Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-10-28 / nr. 42

.Anii ni VIII, Sibiiu, Duminecă, 15/28 Octomvrie 1900. Nr. 42 Preţul abonamentului: la un an..............................................4 coroane. Pe o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, boc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă INSERATE se primesc in birou! administrațiunei istrad Poplăcii nr. 15). Un șir gam­ond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-oară 10 bani. Anglo-Saxonii. E știut, că, am pute zice, Europa are resboiu cu China. Cine a început resboiul ? zeu, aceasta e cam greu de spus. Lupta »pacinică« au început-o Europenii şi Americanii, mergând în China şi făcând pe acolo trebşoare cu negoţul, cu fabricile şi alte întreprinderi, dar’ ştiţi trebşoare cât pe dreptul, cât pe nedreptul. Vorba e, că au mers mulţi în China, s’au îmbogăţit şi în urmă s’au întors acasă, în Europa sau în Ame­rica. Chinezii, cari şi aşa nu prea iubesc pe străini, au răbdat, dar’ în cele din urmă s’au răsculat, cu scopul, ca să alunge pe străini, car’ pe viitor să-’i înfrice de a se aşeza în China. Astfel s’a născut résboiul de acum, résboiu susţinut nu din partea curţii chi­neze, cel puţin pe faţă nu, ci din par­tea unei mare mulţimi de Chinezi. De când a isbucnit răscoala, pu­terile s’au gândit şi trudit mult, cum să purceadă în China? Oşti au trimis, care cât au putut, soldaţii s’au bătut... au învins, au cupr­is Peking­ul şi acum este vorba, ce să facă mai de­parte? Aici puterile nu se puteau în­ţelege. Fiecare se temea că ceealaltă va cuprinde mai mult teren şi îşi va câştiga mai mare putere şi influenţă în China. S au făcut mai multe planuri, dar­ aceste au fost rînd pe rînd pă­răsite. Acum apoi săptămâna trecută a eşit la iveală o învoială sau cum se mai zice, con­venţie, făcută între Germania şi Anglia, cu privire la purcederea în China. S’au învoit aceste două puteri, ca să meargă mână în mână în China, să nu cuprindă pământ, dar­ să-’şi apere interesele de negoţ în depărtatul răsărit, învoiala sau convenţia aceasta face mare svon între oamenii, cari cârmuiesc ţările şi popoarele. Face svon, pentru­ că în chipul ace­sta cele două puteri pot să ajungă la mai mult în China, decât celelalte, care de altă parte prin convenţia aceasta a mai eşit la iveală un lucru, care ne in­teresează şi pe noi. E vorba adecă, că convenţia s’a făcut între două popoare de acelaşi neam, Nemţi şi Englezi, şi la aceste s’au alăturat îndată şi Americanii din Sta­­tele-Unite, cari să ţin tot de acest soiu de oameni, cum le zice la toţi Anglo- Saxoni. Foile engleze şi nemţeşti sunt ve­sele de această legătură şi zic, că acest neam, adecă Anglo-Saxonii vor stăpâni lumea de aci înainte, adec­ă pe celelalte popoare şi spre acest scop vor mai înot legăturile. Vor adecă Anglo-Saxonii să se ri­dice peste noi, Latinii şi peste Slavi, a căror mai puternic representant e Rusia. Dar’ despre aceasta vom mai vorbi în numărul viitor. Janul. Motivul ? Se zice că ar fi etatea înaintată. O foaie mare franceză crede a şti, că locul lui Revertera il va ocupa contele Apponyi. Legea electorală. O foaie ma­ghiară scrie, că cu ocasiunea discuţiei asupra budgetului în dieta maghiară, guvernul va face declaraţiuni şi pro­misiuni positive, cu privire la toate chestiunile pendente, între cari se află şi modificarea legii electorale. Că în ce direcţiune va fi modificată de nou legea, electorală, vom auzi atunci, din gura ministrului­ pres­ident, închiderea, camerelor ro­mâne. Iată textul mesajului regal, cu care s’a făcut Sâmbătă închiderea se­siunii extraordinare parlamentare a ca­merelor române. Domnilor senatori şi deputaţi ! Cor­purile legiutoare, deşi întrunite într’un timp înaintat al anului, pe când munca câmpului chiamă pe cei mai mulţi din­tre d-voastră,­­ au terminat lucrările pentru cari au fost convocate. Sacrifi­când binelui public interesele domniilor­­voastre, aţi contribuit la îmbunătăţirea situaţiunii noastre financiare. Mă simt dar’ fericit a ve esprima mulţumirile mele. Domnilor senatori şi deputaţi , In virtutea articolului 95 din constitu­­ţiune, Eu declar închisă sesiunea extra­­ordinară a corpurilor jeguitoare. Carol. FOITA. 9 . Doine cătăneşti. Din Târnova. Culese de Ianăş C. Fortan, lucrător la calea ferată. Frunză verde flori mărunte Colo ’n Bosnia sus la munte Sunt locuri necunoscute, Dar' nu-­ţi trebue mult joc, Făr’ să ţii cu Turcu foc. Frunză verde trei grănate Strigă-un general din carte: Eşiţi feciori din cetate, Şi vă puneţi rînd frumos Se mergem pe Bosnia ’n jos, Pe sunetul dobelor Spre scurtarea zilelor, Pe sunetul trim­biţii Spre scurtarea vieţii. Frunză verde de sărcină, Când e seara pe la cină Merge trupa spre hodină, Când e pe la miez de noapte Merge trupa, nu mai poate. Frunză verde ederea Feciorii din graiu grăia: înălţate împărate Pune pace nu te bate, Lasă-ne se odihnim Că de nu mai toţi perim, Pică unul pică doi Pică-o mie dintre noi, Pică unul lângă cale Şi-’l văzu o fată mare, Şi-’i era de dînsul milă Să moară făr’ de lumină. Trece-un căpitan călare Şi strigă din gura mare : Stinge fată lumina Că eu îţi stîng vieaţa, Căci la cătană ’i-e dată Să moară moarte puşcată, Să meargă-’n ţeară străină Să moară făr’ de lumină. Du te dor unde te mîn, Du-te dor la maica-’n sîn, Dacă maica te-a ’ntreba Ce lucrăm noi pe-aicia, Spune-­i dorule aşa: Căci cu coasa nu cosesc, Cu plugu nu ogorăsc, Că în sfarmă mă 'mpărţesc, Cât e ziua-alerg în plaţ Ca o s’ugă fără saţ, Seara la căsarmă vin Dar’ nu-’i pită cât să vin. Revertera pleacă. E fapt îm­plinit, că Revertera, representantul mo­­narchiei noastre în Vatican, îşi pără­seşte postul. A făcut deja toate visi­­tele de adio şi ’şi-a împachetat giaman­ Poesii poporale. De lângă Ternare. Adunate de Nistor Tutelea, învăţător. Frunză verde de colini Ascultaţi feciori la mini, Cându-’ţi merge se peţiţi La zestre nu lăcomiţi.

Next