Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)
1920-01-07 / nr. 1-2
Peg. 2 iul de bine în cursul războiului a toată lumea, de curs am avut part® noi, Românii, în măsură nusi nu redacat toste celelalte popoara din lume, ci plătesc munţii şi ce plătesc râurile în vieope de războiu. Fost-au pe multe bomi cstfeţi puternice, bi e întărite, bine apărate, dar duşmanul pregătit din vreme pentru atacaria şi distrugerea lor, cu tunuri groaznice le a dărimat îo scurtă vreme, deschizându şi drumul prin vis sau pest© ele pentru înaintarea dorită. Avut-» Rusia multe cetiţi puternice, dar pe toste le a dărimat în războiul tresut armata germană, chiar şi pe cea mai bine întărită, Ivangordiul, unde s’feu distins atât de mult soldaţii noştri români din amist, Austro Ungari, încât Isa imia vestea în toata lumea, dar unde, durere, şi au silat moartea cu mai mulţi dintre ei. Avea şi Austro Ungria o cetate puternica în Goliţis, — Przemysl, — despre care se spună», că cu neputinţă sa cadă în mâna Ruşilor şi totuşi a căzut şi Ruşii pesta ruinele ei au mers înainte, cucerind Galiţa întreagă şi ajungând în Carpaţi , ei apoi s’au împedeest, n’au putut să meargă mai departe. Ceeace înseamnă, că munţii oferă un puternic mijloc de apărare în contra invaziunei duşmane. Am văzut apoi, tot în cursul războiului, cum Nemţii au domimit rând pe rând toate fortăreţele puternici din Belgie, cu tur»’'’1" trecut pe păm repeziciune*um la râul Marn a fost bătuţi şi dousora au 16 din Franţa, singi nmi să ceară pace umilitoare. Va se zică, râurile încă formează o linie bună de apărare In contre atacurilor duşmane. Urmesză deci, că graniţele cele mai bune şi mai sigure ale unui stat sunt munţii şi râurile Iată du ce gtlruim noi atât de mult şi va trebui se rtî ruina şi Sn viitor şi să cerem cu toată energia, ca graniţsla României Mai să fie la Tisa, Murăş şi Dunăre, pe cum şi da ceealaltâ parte sunt la Nistru şi la Msrea-Neagrâ, — fiindcă numai pe calea aceasta ne putem vedea statul ssigurst şi garantat în contra invazîuoilor duşmane, numai atunci ne putem vedea în linişte da munca multă şi grea, care ne aşteaptă pentru înflorirea şi întărirea statului , »vândă-ne graniţele noastre naturale. Că între graniţele acestea naturale ale României Mari vor cărea şi vor rămânea şi cetăţeni da altă naţionalitate, nu numai Români, n’are atace, pentru că statele, cum am arătat, pot se fiu compuse din mai multe neamuri, nu e neicunjurat de lipsă ca numai un singur popor 8& 1 formeze; de alta parte esrăşi, cei de altă limbă din România Mare, cu de limbă românească, n’au să sa teamă că vor fi asupriţi, pentrucă noi înşine asupriţi am fost veacuri , ia rândul, ştim deci ce înseamnă a fi asuprit, şi din asupriţi nu ne vom face asupritorii nimenui. De altcum li se va da toată înlesnirea, celor ce cumva nu ar voi să rămână cetăţeni ai României Mari, ca să se mute asolo unde îi trage inima, la cei de o limbă şi de o lege cu ei. Pe lângă graniţe bune şi sigure, se mai cere spo , ca statul, deci România-Mare, pentrucă la statul nostru ne gândm, să aibă şi o poporaţiune bună, muncitoare, cruţfetoare, pornită pe calea înaintării in cultură şi bunăstare, pentrucă nu destul, că evem o România-Mare, ci trebue se tăcem din es şi o România tată, înfloritoare, o Românie bogată, după ce izvoare de bogăţie are destula. Şi mai presus di toate se cere, ca statul se aibă o organizaţia bună, un corp de funcţionari, compus de sus până joi din oameni pricepuţi, muncitori şi cinstiţi, bar despre acestea vom vorbi în alt articol următor. * Itdi la , la senat, şi Marţi la ameaz răspunsurile au fost predate la palat Maiestăţii Sale, Regelui Ferdinand, prin delegaţiuni speciale, cu solemnitate corespunzătoare. Pacea cu Ungaria. Se apropie şi legarea păcii cu Ungaria Delegaţia maghiară va fi plecat la Paris şi în curând îi vor fi înmânate condiţiile de pace, pe cari va avea să le subscrie fără înpotrivire. După ziarele din Budapesta şi de la Viena, statul viitor unguresc va fi compus numai din 14 judeţe (comitate), cu poporaţiune maghiară; va avea să plătească 18 miliarde ca despăgubire de războiu și se iee asupra sa a cincia parte din datoria publică a monarhiei austro-ungare. Forma de stat se va hotărî prin plebiscit. Dacă poporul maghiar s’ar decide pentru monarhie, antanta nu permite să fie adus pre tron fostul domnitor, ori alt membru din familia sa, Moartea Basarabiei. Ştim, că conferența de pace nu şi-a spus încă cuvântul în chestia Basarabiei Domnul Ciugureanu, sosit acasă zilele trecute de la Paris şi Londra, a spus însă, că chestia Basarabiei e acum resolvată în mod definitiv, ea rămâne alipită la România Mare, încurcătura au fost făcute câţiva agitatori ruşi din Basarabia, cari prin expunerea falsă a situaţiunei, au căutat se câştige pe partea lor cercurile politice din Franţa şi Anglia, dar domnul Ciugureanu, fruntaşul basarabean, a lămurit lucrurile în cercurile oficiale de acolo, şi urmarea a fost, că mincinoşii agitatori ruşi au fost expulsaţi din Franţa şi când au voit să plece în Anglia, nici acolo nu li s’a permis întrarea. FOAIA POPORULUI Nr. 1—2 w * 4. * rawaş politic, întregire de guvern. Interimatul domnului Dr. Aurel Vlad la interne a încetat, după ce a fost aflat omul potrivit pentru a fi pus în fruntea acestui ministeriu , domnul Dr. Lupu, deputat în cameră. Sâmbătă a depus jurământul de fidelitate şi a luat în primire conducerea ministeriului de interne. Ştergerea cenzurei. Intr’un consiliu de miniştri, l nut la Bucureşti, s’a luat hotărîre, ca după sărbători să fie ridicată starea de asediu şi să fie ştearsă cenzura. Va rămânea însă o mică zonă de războiu, la Tisa, spre Unga Din Fiume. Inimosul poet D’Anunzio a predat oraşul Fiume trupelor regulate italiene, de sub conducerea unui general. De aci se poate deduce, că în cele din urmă oraşul va fi totuşi incorporat la Italia, ceea ce e cu atât mai uşor posibil, cu cât americanii nu mai fac acum parte din consiliul suprem de la Paris, iar în contra alipirei oraşului Fiume la Italia au fost până acuma numai americanii, cei atât de încântaţi de Iugoslavi, din motivul că aceştia li-au pus la dispoziţie toate bogăţiile ţării lor. Delegaţii noştri la Paris. Domnii Cantacuzino şi Ghica au fost trimişi din partea guvernului nostru la Paris, pentru a representa România în faţa conferinţei de pace şi a continua pertractările cu antanta, în privinţa chestiilor rămase încă neresolvate. Intre instrucţiile primite de la guvern se află şi acelea, ca delegaţii noştri se stârne pe lângă antantă, ca Germania să fie obligată să trimită României comenzile făcute înainte de război, iar antanta să dee din prada luată doia germani, cu ocaziunea armistiţiului, şi după aceea, şi României partea care i se cuvine. De altcum la Paris va pleca şi domnul prim-ministru Vaida pe câteva săptămâni. Din Bucureşti — Desbaterile parlamentare din săptămâna trecută. — Şedinţele din 22 Dec. (Luni). La cameră evenimentul zilei a fost vorbirea domnului Iuliu Maniu. A vorbit frumos, ca totdeauna, fără a vătăma, fără a provota, dând fiecăruia aceea ce i se cuvine: recunoştinţă pentru serviciile aduse ţării. Aşa ar trebui să vorbească toţi! Deputatul Costa-Foru a cerut ridicarea stării de asediu şi demobilizarea, precum şi amnestierea gazetalor condamnaţi, în special a lui Ioan Slavici. Deputatul Paşulea (Bănat) cere încetarea pungăşiilor din administraţia ţării, iar Florian Bogdan (Ardeal) nu aprobă semnarea păcii din partea guvernului. La senat s-au adresat guvernului cereri şi plângeri, mai ales în contra căilor ferate, iar la declaraţiile guvernului au vorbit senatorii: Boroş, Iacobean, Teculescu, Coandă, Arbore şi Filimon. Şedinţele din 23 Dec. (Marţi). La cameră a vorbit la declaraţiile guvernului deputatul Emil Pangrati, spunând multe lucruri interesante şi apoi deputatul Dr. Lupu, care îşi susţine părerea, că la Paris trebueau să fie trimişi alţi oameni, ca să apere Interesele României, oameni de capacitatea lui N. Iorga. Deputatul Haneş prezintă camerei procul de răspuns la mesajul de tron. La senat a vorbit generalul Anastasiu, apoi Popescu Zitreni şi ţăranul bucovinean Androniceacu, care a spus, că nime n’a lucrat pentru unirea Bucovinei cu România mai mult decât Dumnezeu. Vorbeşte apoi ministrul Vlad, cu temperament, ca totdeauna, făcând ca senatorii liberali să parăsască sala ceea ce a îndemnat pe preotul Roşesgă să iee cuvântul şi să regrete cele petrecute. Au fost şi cereri şi interpelări. —^ ' Şedinţele din 24 Dec. (Mercuri). La cameră vorbeşte deputatul Dr. Angelescu, arătând ce propagandă a făcut în America pentru cauza românească şi îi răspunde Dr. Lupu, care îl apostrofase. Sa fac comunicări şi cereri. Dr. I. Biberia cere dizolvarea Consiliului dirigent. Ţăranul Creţu cere măsuri grabnice pentru îndestularea poporaţiunii. Vorbeşte apoi prim-ministrul Vaida, răspunzând celor ce s’au ocupat cu declaraţiunile sale, iar după el vorbeşte Ionel Brătianu, Mârzescu şi Marghiloman, acest din urmă întrerupt şi apostrofat (fără rost) din partea unor ardeleni. La senat se plânge Ferechide, liberal, în contra vorbirei violente a ministrului Vlad, și întreabă, dacă pornirea aceasta e a întregului guvern, ca liberalii să siie, ce atitudine să fie. Ștefănescu interpelează în