Foaia Noastră, 1959 (Anul 3, nr. 1-24)

1959-01-01 / nr. 1

Planuri privitoare la prezentarea literaturii române în Ungaria înainte de eliberare poporul ma­ghiar a fost despărţit cu un zid u­­riaş de popoarele frăţeşti care tră­iesc în jurul lui. Şi poporul maghiar şi român au fost despărţite unul de altul de ura şi aţîţarea şovinistă. Este drept că fiii cei mai buni ai celor două popoare din cînd în cînd şi-au ridicat glasul şi-au întins mî­­na unul altuia­, însă aceste încer­cări au eşuat din cauza atitudinii duşmănoase a oficialităţilor. Ady şi József Attila au cîntat în versurile lor necazurile şi soarta noastră co­mună. József Attila prin traducerile sale ne-a prezentat cîteva din poe­ziile romîneşti însă nu am avut po­sibilitatea să cunoaştem comorile li­teraturii române. După eliberare, după ce moşteni­rile şoviniste ale trecutului au fost biruite, a început editarea în limba maghiară a operelor clasice şi mo­derne din literatura română. Mai a­­les după încheierea convenţiei de colaborare culturală — şi în cadrul acesteia după încheierea înţelegerii privitoare la editări în comun — a crescut posibilitatea prezentării lite­raturii române în Ungaria. Această înţelegere a făcut posibilă ca multe creaţii literare romîneşti traduse în limba maghiară şi editate pentru ungurii din Romînia să le preluăm pentru a fi răspîndite în ţara noas­tră. De la anul 1950 încoace în Unga­ria au apărut 110 opere literare ale autorilor romîni. Intre operele auto­rilor romîni natural am prezentat creaţiile clasicilor romîni: Caragiale, Eminescu, Negruzzi, Creangă, Alec­­san­dri şi alţii. A apărut o antologie a poeţilor şi una a prozatorilor ro­mîni, mai multe culegeri de poezii populare, iar pentru anul 1059 este prevăzută editarea unui volum care cuprinde cele mai de seamă balade populare române. Multe dintre operele literare ale scriitorilor dintre cele două răz­boaie mondiale și ale autorilor con­temporani au apărut deja la noi. în primul rînd trebuie să-l amintim pe Sadoveanu de la care au apărut mai multe romane în limba maghiară. Pe lîngă Sadoveanu scriitori ca Za­­haria Stancu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Eusebiu Camilar, Marin Preda, A. Sahia şi Petru Dumitriu şi-au cîştigat un renume la noi. De Sadoveanu şi Dumitriu a apărut cîte un volum în ediţie populară într-un tiraj de 50.000 de exemplare. In afară de antologia poeţilor ro­mîni au apărut în volume indepen­dente poeziile lui Eminescu, Alec­­sandri, Beniuc, Tom­a, Jebeleanu şi alţi autori lirici. La tîrgul de cărţi de crăciun a apărut un volum de nuvele de Gala Galaction, un volum de poezii de Coşbuc în tălmăcirea poeţilor maghiari şi a celor mai buni poeţi din Romînia. Pe terenul popularizării poeziilor şi prozei ro­mîne în Ungaria un rol deosebit îi revine şi postului de radio maghiar, care în colaborare cu Editura Eu­ropa, prezintă şi operele autorilor romîni apărute la noi. In anii următori am dori să con­tinuăm această muncă de populari­zare a creaţiilor literare române. In această privinţă pe lîngă autorii cu­noscuţi ne vor da un ajutor preţios şi creaţiile cum este de pildă micul roman al tînărului prozator Nicuţa Tănase, care a apărut în săptăm­î­nile trecute la Editura Europa, şi care a avut un succes însemnat. De altcum romanul va fi prezentat şi în cadrul programului de radio. In a­­nul viitor între altele va apare una dintre cele mai de seamă creaţii ale literaturii moderne: „Bijuterii de fa­milie“ de Petru Iftimitriu, apoi ro­manul „Ciocîrlia“ de Francisc Mun­­teanu și romanul „Setea“ de Titus Popovici. Organizaţia de bază a U. T. C.-ului din Chitighaz poartă numele lui Mihail Eminescu Acum cîteva săptămîni, într-o seară liniştită am intrat în căminul cultural al comunei, unde se ţinea şedinţa U .T. C.-ului. Cînd am sosit în primul moment am auzit cîteva nume cunoscute: Ságvári Endre, Ki­lián György, etc. La început nu înţelegeam nimic. Cu cîteva minute mai tîrziu, îl văd pe tovarăşul secretar al organizaţiei ridicîndu-se şi spunînd următoarele: întrucît nu mai este altă propunere, vă rog să votaţi prin ridicarea mîi­­nii, ce denumire să primească or­ganizaţia noastră. Acum înţelegeam totul. Printre altele această şedinţă a fost menită să dea o denumire organizaţiei. Simţeam că aici trebuie făcut ceva, şi încă înainte de votare! Mi-am ri­dicat mina! Nu pentru vot! Secreta­rul mi-a dat cuvîntul. N-am îndrăznit să mă prezint imediat cu propune­rea mea, ci am început cu o între­bare pusă participanţilor la şedinţă. Comuna Chitighaz fiind a doua co­mună locuită în majoritate de ro­mîni ce s-ar întîmpla dacă organi­zaţia ar purta numele unuia dintre marii bărbaţi romîni? Intîi s-a făcut o linişte, apoi sala a izbucnit într-o însufleţire de ne­­descris. Cine să fie? Care să fie? Propune! O auzeam şi de aici şi de acolo. L-am propus pe marele revo­luţionar şi scriitor Nicolae Bălcescu şi pe strălucitul noet Mihail Emi­nescu. Deoarece în rîndurile tineri­lor ţărani muncitori numele nemu­ritorului Eminescu este mai cunos­cut, alegerea a căzut pe Eminescu. Pentru a cunoaşte mai de aproape viaţa şi activitatea poetului am fost rugat de asistenţă ca la o întrunire viitoare să mă pregătesc cu o con­ferinţă despre Mihail Eminescu. In cele ce au urmat, colegul Gheorghe Petruşan, profesor de specialitate romînă, membru al U. T. C.-ului şi el, s-a pregătit foarte amănunţit pentru îndeplinirea acestei rugă­minţi. La următoare şedinţă care s-a ţi­nut în cursul lunii decembrie con­ferinţa a fost ţinută de profesorul Gheorghe Petruşan. Conferinţa a a­­vut un succes foarte mare şi a fost răsplătită cu aplauze îndelungate. Şi oare e demnă această organi­zaţie de numele lui Eminescu? Ac­tivitatea ei de pînă acuma dovedeş­te că da. Se îngrijeşte foarte mult de educarea dar şi de distracţia ti­neretului. Mulţi tineri „crescuţi“ de organizaţia U. T. C. sunt membri ai gospodăriei agricole colective din comună. Alţii muncesc la sfatul co­munal, sau la întreprinderea ER­DÉRT ş.a.m.d. La fel e îmbucură­toare situaţia şi în ceea ce priveşte manifestările culturale şi distracti­ve. Organizează diferite baluri, are şi o grupă artistică, care a dat­ pro­gram şi pînă acum în mai multe rîn­­duri. I. Budai Echipa culturală romînă din Aletea a împlinit 11 ani de activitate în restaurantul din Aletea în sea­ra zilei de 19 decembrie membrii echipei culturale, împreună cu con­ducătorii ei şi cu oaspeţii sosiţi au sărbătorit cea de a 11-a aniversare de activitate rodnică. In decursul celor 11 ani trecuţi această echipă a obţinut succese foarte frumoase. Aceste rezultate totodată dovedesc şi munca bună a conducătorilor echipei culturale care se străduiesc să ridice permanent nivelul artistic al programelor echipei culturale.­­. M. FOAIA NOASTRĂ 3 Planuri privitoare la redactarea manualelor şcolare Redactarea manualelor şcolare pentru elevii naţionalităţilor conlo­cuitoare pare a fi una dintre cele mai grele sarcini care se ivesc în munca Editurii manualelor didacti­ce. Greutăţile sunt multilaterale, ana­lizarea lor ar cere muncă amănun­ţită. Toţi acei care contribuie la îmbunătăţirea situaţiei manualelor duc o muncă conştiincioasă pentru a asigura manualele necesare şcoli­lor de naţionalităţi, şi în timp de doi-trei ani cerinţele vor fi satis­făcute. In cadrul acestei activităţi pline de greutăţi datorită tocmai muncii însufleţite a profesorilor şcolilor cu limba de predare română şi ai şco­lilor superioare o mare parte a di­ficultăţilor a fost înfruntată şi ma­nualele necesare vor apare sau în parte au apărut. Clasele inferioare ale şcolilor ge­nerale au toate manualele necesare. Ele s-au înscris în ultimii doi ani pe baza programei şcolare noi, au apărut tipărite cu ortografia nouă. Cu apariţia Abecedarului s-a rezol­vat o problemă arzătoare a învăţă­torilor care pînă în anul acesta au predat din manuale vechi şi neco­respunzătoare noilor cerinţe politi­ce şi metodice. Clasele superioare ale şcolilor ge­nerale vor primi sau în parte au primit recent noi manuale de gra­matică (Gramatica limbii române pentru clasele V—VI. şi VII—VIII.). Pe lîngă manualul de Limba româ­nă pentru clasa a V-a a şcolilor ge­nerale va apare în curînd şi cel pentru clasa a VI-a. Iar pînă în lu­na septembrie a anului 1959 elevii şcolilor române vor putea învăţa despre clasicii literaturii române dintr-un manual nou, mult superior în conţinut şi formă celui vechi, în­trebuinţat în prezent. Succesul a­­cestui manual se datoreşte în mare parte faptului că pedagogii şcolilor din Chitighaz, Aletea, Micherechi şi Giula au colaborat la alcătuirea unei programe noi la limba şi lite­ratura romînă. Acest manual va fi urmat de Limba romînă pentru cla­sa a VIII-a, care va conţine în con­tinuare cele mai frumoase şi mai valoroase opere ale marilor poeţi şi scriitori ai literaturii române. Redactarea manualelor de istorie, aritmetică, geografie şi ştiinţele na­turale întîrzie din cauza celor ma­ghiare, acestea fiind traduceri. In anul trecut au apărut doar manua­lele de geografie pentru clasele a V-a şi a Vl-a, dar în anul acesta se face traducerea manualelor de isto­rie (clasa a Vl-a şi a VH-a), de a­­ritmetică (clasa a V-a şi a Vl-a), de botanică şi zoologie (clasa V-a) şi geografie (clasa a Vil-a şi a VIII-a). Elevii şcolii medii s-au putut bu­cura la începutul anului şcolar de mai multe manuale noi, încă în cursul verii au apărut manualele de istorie pentru clasele a II-a şi a IlI-a, Geografia pentru clasa a II-a, Fizica pentru clasa a II-a şi a IlI-a, Algebra pentru clasa I şi Biologia generală pentru clasa a IV-a, Mate­matica pentru clasa a II-a şi Bota­­ nica pentru clasa I, Chimia pentru clasa a Il-a, Zoologia pentru clasa a Il-a. Odată cu traducerile se lucrează şi la un manual mult aşteptat de elevii clasei I­, care pînă în prezent n-au avut nici un fel de manual de limba romînă. După apariţia acestu­ia (aproximativ luna octombrie 1959) va urma prelucrarea şi redac­tarea din nou a manualelor de isto­ria literaturii române pentru clasele a II-a , a III-a şi a IV-a ale şcolii medii. Curînd vor apărea manuale noi şi pentru elevii şcolilor cu limba de predare maghiară, care doresc să-şi înveţe şi limba maternă pe lîngă ce­lelalte obiecte pe care le însuşesc în limba maghiară. Ele vor avea un caracter provizoriu, ca pe baza ex­perienţelor să fie definitivate prin colaborarea acelor pedagogi care predau limba romînă ca obiect fa­cultativ. întocmirea, traducerea şi redacta­rea manualelor este o sarcină fru­moasă dar rezultatul dorit nu se poate obţine fără contribuţia peda­gogilor. Pentru ridicarea nivelului manualelor, pentru a le transforma în unelte dragi şi adevărate arme ale ştiinţei este necesar ca fiecare profesor să-şi dea aportul spre a atinge cît mai curînd acest ţel mă­reţ. Lucia Borza O delegaţie de scriitori şi ziarişti sovietici a sosit la Budapesta, un clişeu. WALDAPFEL JÓZSEF, academician, salută la sosire pe membrii delegaţiei Vizită făcută la fabricile din Békéscsaba ... In calitate de diriginte al clasei a VIII-a am considerat că va fi în fo­losul nostru al tuturora să duc pe elevii noștri la cîteva întreprinderi mai mari din Békéscsaba ca și ei să-și poată da seama despre felul cum se lucrează acolo. La excursie au participat şi elevii din clasa a Vll-a aşa încît am fost în total pes­te treizeci la număr. Fabricile vizitate de noi au fost: una de maşini şi de strungărit de fier, alta de tricotaje, iar ultima de confecţii. Efectul produs asupra elevilor conduşi de mine a întrecut presupu­nerile mele. Aceasta o dovedeşte şi faptul că ne-am propus să rămînem la Békéscsaba pînă la trenul de du­pă masă şi nu ne-am întors decît seara. Elevii noştri au rămas încîn­taţi de cele văzute la cele trei fa­brici. La fabrica de maşini şi de strun­gărit am constatat că nu numai pe băieţi îi interesează cum despică rindeaua fierul fixat în strung, ci şi pe fete. Iar la fabricile de tricotaje şi confecţii şi băieţilor le-a plăcut tot aşa de mult ca şi fetelor ţesutul la războaie şi cusutul hainelor. Au avut ocazie să vadă cu ochii lor cum se fac zeci de rînduri de haine sau sute de articole de tricotaj. Aş dori să le mulţumesc şi pe a­­ceastă cale conducătorilor şi munci­torilor acestor fabrici că au fost aşa de binevoitori faţă de noi, ne-au dat toate lămuririle necesare în legătu­ră cu cele văzute acolo. Gheorghe Macovei Cum am comunicat în numărul trecut al gazetei noastre, în magazinul de artă populară şi de industrie casnică din strada Váci s-a deschis expoziţia de artă populară romînă,iar în acelaşi timp la Bucureşti a fost organizată o expoziţie şi tîrgul de artă populară maghiară. In clişeele noastre prezentăm cîteva aspecte de la expoziția din capitala maghiară.

Next