Foaia Noastră,, 1969 (Anul 13, nr. 1-24)

1969-09-15 / nr. 18

GAZETA OAMENILOR MUNCII ROMÂNI,XHN UNGARIA Anul XIII. Nr. 18. Luni, 15 septembrie 1969. 8 pagini 80 fill. 25 DE ANI DE LA ELIBERAREA COMUNEI BĂTANIA La 23 septembrie 1944 au păşit prima dată soldaţi so­vietici pe pămîntul patriei noastre, luptînd împotriva cotropitorilor fascişti. în ziua aceasta a fost eliberată comu­na Bătania. De atunci au tre­cut 25 de ani, un sfert de se­col, dar populaţia Bătaniei nu va uita niciodată acest eveni­ment de mare importanţă: eli­berarea primei localităţi de sub jugul fascist şi de sub presiunea subjugării milenare a oamenilor muncii de către nemiloasa clasă asupritoare. Azi te plimbi pe străzile a­­cestei comune în deplină dez­voltare şi nu dai nici măcar de urmele vieţii dinainte de eliberare. Casele mici şi sără­­cioase ale foştilor jeleri şi ale altor slugi au dispărut pentru totdeauna, în locul lor se înal­ţă pretutindeni case moder­ne — semnele bunăstării ale nivelului de viaţă ridicat. De roada solului renumit din ju­rul Bătaniei azi se bucură oa­menii muncii. Desigur ar fi imposibil de înşirat toate schimbările care s-au produs în acest sfert de secol în fa­voarea poporului — de cînd soldaţii Armatei Roşii Sovie­tice au adus cu ei libertatea umană şi eliberarea totală a poporului. Populaţia Bătaniei se pre­găteşte cu mare entuziasm pentru sărbătorirea acestei aniversări. în legătură cu ser­bările am primit informaţii detaliate de la tov. Proka Dorogi — secretarul organi­zaţiei U. T. C. din comună. — La 19 septembrie va avea loc şedinţa festivă a co­mitetului judeţean de cunoaş­tere a patriei, în ziua urmă­toare, la 20 septembrie, în sala mare a sfatului popular se va ţine şedinţa festivă a comite­tului de partid şi a sfatului din Bătania. După aceasta se va deschide expoziţia come­morativă a eliberării. Cuvin­tele de deschidere vor fi ros­tite de tov. Frigyes Paja, în programul zilei de 20 septem­brie mai figurează: predarea noului cămin de zi, deschide­rea expoziţiei pictorilor din regiunea Viharsarok. La ver­nisaj va vorbi tov. Emil Pe­­ják, apoi va urma o paradă de călărie , cu colaborarea secţiei de călărit MEDOSZ din Mezőhegyes, în seara a­­celeiaşi zile corul „Acélhang” al comandamentului gărzii muncitoreşti va da un specta­col după care va urma întîl­­nirea corurilor din plasă la Casa de Cultură. Participan­ţii vor fi salutaţi de către tov. János Földi şi începînd de la ora 21 va avea loc întîlnirea prietenească tot la casa de cultură. Iată programul zilei de 21 septembrie: la ora şase dimi­neaţa deşteptarea cu fanfară. La ora: 9 adunarea pentru participanţii la defilare, între 10—Îl45, defilarea urmată de următorul program: Imnul maghiar şi Imnul sovietic Recitări Producţie corală Inaugurarea festivităţii de către Lajos Palkó secretarul de partid al comunei. Cuvîntarea festivă rostită de Zoltán Komócsin, se­„Ne străduim să obţinem noi şi noi rezultate la şcoala noas­tră” — a declarat profesoara Cornelia Măgori cretarul C. C. al P. M. S. U., apoi inaugurarea monu­mentului eroilor sovietici, creaţia lui Walter Madarasi. Depunerea de coroane la mo­numentul eroilor sovietici. Internaţionala. La ora 14 formaţia artistică a C. C. al U. T. C-ului va da un spectacol la Casa de Cul­tură, iar între orele 14—18 se va proiecta un film documen­tar despre eliberarea judeţu­lui, urmat de alte filme. De la orele 15:00 va da un program orchestra de muzică uşoară „Sigma” din Békéscsaba, la sediul KIOSZ. La orele 16 va avea loc un meci de fotbal, apoi alte programe sportive pe terenul de sport. Specta­colul de gală intitulat: „Rö­pülj páva!” („Zboară păun!”) începe la 1820 la Casa de Cul­tură. După cum se proiectea­ză, programul va fi televizat. Festivităţile se vor încheia cu foc de artificii, foc de tabără şi balul tineretului ce va a­­vea loc la sediul KIOSZ. Cele de mai sus prezintă fi­del cu cîtă grijă şi ambiţie se pregătesc oamenii din Bătania pentru sărbătorirea acestui eveniment deosebit de impor­tant. La serbare vor participa şi 1000 de tineri gardişti în uniformă, veniţi din patru ju­deţe (Békés, Bihor, Csongrád, Szolnok) ca să ia parte la de­filare şi la festivităţi. Un grup al participanţilor la defilare va porni de la capătul străzii Arad şi va înainta spre centrul comunei, pe drumul pe care au înaintat soldaţii sovietici a­­cum 25 de ani, iar ceilalţi vor porni de la gară ca să se în­­tîlnească cu toţii la Monumen­tul eroilor sovietici care va fi inaugurat după defilare. Cu ocazia aniversării, do­rim comunei Bătania — unde secole de-a rîndul convie­ţuiesc în pace şi înţelegere maghiari, români şi sîrbi —­­spor la muncă, noi şi noi re­zultate pe toate tărîmurile vieţii ! V. Roxin Proka Dorogi, activist neobo­sit, secretarul organizației U.T.C. din comună Vedere din centrul comunei NOI AUTOBUZE IKARUS In cliseu: Macheta noului tip: IKARUS—260 Recent au fost finisate la uzinele IKARUS cele mai noi modele de autobuze. Schimbări la Vekerd După cum am relatat şi cu alte ocazii, cooperativa agri­colă de producţie de la Ve­kerd ani de-a rîndul a fost — şi este încă — printre cele mai slabe din plasa lor, cu toate că pămîntul de acolo-i bun. Fiindcă au păşuni multe comunele din împrejurimi — Jaca, Furta, Darvas şi Ve­kerd au alcătuit un fel de întovărăşire de oierit care în felul acesta e mai rentabil ca pînă atunci. Dar celelalte tre­buri — agricultura — stag­nează. Pînă acum cîteva săptămîni Iuliu Nagy a condus ca preşe­dinte cooperativa agricolă din Vekerd, însă cu rezultate des­tul de slabe. Tocmai de aceea nemulţumirile creşteau din an în an şi toate încercările de a ieşi din impas păreau a fi za­darnice. Pe cînd în comunele încon­jurătoare cooperativele s-au întărit din an în an şi ca atare în loc ca membrii să-şi caute existenţă în alte părţi s-au înapoiat în comunele lor, la Vekerd nu s-a aflat nici o so­luţie corespunzătoare. Acum au recurs la o ope­raţie radicală. Au ales un pre­şedinte nou în persoana lui Ioan Borbire, băştinaş din Ve­kerd. Dînsul a lucrat şi la sfat şi la cooperativă, s-a bucurat de stima şi încrederea consă­tenilor. Rămâne de văzut cum va fi de acum încolo. Dacă se va strădui să fie imparţial în relaţiile cu oamenii, hotărît în deciziile luate şi prezent în tot locul unde se lucrează la munci urgente ca să nu ră­­mînă în urmă muncile, atunci probabil cooperativa agricolă de producţie din Vekerd va ieşi din impasul în care se afla ani de-a rîndul. Natural asta nu depinde numai de el ci de toţi membrii coopera­tivei. Oricît de înzestrat şi plin de bunăvoinţă ar fi un condu­cător, atît faţă de membri cît şi faţă de treburile comune, dacă nu-i ajutat de către cei din anturajul lui nu poate duce la izbîndă scopul propus, în cazul de faţă scoaterea coo­perativei din impasul în care se află. Ar fi timpul să înţeleagă şi oamenii de la Wekerd că viito­rul mai bun al tuturor mem­brilor cooperativei depinde şi de atitudinea lor, de hărnicia şi schimbarea mentalităţii în­vechite — egoism și indivi­dualism. I. I.

Next