Foaia Noastră, 1961 (Anul 5, nr. 1-24)
1961-01-01 / nr. 1
FORIA NOASTRA Aleteni la Leta Mare Ziua de 17 decembrie 1960, ceasornicul din turn batea ora 12, iar pe străzile comunei, megafoanele anunţau sosirea echipei culturale din Aletea, în centrul comunei Leta Mare, precum şi în faţa căminului cultural, grupuri-grupuri de cetăţeni, tineri şi bătrîni, se bucurau de vremea bună şi aşteptau nerăbdători şi curioşi sosirea oaspeţilor care şi-au propus să le producă cîteva ore de distracţie. Glasul clopotelor abia a încetat, cînd deodată pe străzile Letei Mari îşi făcu apariţia autobusul care aducea în comună pe dansatorii echipei culturale din Aletea. Vestea sosirii aletenilor a ajuns şi în comunele din apropiere. Către seară au început să sosească oaspeţi dornici de cultură din satele vecine: Kokod, Leta Nouă, Almásd, Cserekert etc. — Merită toată lauda iniţiativa profesorului Portörő Sándor din cătunul Cserekert, care împreună cu oamenii de acolo au angajat un autobus special pentru a transporta spectatorii în comuna Leta Mare. Mai era o jumătate de oră pînă la începerea programului, și sala căminului cultural era deja arhiplină — nu mai erau libere decît cîteva scaune rezervate pentru oficialităţi. Ora începerii spectacolului a sosit, dar scaunele rezervate reprezentanţilor conducerii administrative şi culturale din comună au rămas tot goale. Din partea sfatului comunal a fost de faţă singur secretarul comunal Tóth Béla, iar dintre pedagogii care activează în această comună — 38—40 la număr — au fost prezenţi numai 2 (directorul căminului cultural şi profesorul de limba romînă). în orice caz, această lipsă de interes din partea conducătorilor comunei e cam ciudată. Programul a fost bogat, compus din dansuri naţionale maghiare, române şi germane, din cîntece maghiare, române şi slovace, precum şi din recitări. Fiecare număr al programului a fost viu aplaudat de publicul spectator, tinerii dansatori şi cîntăreţi au fost rechemaţi în repetate rînduri pe scenă. Spectacolul a durat aproape trei ore. Dansurile şi cîntecele din cadrul programului au fost executate cu o adevărată măiestrie. Elanul, măiestria şi disciplina membrilor echipei au fost răsplătite cu aplauze prelungi de publicul care a plecat foarte mulţumit de la căminul cultural. După spectacol, Gheorghe Nistor, conducătorul echipei culturale din Aletea a fost rugat de către profesorul Portöre Sándor şi de reprezentanţii gospodăriei colective „Spicul de aur” din cătunul Cserekert, ca echipa culturală să se deplaseze a doua zi şi în cătunul lor pentru a da o reprezentaţie. Tovarăşul Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria şi Gheorghe Nistor au satisfăcut această cerere şi a doua zi s-au deplasat în cătunul amintit. Sala şcolii era plină pînă la refuz cu oameni de toate vârstele, bătrîni, tineri şi copii, care priveau şi savurau programul, ca o noutate nevăzută încă de ei. Ici-colo pe feţele pline de creţuri săpate de bătrîneţe şi de griji, se prelingeau lacrimi calde, ca nişte mărgele, îl întreb pe un bătrîn: De ce plîngi bace Sándor? — Domnule,.. . aşa ceva n-am văzut de 40 de ani! Am plîns eu mult în viaţă din cauza necazurilor, dar azi... plîng de bucurie! — Să mai veniţi pe la noi,... vă primim ca pe pruncii noştri, eu am crezut că nu mai sînt romîni în ţara noastră, azi văd că mai sînt şi vreau să mai trăiesc să vă mai văd. Tinerii echipei culturale au primit cadouri de crăciun şi au fost ospătaţi cu o masă gustoasă. La despărţire, ţăranii cu soţiile şi copiii lor s-au înşirat pe ambele laturi ale drumului, cu căciulile, pălăriile şi batistele în mîini, luîndu-şi rămas bun de la tinerii aleteni. Drum bun! Cu bine! Să mai veniţi! G. Serată culturală la Otlaca-Pustă... De multe ori ni s-a reproşat nouă celor de la Giula, care avem sarcina să ne ocupăm cu răspîndirea culturii la sate, că neglijăm comunele mai mici şi sălaşele, deci localităţile mai periferice din plasă şi din judeţ. Ni s-au adus critici şi din partea oamenilor muncii din Otlaca-Pustă. La argumentările noastre au obiecţionat că ar fi mai bine dacă în loc de anchete am organiza mai mult manifestări culturale cu dansuri, cîntece şi scenete. Mărturisim că de multe ori avem mustrări de conştiinţă şi ajungem la concluzia că ar trebui să vizităm mai des şi Otlaca-Pustă, să ducem şi acolo cit mai des echipe de dans şi de teatru. Să încercăm ca în serile lungi de iarnă să asigurăm din cînd în cînd distracţii oamenilor de acolo. Ca un prim pas pe acest teren a fost deplasarea recentă a celui mai bun ansamblu de jocuri la Otlaca-Pustă. Şi care a fost rezultatul? Numărul celor veniţi să ne vadă a fost atît de redus, că ne sfiim să-l precizăm. Oare n-ar fi datoria morală a activiştilor de acolo să fie mai activi? Noi credem că da! I. Gospodăriile colective din Giula vor exporta ridichi roşii şi salate de iarna In oraşul Giula, căruia culturile de trufandale i-au cîştigat o faimă europeană, în anul acesta se va intensifica şi mai mult cultivarea zarzavaturilor proaspete de iarnă, care asigură un venit frumos. In grădinăriile gospodăriilor colective „Steaua roşie”, „Republica Populară”, „Erkel” şi „Spicul de aur” au fost cultivate în sere — pentru export — 150 mii legături de ridichi roşii şi 50 mii căpâţîne de salată de iarnă, care au fost trimise încă înainte de anul nou, în Germania şi Austria. In grădinăriile gospodăriilor colective din Giula şi acuma se munceşte intens, trufandalele de februarie se îngrijesc sub 7 mii de geamuri de seră, împreună cu alte zeci de mii de răsaduri. Noi articole de îmbrăcăminte şi mobilier în uzinele din Békéscsaba Anul acesta, în uzinele din Békéscsaba se începe fabricarea unor noi articole industriale de larg consum. în fabrica de tricotaj se vor confecţiona din bumbac articole de îmbrăcăminte pentru copilaşi , sac de dormit, hăinuţe pentru cărucior, cămăşuţe şi altele. Din aceste hăinuţe foarte mult căutate, în anul 1961 se vor confecţiona 142.000, iar pînă la sfîrşitul celui de-al doilea cincinal, treptat, se vor fabrica 2.000.000. Pînă în prezent bluze şi pulovere s-au confecţionat numai pentru export, începînd de la 1 ianuarie — pentru satisfacerea necesităţilor interne — se vor confecţiona bluze ieftine, modele moderne, în diferite culori precum şi mai multe zeci de mii de şaluri şi eşarfe de nylon şi balon. Tot la Békéscsaba, la întreprinderea industrială de blănărie şi de manufactură, se vor confecţiona paltoane de pîslă pentru copilaşi şi fetiţe, cu cinci mii mai multe salopete, decît în anul trecut, cu 20.000 mii mai multe haine de piele şi cu zeci de mii mai mulţi pantaloni de lînă, pentru fetiţe. Anul acesta Fabrica de ciorapi din Giula va împleti şosete mai frumoase şi de calitate mai bună, în locul şosetelor de o singură culoare cu model simplu, fabrica va mai confecţiona mai multe sute de mii de perechi de şosete în diferite culori şi modele mai variate. Tot în acest an la Orosháza se vor fabrica mobile moderne şi mici, întreprinderea industrială de mobile din Giula de exemplu, va fabrica din lemn tare, lustruit, 1200 de mese pentru televizoare şi 2.200 dulapuri combinate, numite „Cilike”, prevăzute cu vitrine, cu bufet, cu două uşi, fiind cu mult mai frumoase ca cele fabricate în trecut. întreprinderea din Giula a micilor industriaşi care fabrică mobile mici, mobile pentru restaurante şi prăvălii cu autodeservire, va produce articole noi ca, de pildă, scaune din material plastic îmbrăcate cu stofă, sau cu piele artificială, lustruite şi executate foarte frumos, mobile de antreu şi de grădină, scaune pliante, pentru grădinile restaurantelor şi aşa-numite scaune engleze, toate cu împletituri de material plastic şi fabricate în mii şi mii de exemplare. în întreprinderea din Giula a micilor industriaşi se fabrică multe birouri pentru locuinţe, ceva mai mici decît cele obişnuite şi care în prezent sunt foarte căutate. Tot această întreprindere livrează cabine de plajă pentru staţiunile climaterice din străinătate. Realizări în perioada celui de-al doilea plan trienal In perioada celui de-al doilea plan trienal în toată ţara s-au înfăptuit o serie de realizări importante în domeniul economic şi cultural. In clişeele de mai jos prezentăm cîteva din aceste rezultate noi în cadrul construciei socialiste în țara noastră. In primele zile ale noului an se vor deschide porţile Stadionului mic din Budapesta, cu o capacitate de 15.000 de persoane. Podul de peste Tisa de la Tokaj a fost aruncat în aer încă de fasciştii nemţi în cursul celui de-al doilea război mondial. Reconstruirea acestuia a avut loc în cadrul celui de-al doilea plan trienal, podul fiind inaugurat în urmă cu doi ani. Telescop astronomic pe bastionul cetăţii din Giula Locuitorii din Giula, ca şi vizitatorii acestui oraş dintre Crişuri, de acum înainte vor putea pătrunde în tainele astronomice ale universului. Observatorul „Urania” a dăruit filialei Societăţii pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii (TTIT) din judeţul Békés un telescop astronomic cu reflector. Acest telescop va fi aşezat pe un bastion renovat al cetăţii din Giula şi în timp favorabil oricine va putea cerceta cosmosul. în fine şi la Vecherd ... Oamenii de la Vecherd foarte rar au ocazie să asiste la cite o manifestare culturală la ei în sat. Cauza acestei stări nu-i greu de aflat. N-au nici cămin cultural, nici echipă culturală. In schimb au oameni inimoşi, plini de însufleţire, care se străduiesc să amelioreze această situaţie. Printre aceştia se numără şi János Borbiró secretarul statului comunal şi Ioan Balázs profesor la limba romînă. Ei au luat iniţiativa de a prezenta de anul nou o comedie în care ei vor deţine rolurile principale. I. 3 In cartierul Killián din Diósgyőr în cursul celui de-al doilea plan trienal au fost predate 323 locuințe noi.