Foaia Noastră,, 1969 (Anul 13, nr. 1-24)
1969-09-15 / nr. 18
GAZETA OAMENILOR MUNCII ROMÂNI,XHN UNGARIA Anul XIII. Nr. 18. Luni, 15 septembrie 1969. 8 pagini 80 fill. 25 DE ANI DE LA ELIBERAREA COMUNEI BĂTANIA La 23 septembrie 1944 au păşit prima dată soldaţi sovietici pe pămîntul patriei noastre, luptînd împotriva cotropitorilor fascişti. în ziua aceasta a fost eliberată comuna Bătania. De atunci au trecut 25 de ani, un sfert de secol, dar populaţia Bătaniei nu va uita niciodată acest eveniment de mare importanţă: eliberarea primei localităţi de sub jugul fascist şi de sub presiunea subjugării milenare a oamenilor muncii de către nemiloasa clasă asupritoare. Azi te plimbi pe străzile acestei comune în deplină dezvoltare şi nu dai nici măcar de urmele vieţii dinainte de eliberare. Casele mici şi sărăcioase ale foştilor jeleri şi ale altor slugi au dispărut pentru totdeauna, în locul lor se înalţă pretutindeni case moderne — semnele bunăstării ale nivelului de viaţă ridicat. De roada solului renumit din jurul Bătaniei azi se bucură oamenii muncii. Desigur ar fi imposibil de înşirat toate schimbările care s-au produs în acest sfert de secol în favoarea poporului — de cînd soldaţii Armatei Roşii Sovietice au adus cu ei libertatea umană şi eliberarea totală a poporului. Populaţia Bătaniei se pregăteşte cu mare entuziasm pentru sărbătorirea acestei aniversări. în legătură cu serbările am primit informaţii detaliate de la tov. Proka Dorogi — secretarul organizaţiei U. T. C. din comună. — La 19 septembrie va avea loc şedinţa festivă a comitetului judeţean de cunoaştere a patriei, în ziua următoare, la 20 septembrie, în sala mare a sfatului popular se va ţine şedinţa festivă a comitetului de partid şi a sfatului din Bătania. După aceasta se va deschide expoziţia comemorativă a eliberării. Cuvintele de deschidere vor fi rostite de tov. Frigyes Paja, în programul zilei de 20 septembrie mai figurează: predarea noului cămin de zi, deschiderea expoziţiei pictorilor din regiunea Viharsarok. La vernisaj va vorbi tov. Emil Peják, apoi va urma o paradă de călărie , cu colaborarea secţiei de călărit MEDOSZ din Mezőhegyes, în seara aceleiaşi zile corul „Acélhang” al comandamentului gărzii muncitoreşti va da un spectacol după care va urma întîlnirea corurilor din plasă la Casa de Cultură. Participanţii vor fi salutaţi de către tov. János Földi şi începînd de la ora 21 va avea loc întîlnirea prietenească tot la casa de cultură. Iată programul zilei de 21 septembrie: la ora şase dimineaţa deşteptarea cu fanfară. La ora: 9 adunarea pentru participanţii la defilare, între 10—Îl45, defilarea urmată de următorul program: Imnul maghiar şi Imnul sovietic Recitări Producţie corală Inaugurarea festivităţii de către Lajos Palkó secretarul de partid al comunei. Cuvîntarea festivă rostită de Zoltán Komócsin, se„Ne străduim să obţinem noi şi noi rezultate la şcoala noastră” — a declarat profesoara Cornelia Măgori cretarul C. C. al P. M. S. U., apoi inaugurarea monumentului eroilor sovietici, creaţia lui Walter Madarasi. Depunerea de coroane la monumentul eroilor sovietici. Internaţionala. La ora 14 formaţia artistică a C. C. al U. T. C-ului va da un spectacol la Casa de Cultură, iar între orele 14—18 se va proiecta un film documentar despre eliberarea judeţului, urmat de alte filme. De la orele 15:00 va da un program orchestra de muzică uşoară „Sigma” din Békéscsaba, la sediul KIOSZ. La orele 16 va avea loc un meci de fotbal, apoi alte programe sportive pe terenul de sport. Spectacolul de gală intitulat: „Röpülj páva!” („Zboară păun!”) începe la 1820 la Casa de Cultură. După cum se proiectează, programul va fi televizat. Festivităţile se vor încheia cu foc de artificii, foc de tabără şi balul tineretului ce va avea loc la sediul KIOSZ. Cele de mai sus prezintă fidel cu cîtă grijă şi ambiţie se pregătesc oamenii din Bătania pentru sărbătorirea acestui eveniment deosebit de important. La serbare vor participa şi 1000 de tineri gardişti în uniformă, veniţi din patru judeţe (Békés, Bihor, Csongrád, Szolnok) ca să ia parte la defilare şi la festivităţi. Un grup al participanţilor la defilare va porni de la capătul străzii Arad şi va înainta spre centrul comunei, pe drumul pe care au înaintat soldaţii sovietici acum 25 de ani, iar ceilalţi vor porni de la gară ca să se întîlnească cu toţii la Monumentul eroilor sovietici care va fi inaugurat după defilare. Cu ocazia aniversării, dorim comunei Bătania — unde secole de-a rîndul convieţuiesc în pace şi înţelegere maghiari, români şi sîrbi —spor la muncă, noi şi noi rezultate pe toate tărîmurile vieţii ! V. Roxin Proka Dorogi, activist neobosit, secretarul organizației U.T.C. din comună Vedere din centrul comunei NOI AUTOBUZE IKARUS In cliseu: Macheta noului tip: IKARUS—260 Recent au fost finisate la uzinele IKARUS cele mai noi modele de autobuze. Schimbări la Vekerd După cum am relatat şi cu alte ocazii, cooperativa agricolă de producţie de la Vekerd ani de-a rîndul a fost — şi este încă — printre cele mai slabe din plasa lor, cu toate că pămîntul de acolo-i bun. Fiindcă au păşuni multe comunele din împrejurimi — Jaca, Furta, Darvas şi Vekerd au alcătuit un fel de întovărăşire de oierit care în felul acesta e mai rentabil ca pînă atunci. Dar celelalte treburi — agricultura — stagnează. Pînă acum cîteva săptămîni Iuliu Nagy a condus ca preşedinte cooperativa agricolă din Vekerd, însă cu rezultate destul de slabe. Tocmai de aceea nemulţumirile creşteau din an în an şi toate încercările de a ieşi din impas păreau a fi zadarnice. Pe cînd în comunele înconjurătoare cooperativele s-au întărit din an în an şi ca atare în loc ca membrii să-şi caute existenţă în alte părţi s-au înapoiat în comunele lor, la Vekerd nu s-a aflat nici o soluţie corespunzătoare. Acum au recurs la o operaţie radicală. Au ales un preşedinte nou în persoana lui Ioan Borbire, băştinaş din Vekerd. Dînsul a lucrat şi la sfat şi la cooperativă, s-a bucurat de stima şi încrederea consătenilor. Rămâne de văzut cum va fi de acum încolo. Dacă se va strădui să fie imparţial în relaţiile cu oamenii, hotărît în deciziile luate şi prezent în tot locul unde se lucrează la munci urgente ca să nu rămînă în urmă muncile, atunci probabil cooperativa agricolă de producţie din Vekerd va ieşi din impasul în care se afla ani de-a rîndul. Natural asta nu depinde numai de el ci de toţi membrii cooperativei. Oricît de înzestrat şi plin de bunăvoinţă ar fi un conducător, atît faţă de membri cît şi faţă de treburile comune, dacă nu-i ajutat de către cei din anturajul lui nu poate duce la izbîndă scopul propus, în cazul de faţă scoaterea cooperativei din impasul în care se află. Ar fi timpul să înţeleagă şi oamenii de la Wekerd că viitorul mai bun al tuturor membrilor cooperativei depinde şi de atitudinea lor, de hărnicia şi schimbarea mentalităţii învechite — egoism și individualism. I. I.