Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)
1912-09-15 / nr. 36
Pag. 8 Dl Dr. Vasile Meşter şi-a mutat cancelaria advocaţială în Vişăul-de-sus, Maramurăş, patria dânsului. Dl Dr. Meşter a fost multă vreme redactor la „Tribuna“ din Sibiiu, când scria uneori şi la „Foaia Poporului“. Român bun, îl dorim pe pământul sfânt al Maramurăşului românesc putere de muncă şi izbândă în ridicarea Românilor noştri de-acolo, ca să ajungă iată ce-au fost odinioară: singurii stăpâni ai Maramurăşului. La universitatea din Cernăuţi (capitala Bucovinei) sunt înscrişi 327 studenţi români, dintre cari 107 la facultatea teologică. Se poate aşa ceva? Doi Români dinMolomfalău, comitatul Murăş-Turda, anume Iacob Laslo şi Nicolae Tacşa ne scriu, că după ce oamenii din sat şi cei duşi la America au strâns o frumoasă sumă de bani, ca să-işi clădească o şcoală naţională (confesională), au rugat şi pe preotul lor să contribuie cu ceva. Acesta a refuzat însă, declarând, că el n’are lipsă de şcoală românească, căci copiii lui şi-i dă la cea Săcuească. Dacă într’adevăr lucrează astfel, apoi e o ruşine pentru biserica românească un astfel de slujitor şi autorităţile noastre bisericeşti mai înalte ar trebui să cerceteze. Căci în împrejurările grele, prin care trece nu numai şcoala, dar şi biserica naţională română, orice Român, mai ales fruntaş fiind, care să dă de partea străinilor, e un criminal. Blériot şi aviatorii români. Cunoscutul aviator francez Blériot a spus despre aviatorii de la şcoala de aviaţiune din Brun (Franţa), că cei mai buni sunt Francezii şi Românii. Românii noştri sunt de o agerime deosebită, cari ştiu să mănuească aparatul ca nici unii de alte naţii şi ştiu să-şi dea la moment seamă în zbor de orice pri- mejdie i-ar aşteptă. Isprăvile unui renegat ticălosCu toţii ne aducem aminte de ţinuta oarbă- j tească a mai multor notari din comitatul Făgăraşului de pe timpul alegerilor din urmă. Ei au fost prigoniţi de paşalele din Făgăraş, fără însă ca să-i poată face să se plece. Intre cei mai buni naţionalişti din timpul acela a fost şi notarul din Scoreiu, dl Alexandru Comşa, acum funcţionar de bancă. El fusese suspendat din postul lui, pe care cei de la comitat l-au încredinţat unui ticălos renegat, Petru Moldovan, vicenotar. Acestuia i-au mai dat şi agentura de poştă. Fiindcă nu se poate om cinstit, care să ţină cu străinii, Moldovan a dovedit în curând, că şi el e un mişel: a furat o miie de coroane de la poştă, vre-o două mii de coroane din dări şi a şters-o spre România, dar a fost prins în Braşov. Oameni buni, păziţi-vă de slujbaşii, comunali sau şcolari şi bisericeşti, cari ţin cu străinul, căci nu sunt oameni cinstiţi. V’o dovedşte şi cazul lui Moldovan. Crima din munţii Cloşani (jud. Mehedinţi, România). O ceată de hoţi au atacat stâna lui Mihai Tănăsoiu din Orzeşti. Ciobanii, împreună cu stăpânul lor, i-a urmărit, dar Tănăsoiu n’a apucat să facă câţiva paşi şi a căzut mort lovit de nişte gloanţe în piept. Tâlharii, ca să oprească pe urmăritori, au tras din puşti. Ei au dispărut dincoace. Făcându-se cercetări, procurorul a constatat, că răufăcătorii sunt din nişte comune învecinate din Bănat, Corneareva şi altele. S’a cerut dela autorităţile din Ungaria urmărirea tâlharilor. Burse (stipendii) s’au votat în dieceza gr.-catolică a Lugojului pentru anul 1912/13 în suma de 10 mii 760 cor., anume 9450 coroane la 109 elevi de gimziu, şcoală normală (seminar pentru învăţători) şi studenţi universitari, iar 1310 cor. la 41 învăţăcei de meserii. Cam slabă mângâiere. E cunoscut obiceiul Românului de-a se mângâia în vreme de năcaz cu câte o glumă mai bună sau mai rea. Aşa fac acum bravii noştri ţărani de prin părţile ungurene, ameninţaţi să fie băgaţi în troaca episcopiei de Haidudorog în urma hotărîrii Papei, care începe cu vorba „Christifideles“ (adecă credincioşii, fidelii, lui Christos). Ei nu mai vorbesc acum decât de vlădica Hodorog din Hodoroagă, pe care-l face episcop Cristea Fedeleş, n’ar mai fi pomană de el. Ce să-i faci Româniului, de năcaz face haz. Invenţiuni româneşti. D-nii Ioan Bogdan, comerciant, şi Avram Ţorţolea, lăcătuşi amândoi din Oraviţa românească (Bănat) au inventat (iscodit) o întocmire, care face ca vagoanele să se lege şi deslege singure, fără ca frânării să mai fie nevoiţi să se vâre printre ele, ceea ce le primejdueşte de multe ori viaţa. Afară de acest aparat au mai inventat un aeroplan, care e astfel construit, încât dacă nu mai lucrează motorul (maşina), el nu cade iute la pământ, ci se lasă uşor în jos. — Aceşti doi oameni iscusiţi mai au şi alte invenţiuni. Un tată împuşcă pe propriul său fiu. Fostul prefect (comite suprem) Constantin Câmpean din Târgovişte (România) a ieşit la vânat cu fiul său Cornel, un băiat de 17 ani. Trăgând în nişte prepeliţe fără să observe, că fiul său eră aproape de el, stând ascuns în nişte cucuruze, l-a lovit cu alicele în cap omorânzându-l pe loc. Ne putem închipui jalea bietului părinte. La poliţia din Bistriţa se întâmplă lucruri slabe, după cum cetim în „Bistritzer Zeitung“. Un Român a venit cu 20 de gâşte să le vândă. E ştiut, că negustorilor de găini din oraşe nu le este ertat să cumpere înainte de locuitorii ceialalţi. Un Jidan ar fi vrut să cumpere bucuros gâştele cu un preţ mai mic, de aceea a plătit pe un gardist (poliţaiu) să alunge pe Român din piaţă. Jidanul s’a luat după el şi i-a cumpărat gâştele cum i-a plăcut. Tipografie românească în Lugoj. Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public român din Lugoj şi jur, că am deschis în Lugoj, str. Nita Pop nr. 6 (Internatul de fete gr.-or. român) un atelier de tipografie, aranjat cu cele mai moderne litere şi mai perfecte maşini, sub firma tipografia ,,Minerva“ George Ţăran, unde execut orice fel de tipărituri ce se ţin de arta tipografică precum: Invitări la petreceri, bilete de vizită, bilete de cununie, bilete de logodnă, placate, avizuri de moarte, foi periodice, ziare, tipărituri pentru bănci, tipărituri advocaţiale, avize, coverte, statute etc. etc., executate după cel mai nou sistem şi cu preţurile cele mai moderate. Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin al onoratului public român, Onorându-mă cu comandele necesare, semnez cu deosebită stimă: George Ţăran proprietarul tipografiei „Minerva“ Lugoj, str. Nita Pop Nr. 6. Ţăsăturile noastre în Berlin. Ministrul de externe al Germaniei, dl Kiederlen- Wăchter, care a fost şi ministru al Germaniei în Bucureşti, are în Berlin o vilă, în care toate odăile sunt împodobite numai cu ţăsături şi cu vase româneşti. Pravul de puşcă francez e cel mai ticălos. In timpul din urmă, acest prav a explodat de 63 de ori, fără ca să fi fost fost vreo cauză din afară. Fabricanţii au întrebuinţat materialul cel mai prost, aşa că pravul de puşcă francez e mai primejdios pentru soldaţii francezi decât pentru cei duşmani. O explozie în Italia. Marchizul (ceva mai mare ca un conte sau grof) Imperial are o fabrică de materii explozice. încercând o materie nouă, aceasta a explodat, aruncând fabrica în aier şi omorînd atât pe marchiz, cât şi pe mai mulţi lucrători. Bestialitatea Mexicanilor. In Mexico o republică mare în America-de-mijloc, iară e revoluţie. Rar se găseşte popor mai sălbatic în timp de războiu ca cel mexican. Revoluţionarii au atacat un tren, omorînd 36 de soldaţi, cari îl însoţiau, şi 46 de călători, cari au fost jefuiţi de tot ce aveau cu ei. Hingherii n’au fost pedepsiţi încă. Mare nenorocire la o mină din Franţa. In minele de cărbuni din Lens (în Franţa) a fost o exploziune grozavă, care a ucis 71 de oameni, între cari şi un inginer, care a cercat să lucreze pentru scăparea celor astupaţi de pământ. Nenorocirea a fost cu atât mai mare, că după prima exploziune au urmat altele, aşa că au trebuit să înceteze cu lucrările de salvare (scăpare). Moarte la îmblătit. O ţărancă din Noieni (comit. Bistriţa-Năsăud), care ajuta la maşina de îmblătit, a vrut să dea snopi preste osia de transmisiune, care era desfăcută. Şorţul i s’a apropiat de sulul, care se învârtia, şi când a vrut să-l desfacă, a fost prinsă şi biata femeie trântită la pământ şi strivită, aşa că după oprirea maşinei era moartă. Omorît în grădină. In Iad (comit. Bistriţa-Năsăud) a fost găsit într’o grădină cu pomi un băiat de Român împuşcat prin cap. Intr’o cârpă avea şase mere. Se vede, că intrase să fure poame şi stăpânul, care păziâ, l-a împuşcat. Procurorul cercetează. Tot ciupercile veninoase. In Vagdebred (Ungaria) s’au otrăvit 15 familii, cari au mâncat ciuperci veninoase. Cinci persoane au murit. Trăznite. In Puţin (comitatul Zemplin) au fost trăznite două fete, rămânând moarte, alte trei au fost rănite rău. Rachiul se răspândeşte tot mai mult în Rusia. In anul 1911 s’au vândutaproape 92 milioane de vedre din otrava aceasta, cu trei milioane mai mult ca în anul 1910. Urmările se şi văd: o îndobitocire tot mai mare a poporului, înmulţirea boalelor şi a crimelor. Un muncitor, om învăţat. Un lucrător cu ziua din Helsingborg (Suedia) iubia aşa de mult ştiinţa, încât tot timpul liber şi-l întrebuinţa învăţând. Carl Hansson, aşa se numeşte lucrătorul, a scris o lucrare mare filosofică (despre ştiinţa vieţii), pe care un profesor de la universitatea din Lund a aflat-o aşa de bună, încât o va tipări pe cheltueala lui. FOAIA POPORULUI Nr. 36