Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-10-01 / nr. 19

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XXI. Nr. 19. — Vineri, 1 octombrie 1971. 8 pagini 80 fill. Două festivităţi culturale la Bătania în organizarea Comitetului Frontului Popular Patriotic din judeţul Bichiş, a Uniunii De­mocratice a Românilor din Un­garia, a Comitetului Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar din Bătania şi a Comitetului executiv al Sfatului Popular local, a avut loc o anchetă fes­tivă a naţionalităţilor din Un­garia, precum şi dezvelirea unei plăci comemorative. Oaspeţii numeroşi au fost sa­lutaţi de Sândor Borka, preşe­dintele Sfatului Popular din Bă­tania. La şedinţă au participat, printre alţii, Jozsef Baraţi, se­cretar al Consiliului naţional al Frontului Popular Patriotic, dr. Laszlo Kovâgo, şeful Secţiei pentru naţionalităţi din Minis­terul Culturii, Dăniel Csatâri, candidat în ştiinţe istorice de la Institutul de istorie a partidu­lui, Petru Silaghi, secretarul ge­neral al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, Jănos Such, secretarul general al U­­niunii Democratice a Slovacilor din Ungaria, Jănos Nagy vice­preşedintele sfatului judeţean Bichiş, Sândor Nyâri, secretarul Consiliului judeţean al Frontu­lui Popular Patriotic din Bichiş. După deschiderea festivă a urmat prelegerea interesantă a lui Jozsef Baraţi. Purtătorul de­ cuvînt a accentuat că naţiona-­ lităţile conlocuitoare din Unga­ria au aceleaşi drepturi ca şi lo­cuitorii de naţionalitate maghia­ră. Constituţia asigură toate drepturile pentru îngrijirea cul­turii, limbii şi a tradiţiilor stră­moşeşti. în afară de drepturi, naţionalităţile au însă şi dato­rii, care se pun în aceaşi măsu­ră lor, cît şi locuitorilor ma­ghiari. Aceste datorii se referă la păstrarea culturii naţionalită­ţilor. Decretele respective ne pun să îngrijim spiritul, con­ştiinţa şi limba naţionalităţilor. în prelegere a mai fost vorba despre problema integrării şi a asimilării. S-a accentuat că, e firesc ca integrarea şi asimila­rea naţionalităţilor să existe, dar conform legilor, nu se poa­te grăbi, precum nici nu se poa­te opri acest proces natural. După aceasta a urmat refera­tul lui dr. Laszlo Kovago, cu titlul „Păstrarea şi îngrijirea tradiţiilor strămoşeşti ale naţio­nalităţilor”. Ca introducere, vor­bitorul a accentuat rolul impor­tant al anchetei exprimîndu-şi acordul deplin cu cele spuse de Jozsef Baraţi. In continuare a evocat con­cepţia lui Bela Bartolk despre internaţionalism, prin citarea scrisorii marelui compozitor că­tre Bela Balazs, în care se spu­ne, că „internaţionalism mai pur şi mai sincer decît cel pro­venit din orientarea spre fol­clor, nu există”. — Folclorul ţărilor dunărene este atît de interdependent unul de altul, încît e imposibil, ca preocupîndu-ne de unul dintre acestea, să nu atingem proble­mele internaţionalismului. Vorbind despre tradiţii, vor­bitorul s-a ocupat de problema limbii vorbite de naţionalităţi, exprimîndu-şi părerea cu privi­re la importanţa limbii vorbite de naţionalităţi. Limba vorbită nu e literară, totuşi cultivarea ei are o mare importanţă, fiind­că limba este un mijloc de păs­trare a tezaurului cultural. Fol­clorul naţionalităţilor constituie o comoară nu numai pentru na­ţionalităţi, el este şi o parte in­tegrantă a culturii maghiare. Deci salvarea acestei comori ne obligă pe toţi, pentru că asimila­rea treptată, care este în curs, cît şi urbanizarea, ia încetul cu încetul proporţii tot mai mari. — în situaţia aceasta cultura naţionalităţilor a ajuns „în al doisprezecelea ceas” al posibili­tăţii de a putea fi salvată. Deşi condiţiile materiale sînt asigu­rate, lipsesc, din păcate, încă oamenii de specialitate Salva­rea comorilor folclorice a naţio­nalităţilor, pe baza spiritului marxist-leninist, este datoria tuturor organelor de conduce­re. — Munca aceasta însă nu poate fi rezolvată numai prin sărbători şi festivităţi, care nu au caracter activ şi permanent. Trebuie să trecem la munca se­­rioasă, cu mijloace mai simple, dar mai rodnice. Trebuie să ne folosim de folclorul naţionalită­ţilor, să-l punem în folosul pu­blicului larg, ca acesta să-l în­drăgească. Prin desfăşurarea schimburilor de experienţă şi de sugestii cu statele vecine, pu­tem să asigurăm posibilităţile de a îngriji folclorul naţionalităţi­lor. Prin acest fapt contribuim şi mai mult la integrarea dintre statele socialiste. După acest referat a luat cu­­vîntul Laszlo Der, directorul muzeelor din judeţul Bichiş. A­­cesta a relevat că, aici, în ju­deţul Bichiş, au început deja cercetări ştiinţifice privitoare la folclorul naţionalităţilor.­­ Cercetările locale din jude­ţul Bichiş dovedesc atenţia a­­cordată problemelor naţionali­tăţilor. S-au adunat multe şi valoroase obiecte etnografice, care în viitor vor fi prelucrate ştiinţific şi valorificate din punct de vedere artistic. E îm­­bucător faptul, că s-a prevăzut amenajarea în judeţul nostru a unui muzeu al naţionalităţilor. Cu aceasta, ancheta propriu­­zisă, a luat sfîrşit. După masă a avut loc dezvelirea plăcii co­memorative închinate lui Efti­­mie Murgu. La începutul festi­vităţii Daniel Csatâri a vorbit despre rolul şi activitatea revo­luţionară a lui Eftimie Murgu, a apreciat rolul acestuia în re­voluţia din 1843—45. Ca depu­tat maghiar de naţionalitate ro­mână, Eftimie Murgu a avut o activitate pozitivă, desfăşurată în spiritul îmbunătăţirii relaţii­lor româno—maghiare. După aceasta a fost dezveli­tă placa comemorativă, de către Petru Silaghi, care a apreciat relaţia de prietenie şi înţelegere reciprocă dintre poporul român şi maghiar. Oaspeţii au depus apoi co­roane de flori la placa come­morativă a lui Eftimie Murgu. La această serbare au partici­pat în număr mare şi locuitorii comunei Bătania: români, sîrbi și unguri. Noul sediu al Uniunii In zilele trecute, terminîndu-se lucrările de renovare ale clădirii, se­diul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria s-a mutat în noul imobil de pe strada Dozsa, nr. S. ACTIVITATE VIE A DIPLOMAŢIEI MAGHIARE In ultimele săptămini s-a intensificat activitatea diplo­matică şi a economiei externe a ţării noastre. In acest cadru se înscriu vizitele oficiale ale tovarăşilor Pál Losonczi, preşe­dinte al Consiliului Prezidenţial în Austria, Finlanda şi R.P.D. Coreeană; Miklós Ajtai, vicepreşedinte al guvernului ungar în Uniunea Sovietică; Matyăs Timâr, vicepreşedinte al Guver­nului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar în ţările latino­­americane; József Biro, ministru al comerţului exterior în Alge­ria, precum şi întîlnirea din Budapesta a lui Jănos Pater, mi­nistru de externe al R.P. Ungare cu ministrul afacerilor ex­terne al Franţei şi al Indiei. Folosindu-se de aceste vizite şi în­tâlniri, conducătorii diplomaţiei ungare au depus eforturi în­semnate în rezolvarea favorabilă a problemelor politice acute. Ei s-au străduit să materializeze ideea securităţii europene, deziderat unanim al popoarelor continentului, cît şi pentru strîngerea şi intensificarea relaţiilor, pe cele mai multiple pla­nuri între state, indiferent de sistemul lor social. Toate aceste convorbiri dovedesc ridicarea prestigiului ţării noastre, care într-adevăr se străduieşte pentru înfăptuirea unui climat de pace în întrega lume şi pentru lărgirea relaţiilor de cooperare cu toate statele. în scopul colaborării şi mai eficace Un eveniment important a activităţii diplomaţiei maghiare a fost vizita oficială de prietenie în R.P.D. Coreeană a lui Păl Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, făcută la invitaţia Adunării­­Populare Supreme a acestei ţări. După o călătorie întreruptă la Kuibîşev, Omsk, Irkutsk şi Habarovsk (Uniunea Sovietică) preşedintele ungar a ajuns la Phenian unde a fost primit călduros din partea conducătorilor şi a poporului, el fiind primul conducător de stat al Ungariei care a păşit pe pămîntul ţării din Extremul Orient. Vizita de­legaţiei maghiare, a cărei scop primordial a fost întărirea şi pe mai departe a tradiţionalei prietenii şi extinderea pe mai multe planuri a colaborării dintre cele două state, a fost rodnică şi de o mare importanţă. Din programul într-adevăr bogat a acestor zile merită relevate, înainte de toate, convorbirile care le-a avut cu conducătorii de partid şi de stat coreeni, printre care a fost şi tovarăşii Kim Ir Sen, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncii, preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Toi Ien Ghen, secretar al C.C. al Partidului Muncii, preşedinte al Adunării Populare Supreme, precum şi vizitarea unor obiective cu caracter economic, industrial şi cultural din capitală şi din provincie. în timpul vizitării obiectivelor cu caracter agricol şi industrial, delegaţia ungară a făcut cunoştinţă cu realizările noi ale ţării socialiste din Asia, cu munca depusă pînă acum de poporul coreean, care şi-a transformat ţara dintr-un stat înapoiat într-o ţară cu o industrie grea dezvoltată. La convorbirile oficiale care au avut loc cu acest prilej într-o atmosferă prietenească şi deplină cordialitate, delegaţiile celor două ţări socialiste au examinat o gamă largă de probleme in­ternaţionale de interes reciproc, şi anume, despre agresiunea americană contra poporului vietnamez şi a îndochinei, despre unele probleme ale convocării conferinţei europene pentru securitate şi despre situaţia politică din Orientul Apropiat. Analizînd în continuare relaţiile actuale dintre Ungaria şi R.P.D. Coreeană, cele două părţi au constatat că în domeniul politic, economic şi cultural relaţiile se dezvoltă fructuos şi în viitor se vor căuta noi posibilităţi în scopul lărgirii acestora. Aceste convorbiri s-au caracterizat printr-o identitate deplină de idei, printr-o intenţie de ajutor reciproc, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare, cauzei nobile a socialismului şi tocmai de aceea trebuie continuată dezvoltarea multilaterală şi pe viitor a relaţiilor dintre Ungaria şi R.P. D. Coreeană. (Continuare în par a 2-a) Păi Losonczi pe aeroportul „Ferihegy”, înainte de plecare

Next