Foaia poporului, 1911 (Anul 19, nr. 1-52)
1911-01-15 / nr. 1
Pag. 2 prejerările a^a de grele, trebuie săo ferim de orice hârţuială înlăuntrul partidului. Amândouă părerile izvorând din dragostea pentru neam, forma personală, pe care au luat-o expunerea părerilor, n’are să ne neliniştească. Amărăciunea momentană va trece şi toţi se vor întâlni pe drumul frumos al luptei pentru neam. Acesta ar fi, pe scurt, anul 1910 în viaţa noastră publică. Am primit şi lovituri destule, dar sufletul nostru a eşit cu atât mai oţelit din aceste lupte, cu cât ele au fost sfinţite cu sânge românesc vărsat pentru idealul nostru naţional. Dee Dumnezeu ca la sfârşitul anului ce vine, să putem dovedi prin lupta îndârjjită şi mai mult, că Românului nu-i este dat să-şi poarte capul plecat. Schimbare de guvern în România. Ministerul I. I. Bratianu şi-a dat demisiunea ( * mulţumit), iar cu formarea noului cabinet a fost însărcinat dl Petru Carp, căpetenia partidului conservator, care ajunge la putere în Ecoul partiduui naţional-liberal. Acesta a fost la putere din anul 1907, primăvara, când a fuoat răscoala cea mare a ţăranilor. In cei patreu ani de muncă au adus multe legi bune, «»nu toate tind la îmbunătăţirea stări ţăranilor mai alea. Jtflodlul din Galaţi. La Craiova (România) s’a ţinut cea dintâi adunare de protestare csontra crimei săvârşite de jandarmii maghiari In Galaţi. Comitetul acestei întruniri a hotărât totodată să stâruiască cu graiul şi în scris P® p ng.4 toţi Români din România, ca pe viinu mai cumpere nici o marfă, caredin fabrici ungureşti, adecă să boicoteze mărfurile ungureşti. Asta într’adevăr ar fi un mijloc bus da a iovi trufia maghiaro-jidană, mai ales jidană. Anul-nou în Budapesta. La Anul-Nou ,s obiceiul, ca deputaţii din fiecare partidă să asuucă la şeful lor şi să-l soliciteze (să-i poftească Anul Nou fericit) printr-o vorbire, pe care o ţine unul dintre cei mai fruntaşi. Răspunsul dat de ministrul-preşedinte Khuendervirg dovedeşte din nou, că naţionalităţile din Ungaria nu se pot aştepta la nimic busnici din partea acestui guvern. Moştenitorul Tronului i-a spus, că în Ungaria, prin politica oapuminte de pănă acum, lucrurile au ajuns aşa da departe, încât ţara a ajuns să nu mai fie cinstită nicăiri. Ministrul Khuen (pe peste Chin) a ţinut să le dea Ungurilor săi sfaturi, cari să-i ridice iară în ochii lui El Ie-a spus următoarele: 1. Ungurii să aibă grije, ca între regepţiune“ să fie bună înţelegere. 1. Pentru întărirea ţării e nevoie, caii să trăiască în pace şi bunăînţelegere sare din confesiunile şi naţionalităţile, dătuisac aceasta ţară năzuind a câştiga __X nouă de putere, cari să mărească pots „naţiunii unitare"1. Cu asta a scrintit-o. 3. Ungurii să trăiască în pace cu Austria. 4. Să lucreze, ca să-şi câştige simpatia (cu partea) lumii. Vor faca ungurii aceea ce le cere Khuen? (în docul lui e altcineva, care-i împinge). Nucredem ! Ungarii în fudulia lor şi cu cerurile îar nesăbuita vor supăra totdeauna şi pe Domitoi şi pe Austriaci. Mai ales aceştia din urmă Reforma armatei. Dietei din Budapesta i se vor prezenta nouă proiecte de legi, cari tind la îmbunătăţirea armatei austro-ungare. între acestea, de mare însemnătate e proiectul (planul) de lege, prin care se introduce serviciul militar de doi ani, în loc de trei, ca până acum. Numai la cavalerie (călăreţi) şi la artileria (tunari) călăreaţă serviciul va fi tot de trei ani (în schimb, pe aceştia nu-i mai prea chiamă ca rezervişti la deprinderi). Prin legea aceasta numărul soldaţilor sa va mări foarte mult. Honvezimea va căpăta şi ea artilerie, dar nu şi generali, cari vor fi şi pe viitor tot cei împărăteşti, aşa că numai ofiţerii de la colonel în jos vor fi honvezeşti. O noul banei de asigurare. Luându-se după pilda băncilor noastre, „Banca centrală de credit a institutelor financiare maghiare“ din Budapesta, a dat un apel către toate băncile din Ungaria, pentru a înfiinţa o societate de asigurare a băncilor din Ungaria. Se înţelege, că băncile noastre româneşti n’au ce cânta în societatea aceasta străină, ci-şi vor da tot sprijinul moral şi material băncii noastre de asigurare „Fortuna“. Jaf în banii ţării, Guvernul Kossuth- Wilkerle-Apponyi, cel care a făcut ţara de ruşine şi a ştiut să facă numai legi, prin care să sugrume naţionalităţile, a fost dovedit, că a cheltuit cu 75 de milioane de coroane mai mult, decât a votat dieta, cu toate că aceasta i-a împlinit toate poftele. — Pentru căile ferate — aici îşi căpătuia Kossuth prietenii şi jidanii întreprinzători —l-au cheltuit cu 26 de milioane mai mult, decât ar fi fost iertat. Pentru kisdedovarile maghiarizătoare s’au cheltuit cu aproape un milion mai mult, pentru desvoltarea minelor de cărbuni — gheşeftari mari jidoveşti — s’au cheltuit cu un milion şi jumătate mai mult. Apoi vin sume mai mici, prin cari să se arete fudulia ungurească şi să se căpătueaasă nemeşi flămânzi. In Tatra-Lomniţ s’a făcut o grădină, în care să se plimbe domnii Pentru aceasta s’au cheltuit cu 13 mii de coroane mai mult. Pentru teatrul unguresc din Budapesta au 350 de mii mai mult. Ţara ungurească are şi un comisar pentru Ţigani! Ei bine, comisarul acesta are o leafă de 16 mii 500 de coroane! Cheltuieli de acestea sunt cu nemiluita. Pentru aceea dările se măresc mereu, căci deputaţii fără suflet pentru durerile poporului se votează, iar când vine statul şi dă şi la o biată de şcoală românească câteva sute de coroane pe an, cere, ca şcoala în schimb să fie maghiarizată. Dar toate acestea se vor sfârşi, şi încă mai curând de cum cred puternicii de astăzi, partid moderat sârbesc. O parte dintre Sârbii din Bănat nu se simţesc bine pe picioarele lor proprii. Au trebuinţă de proptele. De aceea s’au hotărît să înfiinţeze un nou partid sârbesc — ei au avut şi partid kossuthist! — dar moderat, adecă lângă oale pline, de limba lui, oare' « cea învăţată dela mam beste mai mult? In fe, multe dinşelătorii, mai aie fac statistici mincinoase. Vitan greco-catolic din Lan din strajnic cătră toţi preoţ bine de grije, ca la toţi Rut. vitori şi lucrători la Polonia ruteană. Ba li se impune proanilor să supraveghieze în peri limbei în foaia de recenzământ. Li noi nu ştim să se fie ordine, dar sperăm că fie-care R« avut de grije, — după cum am mai sc».„ ... foaie — ca nu cumva să lase să-l treacă cu limba maternă maghiară sau cine ştie cui cîţi Germani sunt în Ungaria? După statistica maghiară, căreia nime nu-i post« da crezământ, în Ungaria abia sunt cert preste două milioane de Germani (Nemţ Şvabi, Saşi, de aceştia în Transilvania şi partea de meazănoapte a Ungariei). O sorittate naţională germană din Viena a publi o broşură, în care arată, că în Ungaria sui într’adevăr trei milioane 116 mii de German dar că un milion dintre ei, mai slabi e înger, Îs numărătoare declară ca limba vorbită mai des pe cea maghiară. Se'nţeiese că gazetele jidano maghiare turbă de mân şi udă după jandarmi, procurori, furci. O* primejdia e mare: cu toate minciunile e până acum. Maghiarii sunt dovediţi, ei sau cu un milion mai puţini decat, zice statistica lor. Au noroc cu milionul de Jidi, căci ar rămânea puţinei de tott lupta pentru şcoala româneşte!. In muna Mihalca din Bucovina, ţăranii rossi au intrat in şcoala comunală şi au ali pe învăţătorul străin din ea. Ei sunt învinaţi, că în şcoală se propune întrio lir- ^ străină Cu toate că mai mulţi dintre j£ fost arestaţi, Românii din comună vor noatinua lupt* pentru dolhrudirea dreptului lor firesc de-a ave* pentru copiii lor numai şcoală românească, ia frunte vor r novici, cu bani Dungyerszky di» împrumuta câteva .* POPORULUI , ce le plăteşte pielea. Dragostea potror culte din Europa nu vor câştigă-o niciodată, pănă când vorbind de „naţiune* se înţeleg numai pe ei, bucurându-se numai ei de bunătăţile ţării întregi, voind ca numai cultura lor, care nu e cultură adevărată încă. să se răspândească, şi până când naţionalităţile nemaghiare sunt prigonite în felul de pănă acum. Egala îndreptăţire culturală, economică şi politică e singura, care poate vindeca ranele, de care sufere patria noastră. Pentru şcoala confesionismare îşi au mare dreptate mano-catolicii pe şcoala confvedit-o adunarea comunităţii din Sibiiu. Romano-catolicii sunt Germani şi Maghiari. Germ. merge la şcoaleie germane ale S. ghiarii la şcoala de stat. Ei nu fac. şi ca să-şi poată susţinea şi mai departe ş. lor confesională romano-catolică, au votat na arunc de 10»/# ceea ce e spre lauda lor. fraul minister al Austriei. Criza ministerială din Austria e delăturată. Fostul ministru preşedinte Bienertk şi-a format un nou minister, care e al treilea pănă acum sub conducerea lui. Mai toţi miniştrii sunt funcţionari înalţi de stat, iar nu oameni politici (adecă aceşti miniştrii nu fac parte din nici un partid).