Flamura, septembrie 1973 (Anul 20, nr. 2735-2760)

1973-09-15 / nr. 2747

. proletari din toate țările, UNIȚI-VĂl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAS-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN V.V.V.W.V.V.............• ••.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.w.v.v.v.v.v.v. ANUL XX, Nr. 2747 SlMBATA, 15 SEPTEMBRIE 1973 4 PALUM — 30 BANI Sub semnul dorinței de a relațiilor de prietenie și colaborare, continuă VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ECUADOR BAUT IN OLIVIER oaspeților Președintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un ban­chet în saloanele Palatului Na­tional, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte mem­brii guvernului ecuadorian, per­sonalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme redactorii-șefi economice, rectori, ai principalelor ziare din Quito, conducerea mu­nicipalității și alte persoane ofi­ciale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezi­dențială a prezentat onorul. Oas­peții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodri­guez Lara. Apoi a urmat cere­monia prezentării Nicolae Ceaușescu și președintelui tovarășei Elena Ceaușescu, a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele­­ Ecuadorului înmînat președintelui Nicolae­­ Ceaușescu .,Marele colan al Ordi­nului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoria­nă, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consec­venți pentru conviețuire fră­țească între oameni. Banchetul s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. ★ ★ ★ In cuvîntarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evi­dențiat că este un eveniment u­­n­ic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizi­tează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul spus în continuare: pe noi, româ­­­nii și ecuadorienii, ne unește cre­dința noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați in­dependenței fiecăruia, cu dorin­ța de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de ori­ce intenție de a interveni in tre­burile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîn­­gere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumnea­voastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decît dezvol­tarea noastră. Dar atît o națiu­ne, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creștere spre împlini­re. Poporul dumneavoastră, dom­nule președinte Ceaușescu, meri­tă respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținîn­­du-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. (Continuare în pag. a 3-a) Vizite protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și An­tonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate pro­bleme privind relațiile de colabo­rare dintre cele două țări și, în­deosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul ce­lor două țări și popoare, al cau­zei păcii și colaborării internațio­nale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezi­dențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și în fa­ța reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. ion Cuvîntarea tovarășului MOLAE CEMȘESCU Mult stimate domnule pre­ședinte. Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, 1? invitația amabilă a dumnea­voastră, domnule președinte, re­prezintă un moment de impor­tanță deosebită în relațiile țări­lor noastre. Intr-adevăr,­ este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din ță­rile socialiste europene. Vă mulțumesc, cordial, dom­nule președinte, pentru urări­le de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoas­tră pentru manifestările de prie­tenie și simpatie față de noi; în toate acestea, noi vedem expre­sia sentimentelor de prietenie fa­ță de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multila­terală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule numele Consiliului președinte, în de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut căl­duros prietenesc și cele mai bu­ne urări de fericire și prosperi­tate poporului prieten ecuado­rian. Am venit în țara dumneavoas­tră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de do­rința de a explora împreună căi­le dezvoltării prieteniei și cola­borării multilaterale dintre po­poarele noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle științei și culturii europene și u­­niversale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte­ momente, aș putea spune identi­ce, în dezvoltarea lor națională și socială, au cunoscut timp în­delungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționa­le, pentru afirmarea lor ca na­țiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, po­porul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sa­le naționale și, poate, tocmai da­torită acestor împrejurări deo­sebite națiunea română s-a dez­voltat în mod viguros, s-a afir­mat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. (Continuare in pag. a 3-a) în înfăptuirea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN­II In acțiunea de devansare a realizării cincinalului, activi­tatea de înzestrare cu utilaje realizate cu forțe proprii este chemată să-și aducă un aport deosebit. La întreprinderea de construcții de mașini Reșița, colectivul atelierului de pro­iectări pentru dezvoltarea ca­pacităților de producție, in­vestiții și utilări este auto­­pre­ocupat să con­ceapă utilaje și mecanisme pen­tru sporirea ran­damentului ma­șinilor, op­timizării opera­țiilor de lucrare. Anul pre­a­­cesta, de e­xemplu, mecanizării efectul automatizării asu­pi­pra creșterii pro­ductivității mun­cii s-a du­blat față de anul 1972, iar pentru anul 1974 se prevede ca ponderea acestor acțiuni să se dubleze din nou. — Activitatea colectivului de proiectanți și ingineri — ne spunea inginerul Dan O­­bădău, șeful grupei de auto­­utilări — este concentrată în această perioadă la concepe­rea și execuția de mașini­­unelte și agregate speciale de înaltă tehnicitate. Dintre lu­­crările proiectate amintesc a­­gregatul pentru strunjit lo­cașul cuzineților arborelui co­tit și cu came al blocului mo­tor, ce reprezintă, de altfel, o inovație realizată în colabo­rare cu inginerul Strania, mașina de Adalbert­­ verificat și îndreptat arbori cu came — în­­ curs de execuție la secția sculărie—realizare a ingineru­lui Victor Umngerman și al­tele. Soluțiile tehnice preconiza­te de inginerii atelierului, ma­terializate în proiecte, au a­­vut în vedere fabricarea de mașini cu înalți parametri constructivi și randamente superioare. Astfel, agregatul de strunjit locașurile cuzineți­lor are o productivitate de trei ori mai mare comparativ cu metoda de execuție clasi­că. în același timp, față de utilajele existente pe plan mondial, îmbunătățirile teh­nice aduse de proiectanții din I.C.M. Reșița prevăd sisteme de siguranță ce împiedică prelucrarea defectuoasă a piesei (eliminarea apariției rebutului), protejarea deterio­rării sculelor, printr-un sis­tem nou de ungere și răcire a sculelor. Fabricarea acestui agregat aduce un aport valutar întreprinderii substanțial prin eliminarea importului. — Posibilitățile largi — ne spunea inginerul Dan Obădău — de spori­re a concepției Proprii la înnoirea zestrei tehnice a sec­țiilor de fabri­cație cu eficien­ță sporită în ac­tivitatea­treprinderii, traduc și angajamentul sectivului proiectanți grupa de utilaje de vi­se în ca­de din auto­­a în­cheia progra­mul de proiec­tare pe acest an cu o lună mai devreme. Reali­­zar­­ e­le pînă acum reprezintă fundamentul abordării unor teme cu o com­plexitate tot mai mare. Activitatea proiectanților din sectorul autoutilării trebuie conjugată cu o mai bună or­ganizare a execuției ca, într-o perioadă cît pentru mai scurtă, agregatele concepute aici, la Reșița, să fie folosite la fabricația noilor produse ale întreprinderii. In felul a­­cesta, autoutilajea devine pîrghie importantă în spori­e­rea capacității de producție a secțiilor prelucrătoare. B.C. RADUT AUTOUTILAREA - cale de sporire a capacităților productive f ♦ ♦ ♦ * De „Ziua metalurgistului“ In cinstea „Zilei metalur­gistului“ oțelarii și laminato­­rii din orașul Oțelu Roșu ra­portează noi rezultate în com­petiția cu timpul pentru în­făptuirea cincinalului înainte de termen. De la începutul a­­nului au fost produse mental 3 400 tone oțel, supli­n 575 tone laminate finite pline, 698 tone tablă mijlocie și u­­șoară, 3 200 tone țagle de re­­laminare și platine. (DUMI­TRU FODOR, din subredacția voluntară Oțelu Roșu a zia­rului „Flamura"). IN FOTO : momentul pre­gătirii unei noi șarje la cup­torul nr. 4 Dezvoltarea și diversificarea serviciilor oferite populației, precum și satisfacerea acestor cereri la un nivel superior trebuie să constituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de spe­cialitate. Timpul devine din ce în ce mai prețios și drămuirea lui trebuie făcută cu folos maxim. Tocmai despre timp „mone­dă” care se cere a fi cheltuit cu cîștig și spirit de economie ne propunem să vorbim în rîndurile de mai jos. Pardesiuri pentru... * revelion ... Un raid prin croitoriile re­­șițene pentru bărbați. Cerem să vedem stofe pentru pardesiuri. Nici un croitor nu ne-a putut arăta mai mult de un singur e­­șantion. Ba, cei de la unitățile nr. 19, 2, 23, ca și cei de la casa de mode nu ne-au putut prezen­ta deloc. Asemănătoare este si­tuația și la stofe pentru costume bărbătești. Se oferă sortimente puține, în culori șterse, ale căror prețuri sunt destul de ridicate. Unii dintre croitori au mărturi­sit sincer, că dacă și-ar face un costum, ar căuta stofă în altă parte. Cu toate că gusturile nu se discută, puține stofe ar întruni sufragiile unui număr mai mare de clienți. Unele zac în rafturi de ani. Se speră la o revenire modei ? F­ îșul, de asemenea, doar a intr-un singur sortiment, și aces­ta în rafturile a două din cele șapte unități vizitate. Cît despre bufet, după cum ne spunea Géza Rumford, responsabilul casei de mode, acesta s-a terminat acum... 6 ani. In privința timpului de execu­ție, un costum, în toate unitățile, durează între una și două luni. Doar dacă ai vreo măiestrie specia­lă de convingere, cum că ți-ar trebui mai devreme ar putea scurta, eventual, termenul cu vreo săptămînă. E drept, de onorarea comenzii înainte de termen se bucură clienții care-și comandă costume cu materialul cooperativei. Dar cum materialele oferite nu sînt întotdeauna pe plac nu-ți rămî­­n­e decît să alegi între propriul gust și termen. La croitoriile pentru femei, aceeași situație Lucruri identice ne-am propus să urmărim și în croitoriile pen­tru femei, unde situația pare a fi mai bună. Termenele de exe­cuție sunt mai scurte, în nici o unitate nu au depășit 20 de zile. Dar și în aceste unități, aprovi­zionarea cu stofe și alte materia­le lasă de dorit. Doar la unitatea nr. 4 am putut afla patru sorti­mente de stofă pentru parde­siuri. In rest, unu sau nimic. — N-avem nici un fel de stofă pentru pardesiuri, ne răspunde cu amabilitate Ecaterina Zsak, responsabila unității nr. 47, deși cereri avem foarte multe. Jer­­sey, material supraelastic ni se repartizează lum­ar doar 20—30 de metri, cînd cererile ajung la circa 300 de metri. In rest, prin rafturi, sortimen­te puține. Ce mai putem adăuga la o asemenea aprovizionare ? Curățătoria a rezolvat unele probleme, dar nu pe toate Noua curățătorie, amplasată în apropierea fabricii de lapte, dis­pune de o capacitate ce poate satisface cererile de curățat, spă­lat și călcat, mereu sporite ale populației municipiului. Vizi­­tînd-o, la început în calitate de clienți, am fost puși în încurcă­tură pînă am reușit să găsim biroul de primire. Acesta este situat în celălalt capăt al clădi­rii de ajungi la el numai după ce treci în revistă toate ateliere­le unității. Am mai găsit și alte nepotriviri. Bonurile ce se elibe­rează clienților au fost tipărite pentru alte lucrări, iar pe verso nu conțin nici un fel de instruc­țiuni, ori obligații ce revin uni­tății și clienților. Termenul pen­tru curățirea unui costum are un caracter aleatoriu și depinde de primitoarea la care ai noro­cul să te prezinți : 5 zile la pre­dare, 7 zile la primire și 10 zile la centrul nr. 2. Din cei trei pri­­mitori­ distribuitori niciunul nu a putut arăta vreo instrucțiune cu privire la termenul minim ori maxim de onorare a comenzilor. Considerăm că I.J.I.L. va tre­bui să intervină în organizarea în continuare a acestei unități prin amplasarea biroului de pri­mire la intrarea în local, stabi­lirea termenului maxim pentru curățatul la tarife obișnuite și a a termenului pentru urgențe, ti­părirea de bonuri care să pre- ION BATRANCA (Continuare in pag. a 3-a) A­veți timp să vă ocupați de... TIMPUL CETA­ȚEANULUI? a In ediția de azi, prin croitoriile și curățătoriile reșițene A In pragul de studiu in UNIVERSITĂȚILE POPULARE Prin însăși funcționalitatea ei, universitatea populară presupu­ne multă exigență în conceperea și organizarea acțiunilor. De a­­ceea, pregătirile pentru deschide­rea noului an de învățămînt 1973/1974 au început încă din primele săptămîni după încheie­rea trecutului an de activitate. Astfel, majoritatea universităților populare și-au stabilit încă de atunci viitorul profil și chiar proiectul programelor pentru fiecare curs, în urma consultării unei mase largi de cetățeni. Așa s-a procedat la Reșița, Caran­sebeș, Anina, Bocșa, Bozovici, Berzasca și Slatina Timiș. Nu trebuie să omitem însă nici fap­tul că în unele cazuri, mai ales întocmirea unor programe ale cursurilor s-a făcut cu o oareca­re superficialitate (Oravița, Me­­hadia, Berzasca și chiar Reșița). La ora actuală, toate cele 12 universități populare și-au con­turat programul pentru noul an de învățămînt, au fost stabilite tematicile pentru fiecare curs, e­­le fiind pregătite pentru a intra la tipar. S-a procedat, acolo un­de a fost cazul, la reorganizarea consiliilor științifice și a fost de­finitivată și componența colecti­velor de catedră. Ca o preocupare generală a tu­turor universităților populare, remarcăm tendința de sporire a numărului de cursuri (în total 75 față de 50 în anul trecut) — în scopul cuprinderii unei mase cît mai mari de oameni ai mun­cii în sfera educației —, cît și orientarea spre acele cursuri ca­re, prin conținutul lor, răspund celor mai stringente obiective a­­le contemporaneității. Astfel, în perspectiva aniver­sării, în 1974, a 30 de ani de la insurecția națională antifascistă armată, vor fi organizate cursu­rile : „România — trei decenii de la eliberare“ (la Berzasca), „Momente de Anina și seamă din istoria contemporană României“ (Reșița). Alte cursuri­­ cu caracter politic și social-eco­nomic vor trata o gamă variată de probleme care răspund inte­resului cursanților cu privire la dezvoltarea multilaterală și mo­dernizarea economiei naționale, creșterea rolului partidului—­în conducerea vieții politice și so­ciale, la activitatea laborioasă de afirmare a României în viața politică internațională. In a­­ceastă categorie se înscriu cursu­rile : „România pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“ (la Anina), „Tribu­na actualității interne și inter­naționale” (la Reșița și Moldova Nouă) ș.a. Un alt grup de cursuri are me­nirea să contribuie la formarea de atitudini noi față de muncă și bunul obștesc, de prețuire a o­­mnului și a eforturilor depuse, să­ facă cunoscută legislația țării noastre. Pornind de la ideea, că în ac­tuala dinamică a dezvoltării so­cietății un loc de seamă îl ocupă informarea și formarea multila­terală a unui om nou, formarea unei concepții materialist-științi­­fice despre viață și­­ societate, u­­n­ele universități populare și-au propus să includă în programul lor și cursuri cu caracter tehnic și științific, cursuri de limbi străine, altele care întregesc pre­gătirea la unele discipline, în vederea examenelor sau forma­rea de deprinderi practice de stenografie, dactilografie, radio­­televiziune. Sunt, de asemenea, prevăzute cursuri speciale pen­tru tineri, ori altele care relevă rolul mereu sporit al femeii în viața politică și social-economică a țării. Dacă vom mai adăuga și cursuri ca cele de apicultură, etnografie și folclor, cineama­­torism, pedagogia familiei — cu­prinse la unele universități — a­­vem o primă imagine asupra complexității programului pe ca­re universitățile populare din ju­dețul Caraș-Severin și l-au pro­pus pentru anul de învățămînt 1973/74 și care, sperăm, va fi în măsură să satisfacă prefe­rințele oamenilor muncii, să de­termine afluența acestora spre cursurile ce vor fi deschise în curînd. Pentru reușita bunelor noastre intenții, nu trebuie scăpate din vedere cîteva cerințe de maximă importanță : Ei toți cei care au fost numiți pentru a conduce și organiza a­­ceastă muncă de mare răspun­dere să acorde toată atenția, să muncească cu toată răspunderea pentru a desfășura și perfecțio­na această formă de educare a prof. GABRIEL DUMITRESCU inspector la Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă (Continuare in pag. a 3-a) i «

Next