Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-10-14 / nr. 40

Pag. 478 FOAIA POPORULUI Nr. 40 MISIUNE ITALIANA LA SINAIA. Domnul general Parra­­vicino, cu maiorul Pallieri și loco­tenentul Gonella au sosit la Si­naia, ca misiune specială ita­liană pentru a notifica M. Sale Regelui Carol suirea pe tron a Regelui Victor Emanuel al Ill-lea. Misiunea a fost primită în mo­dul cel mai afabil pretutinde­nea în România.* Mulţumită publică. la nenoro­cirea ce ’mi­ s’a întâmplat în 19 Sep­temvrie , a. c., arzându-’mi toate clădi­rile economice, precum şi nutreţul, bu­catele ş. a., nu pot trece cu vederea a nu esprima marea mea mulţumită pompieri­lor din Mercurea, Sebeş, comunelor înve­cinate şi cu deosebire ilustrului domn con­­tele Teleky Ávéd din Draşov, care la mo­ment a trimis toţi servitorii cu trei tulumbe şi buţi cu apă. Fireşte dela mine n'au mai putut scăpa nimic din foc, căci în 10 minute a fost cuprins tot, dar’ au localisat focul să nu se mai estindă mai departe. Afară de aceasta am a aduce marea mea mulţumită mai multor domni şi cre­ştini cari ’mi-au venit în ajutor cu lemne, fen, peatră etc. pentru a-’mi pute face rînduială vitelor, să nu le ţin sub cer liber, între binefăcători număr pe dl Const. Colbaşi, care ’mi-a dăruit 16 lemne groase de stejar, doamna ved. Şandor şi alţi mai mulţi, toţi din Spring, ’mi-au trimis câte un car de nutreţ; mai mulţi creştini din Craşov şi Cât asemenea "mi-au trimis cară cu fân, alţi creştini din Gârbova m’au dăruit cu cară cu peatră, apoi creştinii din comuna noastă au să­rit cu toţii atât cu carăle cât şi cu palma în ajutor spre a-’mi pută alcătui adă­post pe seama vitelor etc. Deci încă odată îmi esprim adân­­ca­’mi mulţumită tuturor acestor domni şi creştini, rugând pe bunul D-zeu să-’i păzească de ce nu m’a păzit pe mine, nu numai pe aceşti binefăcători, ci pe tot sufletul ce e viu pe pământ. loan Oprean, preot emeritat. ♦ Sfinţire de cruce, în 9/22 Septem­vrie a. c. a fost în Comorişte, lângă Oraviţa, o întreit sfântă sărbătoare, căci pe lângă aceea, că este hramul sf. noa­stre biserici, în această zi s’a sfinţit cu mare pompă o sfântă cruce, ridicată de unii locuitori din Comorişte în faţa sf. biserici, întru eterna memorie a jelitei noastre Împărătese-Regine Elisabeta. Sărbarea a decurs astfel: S’a ce­lebrat de preoţii locali Pavel Penda şi Ioachim Dabici sfânta liturgie împreu­nată cu parastas, întru iertarea păcate­lor fericitei Regine Elisabeta; apoi în bubuitul pivelor, s’a eşit cu sfânta litie la acea cruce-monument, unde în pre­­senţa mai a întregei comune şi nenumă­raţi oaspeţi, s’a făcut sfinţirea. La toate cele rituale răspunsurile le-a făcut co­rul nostru, sub conducerea tânărului eco­nom dirigentul Bucur Miu. După terminarea celor rituale, iu­bitul nostru preot Ioachim Dabici a ţinut o foarte frumoasă cuvântare, care a fost cu mare băgare de seamă ascul­tată, apoi predă sfânta cruce, în numele celor­ ce au ridicat-o, dintre cari şi el face parte, zic, o predă îngrijirii co­munei bisericeşti. Atunci prea stimatul domn Iacob Mol­u, notar pensionat, vor­beşte în numele ridicătorilor de cruce, şi predă comunei bisericeşti un liber de depunere şi literele fundaţionale, prin care d-sa, cu Demetrie Moldovan şi George Bolovegia, fac o fundaţiune, din carnetele căreia să se repareze la cas de lipsă această sfântă cruce. Pe aducătorii de daruri ai sfintei noastre biserici, să-­i ţină Domnul Dum­nezeu întru mulţi fericiţi ani! Achim Luca, cassar comunal. Detailare de tren, în noaptea tre­cută la gara Ghiriş a derailat trenul de povară ce venia dela Cluj spre Braşov. Dintre cele 23 vagoane şepte au eşit de pe şine (linii), în lungime de vre-o 14 stângini au stricat arena drumului şi apoi sfîrmate s’au răsturnat. Derailarea se zice a fi fost pricinuită de o ruptură de şină. Vieaţă de om n’a picat jertfă. * Falsificatorii de bani, prinşi astă­­primăvară pe când numărau bancnotele în hotel Central din Turda sunt deţinuţi şi acum în arest preventiv. Procura­tura regească din Cluj a finalizat cer­cetarea şi a pregătit actul de acasă. Conform acestui act falsificarea de bani a fost constatată Ca complici sunt ară­tați : economul Pászthory Aladár, aseso­rul sedinei orfanale in pensiune, Csong­­vay Béla, tipograful Fenyvesi Victor, litograful Szigethi Péter, tipograful Baga István, notarul Paşca S., canimarul Nagy Ferencz şi economul ifj. Séra Ká­roly. — S'a constatat, că acusaţii au pre­gătit şi au pus în circulaţie mai multe zeci de mii florini — în bacnote de câte 10 fl. Pertractarea finală va fi la înce­putul lunii viitoare.* Petiţia Evreilor din România. Evreii din România au făcut o lungă petiţie cătră corpurile legiuitoare (par­lament) prin care cer nici mai mult nici mai puţin, fără toate drepturile politice şi civile. Culmea petiţiei o formează frasa : »Voim dar’, dlor deputaţi, a vă ruga ca în virtutea înaltei autorităţi cu care s’au învestit sacrele obligaţiuni ale tratatelor internaţionale, se declaraţi drepturile noastre de Români. Petiţia e subscrisă de representanţii comunităţii din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Brăila, Ro­man, Focşani, Bacău, Bârlad, Fălticeni, Văslui, Piatra, etc.* Din dragoste... Droguistul Híd­végi din Arad s’a îndrăgostit »fără ho­tar« în frumoasa Laufer Margit din Budapesta. Soartea și mai ales lumea rea nu le-a îngăduit să dapene împreună auritul fir al dragostii eterne. D’aceea stăpân pe ei s’a făcut năprasnicul gând al sinuciderii... Ieri a închiriat Hídvégi o odaie în hotel »Adria« din Budapesta, unde ’şi-a dus şi pe aleasa lui. După câteva minute două detunături s’au au­zit... Frumoasa Margit a picat moartă ; pe Hídvégi ’l-au transportat în spital ră­nit de moarte... Şi lumea nici în c­a­sul morţii nu ’i-a lăsat îmbrăţişaţi... * None­tă de aur în Ardeal, în­treprinzătorul Fehér János din Cluj a descoperit în hotarul comunei Gödeme­­sterháza (com. Murăş-Turda) mine bo­gate în sulfur şi aur. Actualul proprie­tar al ţinutului cu mine este baronul Bánffy Dezső. Dacă săpăturile şi în viitor vor ave acelaşi resultat, se speră că băile aceste vor fi unele din cele mai bogate în Ardeal. De present aproape la fiecare viață metr. de peatră se gă­sesc 4—5 grame de aur. Pe lângă ace­ste apoi se mai găsește stofă şi aur cristalisat. * Telefon între Selişte şi Peatra- albă Zice-se că din motive strategice mai înalte, ministrul de răsboiu comun a ordonat, ca toate staţiunile gendar­­mereşti de pe frontiera ţării să fie le­gate prin linie telefonică cu cel mai apropiat oficiu poştal, în scopul acesta de vre-o câteva zile să şi lucră cu mare zor la legarea oficiului poştal din Să­­lişte cu staţiunea gendarmerească dela trecătoarea de pe muntele Peatra-albă. Ca la toate întreprinderile ce le face statul, aşa şi la aceasta se poate reda modul de »cruţare« al seu. Linia acea­sta va costa peste 10.000 fl., de­oare­ce toţi stîlpii de pe întreaga linie, care trece tot prin păduri, sunt duşi dela gara Să­­liştei. Adevărat »jaf« în banii ţării. Judecată sârbească. Un soţ des­părţit ’şi-a împrocesuat fosta femeie pen­tru calomnie. Judecătorul sârb a adus următoarea judecată: »în numele Maj. Sale regelui! După ascultarea pîrii şi a apărării Dragina Zsupanovits e con­damnată la tăcere eternă«. Se spune, că femeia a colindat pe la toţi advocaţii să-şi recureze spada sentenţă, căci, cum vă puteţi închipui o femeie vie — care să fie osândită la tăcere eternă ?! Călugăr — logodit. Călugărul Hoffmann Károly, profesor la gimna­­siul din Kisújszállás — s'a îndrăgostit »foarte serios« de frumoasa Beliczaip Irén din Oradea-mare. Cum cu drago­stea nu poţi glumi, călugărul a lăsat »popia la pustiu« şi în locul rassei că­lugăreşti a îmbrăcat haine de cavaler şi acum Duminecă s’a logodit cu aleasa inimii sale.* De cinci­ ori a încercat. Pós Ká­roly fost îngrijitor la temniţa din Alba­­regală s'a ştrangulat în institutul alie­naţilor din Lipot-mező. Nenorocitul după­­ce din pricina boalei a fost scos din slujbă,­­şi-a tras un glonţ de revolver. N’a murit însă, fără şi-a perdut lumina ochilor. După două săptămâni s’a arun­cat în o fântână. ’L-au scos însă teafăr. A treia zi din nou s’a aruncat în fân- I tână, — dar’ din nou ’l-au scăpat. Odată • s’a aruncat din un etaj, — dar­ ca prin­­ minune a scăpat şi atunci cu vieaţa, I de care cu ori­ce preţ doria să se des- I partă. Acum furişându-se dinaintea în­­­­grijitorilor s’a ştrangulat în o chilie a­­j institutului de alienaţi. Şi acum, în sfîr­­­­şit, moartea milă ’şi-a făcut de el.­­ Monumentul lui Mircea Basarab,­­ care va fi ridicat în Tulcea, a fost por­­­­nit din Italia spre România. Asupra­­ acestui monument, marele ziar »Corriere della M.« scrie următoarele: »Săptămâna trecută a fost turnată în stabilimentul I Batzaghi o colosală statue a Domnului I Mircea Basarab cel bătrân, care a dom­­ni­nit în Valahia între 1387 și 1418. E o viguroasă figură de răsboinie, acoperit­ă cu arme, cu coroană pe cap, cu sceptrul jj în dreapta şi cu stânga pe mânerul unei ■ spade suficientă să pună pe fugă o al­ti mată întreagă. Statua înaltă de 3 m. 30 I va fi aşezată pe un piedestal de peatră con-­­ struit acum pe o piaţă din oraşul Tulcea. I Inaugurarea acestui monument e stabi­li lită pentru 14 Octomvrie. Autorul gran­­ji­diosului monument e sculptorul român I Constantin Bălăcescu, stabilit în oraşul­­ nostru unde a studiat cu Butti, după­ ce i, urmase patru ani Academia din Veneţia. I Monumentul este format din statue şi­­ din un viguros grup, compus dintr’un I leu, care calcă peste arme şi steaguri şi­­ are o labă pe un glob simbolisând pă­­- mântul, pe care sunt desemnate gurile I Dunării«. 1 ° * Fluidul regenerator pentru cai I al lui Kwizda. »Sport«, revistă de spe- I cialitate pentru curse, vânat şi cai, se I pronunţă asupra fluidului regenerator I al lui Kwizda, în chipul următor: »Cel-S ce la sforţări mari voeşte să conserve la caii sei vinele în curăţenie, li­ se re- I comandă fluidul regenerator al lui loan I Francisc Kwizda, farmacist în Korneu­­jj­burg lângă Viena. După fiecare între- I buinţare, după­ ce am frecat bine cu paie­­ vinele, frecăm picioarele calului deja şi genunche până sus la coapsă cu fluid regenerator, apoi îi aplicăm bandaje uşoare; un mijloc acesta simplu şi to­tuşi de efect foarte folositor, pentru con­­­­­ervarea vinelor în stare bună şi capa­­­­bilă de suportarea strapatelor şi pentru­­ delăturarea formării zeilor. Fluidul re­st generator pentru cai ces. și reg. priv. al I lui Kwizda n’ar trebui deci să lipsească I nici unui proprietar de cai. ! !

Next