Foaia Noastră, 1959 (Anul 3, nr. 1-24)
1959-01-01 / nr. 1
Planuri privitoare la prezentarea literaturii române în Ungaria înainte de eliberare poporul maghiar a fost despărţit cu un zid uriaş de popoarele frăţeşti care trăiesc în jurul lui. Şi poporul maghiar şi român au fost despărţite unul de altul de ura şi aţîţarea şovinistă. Este drept că fiii cei mai buni ai celor două popoare din cînd în cînd şi-au ridicat glasul şi-au întins mîna unul altuia, însă aceste încercări au eşuat din cauza atitudinii duşmănoase a oficialităţilor. Ady şi József Attila au cîntat în versurile lor necazurile şi soarta noastră comună. József Attila prin traducerile sale ne-a prezentat cîteva din poeziile romîneşti însă nu am avut posibilitatea să cunoaştem comorile literaturii române. După eliberare, după ce moştenirile şoviniste ale trecutului au fost biruite, a început editarea în limba maghiară a operelor clasice şi moderne din literatura română. Mai ales după încheierea convenţiei de colaborare culturală — şi în cadrul acesteia după încheierea înţelegerii privitoare la editări în comun — a crescut posibilitatea prezentării literaturii române în Ungaria. Această înţelegere a făcut posibilă ca multe creaţii literare romîneşti traduse în limba maghiară şi editate pentru ungurii din Romînia să le preluăm pentru a fi răspîndite în ţara noastră. De la anul 1950 încoace în Ungaria au apărut 110 opere literare ale autorilor romîni. Intre operele autorilor romîni natural am prezentat creaţiile clasicilor romîni: Caragiale, Eminescu, Negruzzi, Creangă, Alecsandri şi alţii. A apărut o antologie a poeţilor şi una a prozatorilor romîni, mai multe culegeri de poezii populare, iar pentru anul 1059 este prevăzută editarea unui volum care cuprinde cele mai de seamă balade populare române. Multe dintre operele literare ale scriitorilor dintre cele două războaie mondiale și ale autorilor contemporani au apărut deja la noi. în primul rînd trebuie să-l amintim pe Sadoveanu de la care au apărut mai multe romane în limba maghiară. Pe lîngă Sadoveanu scriitori ca Zaharia Stancu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Eusebiu Camilar, Marin Preda, A. Sahia şi Petru Dumitriu şi-au cîştigat un renume la noi. De Sadoveanu şi Dumitriu a apărut cîte un volum în ediţie populară într-un tiraj de 50.000 de exemplare. In afară de antologia poeţilor romîni au apărut în volume independente poeziile lui Eminescu, Alecsandri, Beniuc, Toma, Jebeleanu şi alţi autori lirici. La tîrgul de cărţi de crăciun a apărut un volum de nuvele de Gala Galaction, un volum de poezii de Coşbuc în tălmăcirea poeţilor maghiari şi a celor mai buni poeţi din Romînia. Pe terenul popularizării poeziilor şi prozei romîne în Ungaria un rol deosebit îi revine şi postului de radio maghiar, care în colaborare cu Editura Europa, prezintă şi operele autorilor romîni apărute la noi. In anii următori am dori să continuăm această muncă de popularizare a creaţiilor literare române. In această privinţă pe lîngă autorii cunoscuţi ne vor da un ajutor preţios şi creaţiile cum este de pildă micul roman al tînărului prozator Nicuţa Tănase, care a apărut în săptămînile trecute la Editura Europa, şi care a avut un succes însemnat. De altcum romanul va fi prezentat şi în cadrul programului de radio. In anul viitor între altele va apare una dintre cele mai de seamă creaţii ale literaturii moderne: „Bijuterii de familie“ de Petru Iftimitriu, apoi romanul „Ciocîrlia“ de Francisc Munteanu și romanul „Setea“ de Titus Popovici. Organizaţia de bază a U. T. C.-ului din Chitighaz poartă numele lui Mihail Eminescu Acum cîteva săptămîni, într-o seară liniştită am intrat în căminul cultural al comunei, unde se ţinea şedinţa U .T. C.-ului. Cînd am sosit în primul moment am auzit cîteva nume cunoscute: Ságvári Endre, Kilián György, etc. La început nu înţelegeam nimic. Cu cîteva minute mai tîrziu, îl văd pe tovarăşul secretar al organizaţiei ridicîndu-se şi spunînd următoarele: întrucît nu mai este altă propunere, vă rog să votaţi prin ridicarea mîinii, ce denumire să primească organizaţia noastră. Acum înţelegeam totul. Printre altele această şedinţă a fost menită să dea o denumire organizaţiei. Simţeam că aici trebuie făcut ceva, şi încă înainte de votare! Mi-am ridicat mina! Nu pentru vot! Secretarul mi-a dat cuvîntul. N-am îndrăznit să mă prezint imediat cu propunerea mea, ci am început cu o întrebare pusă participanţilor la şedinţă. Comuna Chitighaz fiind a doua comună locuită în majoritate de romîni ce s-ar întîmpla dacă organizaţia ar purta numele unuia dintre marii bărbaţi romîni? Intîi s-a făcut o linişte, apoi sala a izbucnit într-o însufleţire de nedescris. Cine să fie? Care să fie? Propune! O auzeam şi de aici şi de acolo. L-am propus pe marele revoluţionar şi scriitor Nicolae Bălcescu şi pe strălucitul noet Mihail Eminescu. Deoarece în rîndurile tinerilor ţărani muncitori numele nemuritorului Eminescu este mai cunoscut, alegerea a căzut pe Eminescu. Pentru a cunoaşte mai de aproape viaţa şi activitatea poetului am fost rugat de asistenţă ca la o întrunire viitoare să mă pregătesc cu o conferinţă despre Mihail Eminescu. In cele ce au urmat, colegul Gheorghe Petruşan, profesor de specialitate romînă, membru al U. T. C.-ului şi el, s-a pregătit foarte amănunţit pentru îndeplinirea acestei rugăminţi. La următoare şedinţă care s-a ţinut în cursul lunii decembrie conferinţa a fost ţinută de profesorul Gheorghe Petruşan. Conferinţa a avut un succes foarte mare şi a fost răsplătită cu aplauze îndelungate. Şi oare e demnă această organizaţie de numele lui Eminescu? Activitatea ei de pînă acuma dovedeşte că da. Se îngrijeşte foarte mult de educarea dar şi de distracţia tineretului. Mulţi tineri „crescuţi“ de organizaţia U. T. C. sunt membri ai gospodăriei agricole colective din comună. Alţii muncesc la sfatul comunal, sau la întreprinderea ERDÉRT ş.a.m.d. La fel e îmbucurătoare situaţia şi în ceea ce priveşte manifestările culturale şi distractive. Organizează diferite baluri, are şi o grupă artistică, care a dat program şi pînă acum în mai multe rînduri. I. Budai Echipa culturală romînă din Aletea a împlinit 11 ani de activitate în restaurantul din Aletea în seara zilei de 19 decembrie membrii echipei culturale, împreună cu conducătorii ei şi cu oaspeţii sosiţi au sărbătorit cea de a 11-a aniversare de activitate rodnică. In decursul celor 11 ani trecuţi această echipă a obţinut succese foarte frumoase. Aceste rezultate totodată dovedesc şi munca bună a conducătorilor echipei culturale care se străduiesc să ridice permanent nivelul artistic al programelor echipei culturale.. M. FOAIA NOASTRĂ 3 Planuri privitoare la redactarea manualelor şcolare Redactarea manualelor şcolare pentru elevii naţionalităţilor conlocuitoare pare a fi una dintre cele mai grele sarcini care se ivesc în munca Editurii manualelor didactice. Greutăţile sunt multilaterale, analizarea lor ar cere muncă amănunţită. Toţi acei care contribuie la îmbunătăţirea situaţiei manualelor duc o muncă conştiincioasă pentru a asigura manualele necesare şcolilor de naţionalităţi, şi în timp de doi-trei ani cerinţele vor fi satisfăcute. In cadrul acestei activităţi pline de greutăţi datorită tocmai muncii însufleţite a profesorilor şcolilor cu limba de predare română şi ai şcolilor superioare o mare parte a dificultăţilor a fost înfruntată şi manualele necesare vor apare sau în parte au apărut. Clasele inferioare ale şcolilor generale au toate manualele necesare. Ele s-au înscris în ultimii doi ani pe baza programei şcolare noi, au apărut tipărite cu ortografia nouă. Cu apariţia Abecedarului s-a rezolvat o problemă arzătoare a învăţătorilor care pînă în anul acesta au predat din manuale vechi şi necorespunzătoare noilor cerinţe politice şi metodice. Clasele superioare ale şcolilor generale vor primi sau în parte au primit recent noi manuale de gramatică (Gramatica limbii române pentru clasele V—VI. şi VII—VIII.). Pe lîngă manualul de Limba română pentru clasa a V-a a şcolilor generale va apare în curînd şi cel pentru clasa a VI-a. Iar pînă în luna septembrie a anului 1959 elevii şcolilor române vor putea învăţa despre clasicii literaturii române dintr-un manual nou, mult superior în conţinut şi formă celui vechi, întrebuinţat în prezent. Succesul acestui manual se datoreşte în mare parte faptului că pedagogii şcolilor din Chitighaz, Aletea, Micherechi şi Giula au colaborat la alcătuirea unei programe noi la limba şi literatura romînă. Acest manual va fi urmat de Limba romînă pentru clasa a VIII-a, care va conţine în continuare cele mai frumoase şi mai valoroase opere ale marilor poeţi şi scriitori ai literaturii române. Redactarea manualelor de istorie, aritmetică, geografie şi ştiinţele naturale întîrzie din cauza celor maghiare, acestea fiind traduceri. In anul trecut au apărut doar manualele de geografie pentru clasele a V-a şi a Vl-a, dar în anul acesta se face traducerea manualelor de istorie (clasa a Vl-a şi a VH-a), de aritmetică (clasa a V-a şi a Vl-a), de botanică şi zoologie (clasa V-a) şi geografie (clasa a Vil-a şi a VIII-a). Elevii şcolii medii s-au putut bucura la începutul anului şcolar de mai multe manuale noi, încă în cursul verii au apărut manualele de istorie pentru clasele a II-a şi a IlI-a, Geografia pentru clasa a II-a, Fizica pentru clasa a II-a şi a IlI-a, Algebra pentru clasa I şi Biologia generală pentru clasa a IV-a, Matematica pentru clasa a II-a şi Bota nica pentru clasa I, Chimia pentru clasa a Il-a, Zoologia pentru clasa a Il-a. Odată cu traducerile se lucrează şi la un manual mult aşteptat de elevii clasei I, care pînă în prezent n-au avut nici un fel de manual de limba romînă. După apariţia acestuia (aproximativ luna octombrie 1959) va urma prelucrarea şi redactarea din nou a manualelor de istoria literaturii române pentru clasele a II-a , a III-a şi a IV-a ale şcolii medii. Curînd vor apărea manuale noi şi pentru elevii şcolilor cu limba de predare maghiară, care doresc să-şi înveţe şi limba maternă pe lîngă celelalte obiecte pe care le însuşesc în limba maghiară. Ele vor avea un caracter provizoriu, ca pe baza experienţelor să fie definitivate prin colaborarea acelor pedagogi care predau limba romînă ca obiect facultativ. întocmirea, traducerea şi redactarea manualelor este o sarcină frumoasă dar rezultatul dorit nu se poate obţine fără contribuţia pedagogilor. Pentru ridicarea nivelului manualelor, pentru a le transforma în unelte dragi şi adevărate arme ale ştiinţei este necesar ca fiecare profesor să-şi dea aportul spre a atinge cît mai curînd acest ţel măreţ. Lucia Borza O delegaţie de scriitori şi ziarişti sovietici a sosit la Budapesta, un clişeu. WALDAPFEL JÓZSEF, academician, salută la sosire pe membrii delegaţiei Vizită făcută la fabricile din Békéscsaba ... In calitate de diriginte al clasei a VIII-a am considerat că va fi în folosul nostru al tuturora să duc pe elevii noștri la cîteva întreprinderi mai mari din Békéscsaba ca și ei să-și poată da seama despre felul cum se lucrează acolo. La excursie au participat şi elevii din clasa a Vll-a aşa încît am fost în total peste treizeci la număr. Fabricile vizitate de noi au fost: una de maşini şi de strungărit de fier, alta de tricotaje, iar ultima de confecţii. Efectul produs asupra elevilor conduşi de mine a întrecut presupunerile mele. Aceasta o dovedeşte şi faptul că ne-am propus să rămînem la Békéscsaba pînă la trenul de după masă şi nu ne-am întors decît seara. Elevii noştri au rămas încîntaţi de cele văzute la cele trei fabrici. La fabrica de maşini şi de strungărit am constatat că nu numai pe băieţi îi interesează cum despică rindeaua fierul fixat în strung, ci şi pe fete. Iar la fabricile de tricotaje şi confecţii şi băieţilor le-a plăcut tot aşa de mult ca şi fetelor ţesutul la războaie şi cusutul hainelor. Au avut ocazie să vadă cu ochii lor cum se fac zeci de rînduri de haine sau sute de articole de tricotaj. Aş dori să le mulţumesc şi pe această cale conducătorilor şi muncitorilor acestor fabrici că au fost aşa de binevoitori faţă de noi, ne-au dat toate lămuririle necesare în legătură cu cele văzute acolo. Gheorghe Macovei Cum am comunicat în numărul trecut al gazetei noastre, în magazinul de artă populară şi de industrie casnică din strada Váci s-a deschis expoziţia de artă populară romînă,iar în acelaşi timp la Bucureşti a fost organizată o expoziţie şi tîrgul de artă populară maghiară. In clişeele noastre prezentăm cîteva aspecte de la expoziția din capitala maghiară.