEPTEMBRIE 1973 4 PALUM — 30 BANI Sub semnul dorinței de a relațiilor de prietenie și colaborare, continuă VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ECUADOR BAUT IN OLIVIER oaspeților Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului National, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme redactorii-șefi economice, rectori, ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării Nicolae Ceaușescu și președintelui tovarășei Elena Ceaușescu, a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu .,Marele colan al Ordinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. ★ ★ ★ In cuvîntarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul spus în continuare: pe noi, românii și ecuadorienii, ne unește credința noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni in treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decît dezvoltarea noastră. Dar atît o națiune, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. (Continuare în pag. a 3-a) Vizite protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. ion Cuvîntarea tovarășului MOLAE CEMȘESCU Mult stimate domnule președinte. Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, 1? invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc, cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi; în toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule numele Consiliului președinte, în de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle științei și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională și socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționale, pentru afirmarea lor ca națiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite națiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. (Continuare in pag. a 3-a) în înfăptuirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMENII In acțiunea de devansare a realizării cincinalului, activitatea de înzestrare cu utilaje realizate cu forțe proprii este chemată să-și aducă un aport deosebit. La întreprinderea de construcții de mașini Reșița, colectivul atelierului de proiectări pentru dezvoltarea capacităților de producție, investiții și utilări este autopreocupat să conceapă utilaje și mecanisme pentru sporirea randamentului mașinilor, optimizării operațiilor de lucrare. Anul preacesta, de exemplu, mecanizării efectul automatizării asupipra creșterii productivității muncii s-a dublat față de anul 1972, iar pentru anul 1974 se prevede ca ponderea acestor acțiuni să se dubleze din nou. — Activitatea colectivului de proiectanți și ingineri — ne spunea inginerul Dan Obădău, șeful grupei de autoutilări — este concentrată în această perioadă la conceperea și execuția de mașiniunelte și agregate speciale de înaltă tehnicitate. Dintre lucrările proiectate amintesc agregatul pentru strunjit locașul cuzineților arborelui cotit și cu came al blocului motor, ce reprezintă, de altfel, o inovație realizată în colaborare cu inginerul Strania, mașina de Adalbert verificat și îndreptat arbori cu came — în curs de execuție la secția sculărie—realizare a inginerului Victor Umngerman și altele. Soluțiile tehnice preconizate de inginerii atelierului, materializate în proiecte, au avut în vedere fabricarea de mașini cu înalți parametri constructivi și randamente superioare. Astfel, agregatul de strunjit locașurile cuzineților are o productivitate de trei ori mai mare comparativ cu metoda de execuție clasică. în același timp, față de utilajele existente pe plan mondial, îmbunătățirile tehnice aduse de proiectanții din I.C.M. Reșița prevăd sisteme de siguranță ce împiedică prelucrarea defectuoasă a piesei (eliminarea apariției rebutului), protejarea deteriorării sculelor, printr-un sistem nou de ungere și răcire a sculelor. Fabricarea acestui agregat aduce un aport valutar întreprinderii substanțial prin eliminarea importului. — Posibilitățile largi — ne spunea inginerul Dan Obădău — de sporire a concepției Proprii la înnoirea zestrei tehnice a secțiilor de fabricație cu eficiență sporită în activitateatreprinderii, traduc și angajamentul sectivului proiectanți grupa de utilaje de vise în cade din autoa încheia programul de proiectare pe acest an cu o lună mai devreme. Realizar ele pînă acum reprezintă fundamentul abordării unor teme cu o complexitate tot mai mare. Activitatea proiectanților din sectorul autoutilării trebuie conjugată cu o mai bună organizare a execuției ca, într-o perioadă cît pentru mai scurtă, agregatele concepute aici, la Reșița, să fie folosite la fabricația noilor produse ale întreprinderii. In felul acesta, autoutilajea devine pîrghie importantă în sporierea capacității de producție a secțiilor prelucrătoare. B.C. RADUT AUTOUTILAREA - cale de sporire a capacităților productive f ♦ ♦ ♦ * De „Ziua metalurgistului“ In cinstea „Zilei metalurgistului“ oțelarii și laminatorii din orașul Oțelu Roșu raportează noi rezultate în competiția cu timpul pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. De la începutul anului au fost produse mental 3 400 tone oțel, suplin 575 tone laminate finite pline, 698 tone tablă mijlocie și ușoară, 3 200 tone țagle de relaminare și platine. (DUMITRU FODOR, din subredacția voluntară Oțelu Roșu a ziarului „Flamura"). IN FOTO : momentul pregătirii unei noi șarje la cuptorul nr. 4 Dezvoltarea și diversificarea serviciilor oferite populației, precum și satisfacerea acestor cereri la un nivel superior trebuie să constituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de specialitate. Timpul devine din ce în ce mai prețios și drămuirea lui trebuie făcută cu folos maxim. Tocmai despre timp „monedă” care se cere a fi cheltuit cu cîștig și spirit de economie ne propunem să vorbim în rîndurile de mai jos. Pardesiuri pentru... * revelion ... Un raid prin croitoriile reșițene pentru bărbați. Cerem să vedem stofe pentru pardesiuri. Nici un croitor nu ne-a putut arăta mai mult de un singur eșantion. Ba, cei de la unitățile nr. 19, 2, 23, ca și cei de la casa de mode nu ne-au putut prezenta deloc. Asemănătoare este situația și la stofe pentru costume bărbătești. Se oferă sortimente puține, în culori șterse, ale căror prețuri sunt destul de ridicate. Unii dintre croitori au mărturisit sincer, că dacă și-ar face un costum, ar căuta stofă în altă parte. Cu toate că gusturile nu se discută, puține stofe ar întruni sufragiile unui număr mai mare de clienți. Unele zac în rafturi de ani. Se speră la o revenire modei ? F îșul, de asemenea, doar a intr-un singur sortiment, și acesta în rafturile a două din cele șapte unități vizitate. Cît despre bufet, după cum ne spunea Géza Rumford, responsabilul casei de mode, acesta s-a terminat acum... 6 ani. In privința timpului de execuție, un costum, în toate unitățile, durează între una și două luni. Doar dacă ai vreo măiestrie specială de convingere, cum că ți-ar trebui mai devreme ar putea scurta, eventual, termenul cu vreo săptămînă. E drept, de onorarea comenzii înainte de termen se bucură clienții care-și comandă costume cu materialul cooperativei. Dar cum materialele oferite nu sînt întotdeauna pe plac nu-ți rămîne decît să alegi între propriul gust și termen. La croitoriile pentru femei, aceeași situație Lucruri identice ne-am propus să urmărim și în croitoriile pentru femei, unde situația pare a fi mai bună. Termenele de execuție sunt mai scurte, în nici o unitate nu au depășit 20 de zile. Dar și în aceste unități, aprovizionarea cu stofe și alte materiale lasă de dorit. Doar la unitatea nr. 4 am putut afla patru sortimente de stofă pentru pardesiuri. In rest, unu sau nimic. — N-avem nici un fel de stofă pentru pardesiuri, ne răspunde cu amabilitate Ecaterina Zsak, responsabila unității nr. 47, deși cereri avem foarte multe. Jersey, material supraelastic ni se repartizează lumar doar 20—30 de metri, cînd cererile ajung la circa 300 de metri. In rest, prin rafturi, sortimente puține. Ce mai putem adăuga la o asemenea aprovizionare ? Curățătoria a rezolvat unele probleme, dar nu pe toate Noua curățătorie, amplasată în apropierea fabricii de lapte, dispune de o capacitate ce poate satisface cererile de curățat, spălat și călcat, mereu sporite ale populației municipiului. Vizitînd-o, la început în calitate de clienți, am fost puși în încurcătură pînă am reușit să găsim biroul de primire. Acesta este situat în celălalt capăt al clădirii de ajungi la el numai după ce treci în revistă toate atelierele unității. Am mai găsit și alte nepotriviri. Bonurile ce se eliberează clienților au fost tipărite pentru alte lucrări, iar pe verso nu conțin nici un fel de instrucțiuni, ori obligații ce revin unității și clienților. Termenul pentru curățirea unui costum are un caracter aleatoriu și depinde de primitoarea la care ai norocul să te prezinți : 5 zile la predare, 7 zile la primire și 10 zile la centrul nr. 2. Din cei trei primitori distribuitori niciunul nu a putut arăta vreo instrucțiune cu privire la termenul minim ori maxim de onorare a comenzilor. Considerăm că I.J.I.L. va trebui să intervină în organizarea în continuare a acestei unități prin amplasarea biroului de primire la intrarea în local, stabilirea termenului maxim pentru curățatul la tarife obișnuite și a a termenului pentru urgențe, tipărirea de bonuri care să pre- ION BATRANCA (Continuare in pag. a 3-a) Aveți timp să vă ocupați de... TIMPUL CETAȚEANULUI? a In ediția de azi, prin croitoriile și curățătoriile reșițene A In pragul de studiu in UNIVERSITĂȚILE POPULARE Prin însăși funcționalitatea ei, universitatea populară presupune multă exigență în conceperea și organizarea acțiunilor. De aceea, pregătirile pentru deschiderea noului an de învățămînt 1973/1974 au început încă din primele săptămîni după încheierea trecutului an de activitate. Astfel, majoritatea universităților populare și-au stabilit încă de atunci viitorul profil și chiar proiectul programelor pentru fiecare curs, în urma consultării unei mase largi de cetățeni. Așa s-a procedat la Reșița, Caransebeș, Anina, Bocșa, Bozovici, Berzasca și Slatina Timiș. Nu trebuie să omitem însă nici faptul că în unele cazuri, mai ales întocmirea unor programe ale cursurilor s-a făcut cu o oarecare superficialitate (Oravița, Mehadia, Berzasca și chiar Reșița). La ora actuală, toate cele 12 universități populare și-au conturat programul pentru noul an de învățămînt, au fost stabilite tematicile pentru fiecare curs, ele fiind pregătite pentru a intra la tipar. S-a procedat, acolo unde a fost cazul, la reorganizarea consiliilor științifice și a fost definitivată și componența colectivelor de catedră. Ca o preocupare generală a tuturor universităților populare, remarcăm tendința de sporire a numărului de cursuri (în total 75 față de 50 în anul trecut) — în scopul cuprinderii unei mase cît mai mari de oameni ai muncii în sfera educației —, cît și orientarea spre acele cursuri care, prin conținutul lor, răspund celor mai stringente obiective ale contemporaneității. Astfel, în perspectiva aniversării, în 1974, a 30 de ani de la insurecția națională antifascistă armată, vor fi organizate cursurile : „România — trei decenii de la eliberare“ (la Berzasca), „Momente de Anina și seamă din istoria contemporană României“ (Reșița). Alte cursuri cu caracter politic și social-economic vor trata o gamă variată de probleme care răspund interesului cursanților cu privire la dezvoltarea multilaterală și modernizarea economiei naționale, creșterea rolului partidului—în conducerea vieții politice și sociale, la activitatea laborioasă de afirmare a României în viața politică internațională. In această categorie se înscriu cursurile : „România pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“ (la Anina), „Tribuna actualității interne și internaționale” (la Reșița și Moldova Nouă) ș.a. Un alt grup de cursuri are menirea să contribuie la formarea de atitudini noi față de muncă și bunul obștesc, de prețuire a omnului și a eforturilor depuse, să facă cunoscută legislația țării noastre. Pornind de la ideea, că în actuala dinamică a dezvoltării societății un loc de seamă îl ocupă informarea și formarea multilaterală a unui om nou, formarea unei concepții materialist-științifice despre viață și societate, unele universități populare și-au propus să includă în programul lor și cursuri cu caracter tehnic și științific, cursuri de limbi străine, altele care întregesc pregătirea la unele discipline, în vederea examenelor sau formarea de deprinderi practice de stenografie, dactilografie, radioteleviziune. Sunt, de asemenea, prevăzute cursuri speciale pentru tineri, ori altele care relevă rolul mereu sporit al femeii în viața politică și social-economică a țării. Dacă vom mai adăuga și cursuri ca cele de apicultură, etnografie și folclor, cineamatorism, pedagogia familiei — cuprinse la unele universități — avem o primă imagine asupra complexității programului pe care universitățile populare din județul Caraș-Severin și l-au propus pentru anul de învățămînt 1973/74 și care, sperăm, va fi în măsură să satisfacă preferințele oamenilor muncii, să determine afluența acestora spre cursurile ce vor fi deschise în curînd. Pentru reușita bunelor noastre intenții, nu trebuie scăpate din vedere cîteva cerințe de maximă importanță : Ei toți cei care au fost numiți pentru a conduce și organiza această muncă de mare răspundere să acorde toată atenția, să muncească cu toată răspunderea pentru a desfășura și perfecționa această formă de educare a prof. GABRIEL DUMITRESCU inspector la Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă (Continuare in pag. a 3-a) i «