Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)
1971-10-01 / nr. 19
ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XXI. Nr. 19. — Vineri, 1 octombrie 1971. 8 pagini 80 fill. Două festivităţi culturale la Bătania în organizarea Comitetului Frontului Popular Patriotic din judeţul Bichiş, a Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, a Comitetului Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar din Bătania şi a Comitetului executiv al Sfatului Popular local, a avut loc o anchetă festivă a naţionalităţilor din Ungaria, precum şi dezvelirea unei plăci comemorative. Oaspeţii numeroşi au fost salutaţi de Sândor Borka, preşedintele Sfatului Popular din Bătania. La şedinţă au participat, printre alţii, Jozsef Baraţi, secretar al Consiliului naţional al Frontului Popular Patriotic, dr. Laszlo Kovâgo, şeful Secţiei pentru naţionalităţi din Ministerul Culturii, Dăniel Csatâri, candidat în ştiinţe istorice de la Institutul de istorie a partidului, Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, Jănos Such, secretarul general al Uniunii Democratice a Slovacilor din Ungaria, Jănos Nagy vicepreşedintele sfatului judeţean Bichiş, Sândor Nyâri, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Popular Patriotic din Bichiş. După deschiderea festivă a urmat prelegerea interesantă a lui Jozsef Baraţi. Purtătorul de cuvînt a accentuat că naţiona- lităţile conlocuitoare din Ungaria au aceleaşi drepturi ca şi locuitorii de naţionalitate maghiară. Constituţia asigură toate drepturile pentru îngrijirea culturii, limbii şi a tradiţiilor strămoşeşti. în afară de drepturi, naţionalităţile au însă şi datorii, care se pun în aceaşi măsură lor, cît şi locuitorilor maghiari. Aceste datorii se referă la păstrarea culturii naţionalităţilor. Decretele respective ne pun să îngrijim spiritul, conştiinţa şi limba naţionalităţilor. în prelegere a mai fost vorba despre problema integrării şi a asimilării. S-a accentuat că, e firesc ca integrarea şi asimilarea naţionalităţilor să existe, dar conform legilor, nu se poate grăbi, precum nici nu se poate opri acest proces natural. După aceasta a urmat referatul lui dr. Laszlo Kovago, cu titlul „Păstrarea şi îngrijirea tradiţiilor strămoşeşti ale naţionalităţilor”. Ca introducere, vorbitorul a accentuat rolul important al anchetei exprimîndu-şi acordul deplin cu cele spuse de Jozsef Baraţi. In continuare a evocat concepţia lui Bela Bartolk despre internaţionalism, prin citarea scrisorii marelui compozitor către Bela Balazs, în care se spune, că „internaţionalism mai pur şi mai sincer decît cel provenit din orientarea spre folclor, nu există”. — Folclorul ţărilor dunărene este atît de interdependent unul de altul, încît e imposibil, ca preocupîndu-ne de unul dintre acestea, să nu atingem problemele internaţionalismului. Vorbind despre tradiţii, vorbitorul s-a ocupat de problema limbii vorbite de naţionalităţi, exprimîndu-şi părerea cu privire la importanţa limbii vorbite de naţionalităţi. Limba vorbită nu e literară, totuşi cultivarea ei are o mare importanţă, fiindcă limba este un mijloc de păstrare a tezaurului cultural. Folclorul naţionalităţilor constituie o comoară nu numai pentru naţionalităţi, el este şi o parte integrantă a culturii maghiare. Deci salvarea acestei comori ne obligă pe toţi, pentru că asimilarea treptată, care este în curs, cît şi urbanizarea, ia încetul cu încetul proporţii tot mai mari. — în situaţia aceasta cultura naţionalităţilor a ajuns „în al doisprezecelea ceas” al posibilităţii de a putea fi salvată. Deşi condiţiile materiale sînt asigurate, lipsesc, din păcate, încă oamenii de specialitate Salvarea comorilor folclorice a naţionalităţilor, pe baza spiritului marxist-leninist, este datoria tuturor organelor de conducere. — Munca aceasta însă nu poate fi rezolvată numai prin sărbători şi festivităţi, care nu au caracter activ şi permanent. Trebuie să trecem la munca serioasă, cu mijloace mai simple, dar mai rodnice. Trebuie să ne folosim de folclorul naţionalităţilor, să-l punem în folosul publicului larg, ca acesta să-l îndrăgească. Prin desfăşurarea schimburilor de experienţă şi de sugestii cu statele vecine, putem să asigurăm posibilităţile de a îngriji folclorul naţionalităţilor. Prin acest fapt contribuim şi mai mult la integrarea dintre statele socialiste. După acest referat a luat cuvîntul Laszlo Der, directorul muzeelor din judeţul Bichiş. Acesta a relevat că, aici, în judeţul Bichiş, au început deja cercetări ştiinţifice privitoare la folclorul naţionalităţilor. Cercetările locale din judeţul Bichiş dovedesc atenţia acordată problemelor naţionalităţilor. S-au adunat multe şi valoroase obiecte etnografice, care în viitor vor fi prelucrate ştiinţific şi valorificate din punct de vedere artistic. E îmbucător faptul, că s-a prevăzut amenajarea în judeţul nostru a unui muzeu al naţionalităţilor. Cu aceasta, ancheta propriuzisă, a luat sfîrşit. După masă a avut loc dezvelirea plăcii comemorative închinate lui Eftimie Murgu. La începutul festivităţii Daniel Csatâri a vorbit despre rolul şi activitatea revoluţionară a lui Eftimie Murgu, a apreciat rolul acestuia în revoluţia din 1843—45. Ca deputat maghiar de naţionalitate română, Eftimie Murgu a avut o activitate pozitivă, desfăşurată în spiritul îmbunătăţirii relaţiilor româno—maghiare. După aceasta a fost dezvelită placa comemorativă, de către Petru Silaghi, care a apreciat relaţia de prietenie şi înţelegere reciprocă dintre poporul român şi maghiar. Oaspeţii au depus apoi coroane de flori la placa comemorativă a lui Eftimie Murgu. La această serbare au participat în număr mare şi locuitorii comunei Bătania: români, sîrbi și unguri. Noul sediu al Uniunii In zilele trecute, terminîndu-se lucrările de renovare ale clădirii, sediul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria s-a mutat în noul imobil de pe strada Dozsa, nr. S. ACTIVITATE VIE A DIPLOMAŢIEI MAGHIARE In ultimele săptămini s-a intensificat activitatea diplomatică şi a economiei externe a ţării noastre. In acest cadru se înscriu vizitele oficiale ale tovarăşilor Pál Losonczi, preşedinte al Consiliului Prezidenţial în Austria, Finlanda şi R.P.D. Coreeană; Miklós Ajtai, vicepreşedinte al guvernului ungar în Uniunea Sovietică; Matyăs Timâr, vicepreşedinte al Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar în ţările latinoamericane; József Biro, ministru al comerţului exterior în Algeria, precum şi întîlnirea din Budapesta a lui Jănos Pater, ministru de externe al R.P. Ungare cu ministrul afacerilor externe al Franţei şi al Indiei. Folosindu-se de aceste vizite şi întâlniri, conducătorii diplomaţiei ungare au depus eforturi însemnate în rezolvarea favorabilă a problemelor politice acute. Ei s-au străduit să materializeze ideea securităţii europene, deziderat unanim al popoarelor continentului, cît şi pentru strîngerea şi intensificarea relaţiilor, pe cele mai multiple planuri între state, indiferent de sistemul lor social. Toate aceste convorbiri dovedesc ridicarea prestigiului ţării noastre, care într-adevăr se străduieşte pentru înfăptuirea unui climat de pace în întrega lume şi pentru lărgirea relaţiilor de cooperare cu toate statele. în scopul colaborării şi mai eficace Un eveniment important a activităţii diplomaţiei maghiare a fost vizita oficială de prietenie în R.P.D. Coreeană a lui Păl Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, făcută la invitaţia AdunăriiPopulare Supreme a acestei ţări. După o călătorie întreruptă la Kuibîşev, Omsk, Irkutsk şi Habarovsk (Uniunea Sovietică) preşedintele ungar a ajuns la Phenian unde a fost primit călduros din partea conducătorilor şi a poporului, el fiind primul conducător de stat al Ungariei care a păşit pe pămîntul ţării din Extremul Orient. Vizita delegaţiei maghiare, a cărei scop primordial a fost întărirea şi pe mai departe a tradiţionalei prietenii şi extinderea pe mai multe planuri a colaborării dintre cele două state, a fost rodnică şi de o mare importanţă. Din programul într-adevăr bogat a acestor zile merită relevate, înainte de toate, convorbirile care le-a avut cu conducătorii de partid şi de stat coreeni, printre care a fost şi tovarăşii Kim Ir Sen, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncii, preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Toi Ien Ghen, secretar al C.C. al Partidului Muncii, preşedinte al Adunării Populare Supreme, precum şi vizitarea unor obiective cu caracter economic, industrial şi cultural din capitală şi din provincie. în timpul vizitării obiectivelor cu caracter agricol şi industrial, delegaţia ungară a făcut cunoştinţă cu realizările noi ale ţării socialiste din Asia, cu munca depusă pînă acum de poporul coreean, care şi-a transformat ţara dintr-un stat înapoiat într-o ţară cu o industrie grea dezvoltată. La convorbirile oficiale care au avut loc cu acest prilej într-o atmosferă prietenească şi deplină cordialitate, delegaţiile celor două ţări socialiste au examinat o gamă largă de probleme internaţionale de interes reciproc, şi anume, despre agresiunea americană contra poporului vietnamez şi a îndochinei, despre unele probleme ale convocării conferinţei europene pentru securitate şi despre situaţia politică din Orientul Apropiat. Analizînd în continuare relaţiile actuale dintre Ungaria şi R.P.D. Coreeană, cele două părţi au constatat că în domeniul politic, economic şi cultural relaţiile se dezvoltă fructuos şi în viitor se vor căuta noi posibilităţi în scopul lărgirii acestora. Aceste convorbiri s-au caracterizat printr-o identitate deplină de idei, printr-o intenţie de ajutor reciproc, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare, cauzei nobile a socialismului şi tocmai de aceea trebuie continuată dezvoltarea multilaterală şi pe viitor a relaţiilor dintre Ungaria şi R.P. D. Coreeană. (Continuare în par a 2-a) Păi Losonczi pe aeroportul „Ferihegy”, înainte de plecare